Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























DESEMNAREA ORGANELOR REPREZENTATIVE

Drept




DESEMNAREA ORGANELOR REPREZENTATIVE

3.1. Competitia pentru putere




3.1.1. Continutul competitiei pentru putere

3.1.2. Partidele politice

3.1.3. Mass-media

3.1.4. Grupurile de presiune

3.2. Scrutinul

3.2.1. Scrutinul majoritar

3.2.2. Reprezentarea proportionala

3.3. Desemnarea organelor reprezentative īn Romānia

3.3.1. Functiile reprezentative si modurile de scrutin utilizate

3.3.2. Drepturile electorale ale cetatenilor romāni

3.2.2.1.Aspecte generale privind cetatenia romāna

3.2.2.2.Drepturile exclusiv politice

3.3.3. Actorii competitiei pentru putere

OBIECTIVE

Dupa cum am aratat, atunci cānd am tratat forma de guvernamānt, una dintre formele de democratie larg utilizata este democratia reprezentativa. Īn acest sistem, poporul sau natiunea - ca titular al suveranitatii - īncredinteaza exercitiul puterii reprezentantilor sai care vor fi detinatorii unui mandat reprezentativ, bucurāndu-se astfel de un mare grad de autonomie.

Problema care se pune, īn aceasta situatie, este modalitatea de desemnare a reprezentantilor poporului sau īn termeni de drept constitutional, modalitatea de instaurare a puterii.

Este unanim admis ca solutia acestei probleme trebuie sa respecte axioma: reprezentantii se stabilesc prin vointa cetatenilor. Aceasta īnseamna ca trebuie realizata o cuantificare a optiunilor guvernatilor, īn privinta candidatilor la mandatele de reprezentanti. Ajungem astfel la alegeri, care nu sunt altceva decāt procesul de desemnare a guvernantilor de catre guvernati, proces care cuprinde doua etape principale: competitia pentru putere si scrutinul.

3.1. Competitia pentru putere

3.1.1. Continutul competitiei pentru putere

Competitia pentru putere apare datorita faptului ca, de obicei, exista mai multi pretendenti la putere decāt numarul de mandate. Īn aceasta situatie, este cāt se poate de firesc sa se organizeze o īntrecere ai carei cāstigatori vor dobāndi mandatele. Deci, competitia pentru putere este īntrecerea īntre candidati, care are ca miza mandatele eligibile. Momentul culminant al competitiei pentru putere īl constituie campania electorala, īn cadrul careia candidatii desfasoara un complex de activitati avānd ca scop atragerea voturilor electoratului.

Literatura occidentala examineaza, de regula, doua categorii de actori, cu roluri diferite, ai competitiei pentru putere :

a) Partidele politice, care sunt concurentii propriu-zisi;

b) Mass-media si grupurile de presiune, care reprezinta principalele mijloace de influentare a opiniei publice, mijloace indispensabile īn lumea contemporana, pentru cāstigarea competitiei electorale.

3.1.2. Partidele politice

Partidul politic este o asociatie care se deosebeste de toate celelalte prin faptul ca are un scop politic, adica urmareste cucerirea puterii politice. O data puterea dobāndita, partidul politic īncearca sa impuna doctrina, ideologia sa, ca doctrina de guvernare, impunere bazata, īn cazul cel mai onest, pe convingerea membrilor sai ca īn acest fel se va realiza binele tarii.

Īn acceptiunea traditionala, partidul politic, reprezentānd o anumita conceptie despre lume si societate, se considera, atāta timp cāt nu este la putere, un intermediar īntre popor si guvernanti. Cānd a cucerit puterea, partidul politic devine detinatorul puterii de guvernare, sau, cu alte cuvinte conducatorul legitim al politicii nationale.

Pentru a ne afla īn prezenta unui partid politic trebuie īndeplinite cumulativ trei conditii :

1. Libera asociere. Partidul este rezultatul exercitarii libere de catre cetateni a dreptului de asociere. Prin asociere, cetatenii devin membri ai partidului, adica formeaza sfera aderentilor. Īn afara de aceasta mai exista sfera simpatizantilor, care cuprinde cetatenii ce nu adera la partid dar īi īmpartasesc, mai mult sau mai putin, ideile, votāndu-l, eventual, la alegeri.

2. Asociatia trebuie sa fie formata numai din cetateni ai statului respectiv. Numeroase constitutii se pronunta īn acest sens, pornind de la conceptia ca de politica unui stat sunt īndreptatiti a se ocupa numai cetatenii acelui stat, īntrucāt numai soarta lor este legata direct de soarta acelui stat.

3. Precizarea expresa a scopului politic al asociatiei. Aceasta este necesara, pentru ca partidul are un statut specific, si societatea trebuie sa se asigure ca el respecta cadrul general, prevazut de regula īn constitutie, īn care trebuie sa-si desfasoare activitatea.

Partidul nu este de conceput fara o conducere si o disciplina. Īn unele tari disciplina este atāt de severa, īncāt pierderea calitatii de membru de partid atrage, de drept si pierderea calitatii de parlamentar.

Interesanta este chestiunea īmpartirii partidelor politice īn partide de dreapta si partide de stānga, toate avānd aceeasi vocatie - vocatia guvernarii (cāstigarea alegerilor si participarea la guvernare). Īn perioada actuala se constata o tot mai mare tendinta de disparitie a diferentelor īntre programele partidelor de stānga si ale celor de dreapta, retinem īnsa cāteva din ideile care constituie baza ideologica a partidelor si formatiunilor politice. Partidele de stānga:

pun accent pe dezvoltarea societatii īn ansamblu, fara de care dezvoltarea individuala ar fi posibila īntr-o masura mai mica, dat fiind ca īn cadrul unui grup mai mare poti realiza mai mult si cu mult mai bine decāt īn mod individual;

sustin rolul statului īn economie si dezvoltarea economica a tuturor claselor sociale;

sprijina investitorii mici si mijlocii si investitiile acestora, deoarece se considera ca numai prin crearea unei clase de mijloc puternice se poate realiza o crestere economica puternica.

Īn timp ce partidele de dreapta:

pun accentul pe individ, pe primatul individual īn fata societatii, fiind de parere ca īntr-o societate individul face mai mult si mai bine pentru sine si īmpreuna contribuie la dezvoltarea sociala mult mai mult decāt ar face-o societatea īn ansamblul ei pentru fiecare dintre cetatenii ei;

sustin dezvoltarea unui mediu concurential si a unei economii de piata durabile, sustin rolul scazut al statului īn privinta dezvoltarii economice prin crearea unei economii private puternice[4].

Desi partidele sunt multifunctionale, cāteva dintre functiile acestora sunt definitorii:

constituind un grup intermediar īntre popor si putere, ele contribuie la cristalizarea vointei generale si la valorizarea acesteia ca impuls fata de putere;

ele tind la realizarea functiei de conducere a societatii, prin cucerirea puterii si transformarea programelor politice īn programe de guvernamānt;

contribuie la informarea si educatia politica a cetatenilor, precum si la formularea exigentelor si aprecierilor acestora fata de putere.

Una dintre cele mai delicate probleme ale democratiilor moderne este problema finantarii partidelor politice.

Pentru sustinerea partidului si a politicii sale cheltuielile sunt enorme, iar sursele traditionale de venituri - cotizatiile membrilor - sunt de departe insuficiente. Asa se explica de ce partidele au ajuns sa-si organizeze diferite activitati lucrative satelit, unele devenind adevarate trusturi economico-financiare sau sa recurga la practici cvasi-delictuale ori īn mod deliberat ilegale, pentru a dob ndi fonduri .

La aceste practici se adauga finantarea din exterior, mascata īn cele mai diverse moduri:

- una din formulele ideale este fundatia cu scopuri culturale sau religioase, care ascunde, īn fapt, o structura a unui partid.

- de asemenea, se practica finantarea din exterior a unor organizatii neguvernamentale (ligi, asociatii) care se comporta, nu īn putine cazuri, īn perioadele de criza sau schimbari structurale, ca adevarate "batalioane de asalt" ale unor partide sau aliante politice.

- o alta formula o reprezinta finantarea unor sindicate care, formal, afirma ca nu fac politica, dar īn realitate mobilizeaza mase mari de oameni la mitinguri si demonstratii cu caracter evident politic.

Iata motivele pentru care, īn majoritatea democratiilor occidentale, exista o preocupare majora pentru elaborarea unei legislatii destinata moralizarii finantarii partidelor politice si, mai ales, a exercitarii unui control asupra acesteia, astfel īncāt sa dispara caracterul ocult si cel ilicit. Īn acest sens se practica 3 modalitati de baza :

1) este permis ca partidele sa primeasca donatii din partea persoanelor juridice sau fizice (care beneficiaza astfel de anumite avantaje fiscale)cu conditia ca donatia sa faca obiectul unei declaratii publice.

2) bugetul partidelor politice trebuie sa fie dat publicitatii, cu indicarea surselor de finantare.

3) averea personala a membrilor marcanti face obiectul unui control.

n afara acestor modalitati de baza se folosesc si diferite combinatii ale lor. Totusi, "coruptia pentru partid" se manifesta īn numeroase tari democratice. Acest fenomen a determinat un puternic curent de opinie pentru instituirea unui dublu control asupra chestiunilor financiare ale partidelor politice, atāt din partea organelor statului, cāt si a opiniei publice, indiferent de modalitatile tehnice de control utilizate. Evident ca, ntr-o asemenea conceptie, presa joaca un rol determinant, motiv pentru care trebuie ferita ea nsasi de coruptie.

3.1.3.Mass-media

Mijloacele moderne de comunicare īn masa au o importanta exceptionala īn competitia pentru putere, īntrucāt asigura legatura partidelor cu electoratul. Toti autorii recunosc ca la ora actuala televiziunea si radioul joaca rolul primordial, de unde existenta īn fiecare tara a unui control asupra acestora si, pe cale de consecinta, a unui statut legal al mijloacelor audio-vizuale.

Īn legatura cu audio-vizualul, problema cea mai dificila este asigurarea unui acces egal al partidelor la mijloacele audio-vizuale, fara privilegii pentru partidele de la putere sau pentru cele care sunt sustinute de grupurile financiare ce controleaza mijloacele T.V. sau radio.

Problema este dificila si datorita naturii ei contradictorii. Pe de o parte, regimurile pluraliste sunt de neconceput fara libertatea audio-vizualului, ceea ce reprezinta nu numai o conditie, dar si o garantie a democratiei, implicānd, fireste, actiunea agentilor privati, guvernati de regulile economiei de piata. Pe de alta parte, initiativa privata si libertatea audio-vizualului trebuie sa respecte egalitatea de tratament a partidelor politice, ceea ce reclama o ngradire a acestora printr-un control din partea autoritatilor publice.

Rezolvarea acestui paradox al democratiei contemporane cunoaste, īn practica, 3 variante de solutionare:

1) Instituirea unui monopol al statului pentru administrarea undelor si īnfiintarea de statii posturilor radio-tv, pluralismul fiind garantat prin institutii independente sau de parlament. Finantarea acestor posturi se asigura atāt din surse publice, cāt si din surse private.

2) Mentinerea monopolului de stat asupra administrarii undelor, accept ndu-se nsa coexistenta posturilor radio-tv publice, finantate īn principal de la buget, cu posturilor radio-tv private, finantate din surse proprii. "Regulile jucului" sunt fixate fie de parlament, fie de organisme independente, care elibereaza autorizatiile de emisie si exercita un control al programelor, prin intermediul caietului de sarcini, sau prin alte mijloace.

3) Acordarea unei totale īncrederi initiativei private, reglementāndu-se de catre stat doar aspectele de ordin tehnic privind folosirea undelor.

Cāt priveste presa scrisa, desi īn toate democratiile occidentale se vorbeste de libertatea acesteia, īn realitate presa este numai formal libera, pentru ca ea suporta o tripla dependenta:

1. Fata de grupurile financiare care o sustin si, pe cale de consecinta, o dirijeaza (Cine plateste comanda).

2. Fata de interesele comerciale ale firmelor pentru care face reclama.

3. Fata de agentiile de presa care apartin fie unor grupuri private, care fac o anumita politica, fie guvernului.

Dincolo de aceste aspecte, īn democratiile contemporane s-a ridicat problema regimului juridic al ziaristului, precum si al īntreprinderii de presa. Īn unele tari exista reguli foarte precise, excelānd din acest punct de vedere Germania si Franta. Īn alte tari nu exista o reglementare speciala, dar, s-au stabilit īn timp reguli clare de ordin deontologic si etic, exemplul tipic īn acest sens fiind S.U.A.

Romānia, dupa cum se stie, nu are o noua lege a presei, opiniile fiind īnca īmpartite daca este necesara sau nu .

3.1.4.Grupurile de presiune

Grupul de presiune poate fi definit ca o organizatie constituita pentru a apara interesele unei anumite categorii sociale, exercitānd presiuni asupra autoritatilor si opiniei publice pentru a obtine satisfacerea acestor interese. Īn aceasta viziune, grupul de presiune trebuie sa īndeplineasca cumulativ trei conditii:

1) Sa reprezinte o asociere a unor persoane pentru apararea unor interese comune, materiale sau morale;

2) Sa aiba o organizare permanenta si stabila;

3) Presiunea exercitata sa nu urmareasca dobāndirea puterii politice pentru sine.

Grupurile de presiune sunt inerente unei societati democratice, īn care se dezvolta o mare varietate de structuri neguvernamentale, constituite īn virtutea libertatii de asociere, ca urmare a recunoasterii diversitatii de interese. Aceste grupuri exercita presiuni atāt asupra parlamentului si guvernului, cāt si asupra autoritatilor locale. Un loc aparte īl reprezinta presiunile ce se fac asupra corpului social, īn cadrul campaniilor electorale, pentru atragerea de voturi īn favoarea unei anumite formatiuni politice.

Trebuie sa subliniem ca dreptul public occidental face o distinctie neta īntre partidul politic si grupul de presiune, care ramāne o organizatie fara caracter politic, sub aspect formal-juridic. De asemenea, dreptul public occidental nu admite crearea de carteluri sau antante īntre partide politice, īnregistrate ca atare, cu toate drepturile si obligatiile ce decurg din aceasta calitate, si grupuri de presiune.

Grupurile de presiune se pot clasifica, īn trei categorii:

1. Grupuri de interese profesionale (aici sunt incluse si sindicatele);

2. Grupuri ideologice (ex. grupurile confesionale)

3. Grupuri de influenta bazate pe prestigiu (ex. societatile stiintifice).

Realitatea este, īnsa, mult mai complexa. Nu trebuie sa omitem "partea nevazuta a icebergului" si anume influenta deosebita pe care o exercita asupra diferitilor factori de putere structurile informale, oculte, secrete. Acestea se afla de multe ori īn spatele miscarilor de strada, a grevelor "spontane", a remanierilor guvernamentale, a loviturilor de stat si conflictelor militare.

Revenind la mijloacele de actiune ale grupurilor de presiune legale, mentionam ca autorii de drept public, le grupeaza īn trei mari categorii:

1. Mijloace de actiune directa asupra puterii: interventii directe la parlamentari, ministri, īnalti functionari, etc.;

2. Mijloace de presiune asupra partidelor, menite a le determina sa integreze promovarea intereselor grupului īn programul lor politic;

3. Mijloace de actiune asupra opiniei publice: publicatii, manifestatii.

Din cele prezentate rezulta ca, grupurile de presiune au un rol important, atāt īn cadrul competitiei pentru putere, cāt si īn procesul de exercitare a puterii.

3.2. Scrutinul[9]

Scrutinul este etapa īn care se stabileste rezultatul competitiei pentru putere, momentul cānd vointa electoratului se exprima, prin intermediul unor mijloace tehnice adecvate.

Modul de scrutin a preocupat si preocupa oamenii politici, īntrucāt el influenteaza rezultatul alegerilor(nu este neutru), motiv pentru care, fiecare partid politic īncearca sa determine si sa impuna modul de scrutin care i se pare mai avantajos.

Asadar, modul de scrutin, care nu este altceva decāt procesul de exprimare si de evaluare a vointei colective prin intermediul votului, trebuie sa opereze selectii si aproximari, pentru a putea pune īn evidenta componenta comuna unui numar semnificativ de optiuni individuale, ceea ce inevitabil influenteaza rezultatul alegerilor.

Dupa modul de distribuire a mandatelor exista doua moduri de scrutin:

- sistemul majoritar

- sistemul reprezentarii proportionale

Dupa modul de propunere a candidaturilor exista:

- Scrutin uninominal sau plurinominal- cu un tur de scrutin sau doua;

- Scrutin de lista - cu un tur sau doua de scrutin.

3.2.1. Scrutinul majoritar

Este procedeul potrivit caruia este declarat ales candidatul care obtine cel mai mare numar de voturi. Pornind de la acest principiu sunt posibile 2 variante, si anume, scrutinul majoritar uninominal si scrutinul majoritar plurinominal. Īn primul caz, miza alegerilor este un singur mandat, iar īn al doilea, mai multe mandate. Atāt scrutinul uninominal cāt si scrutinul plurinominal poate avea un tur sau doua.

Īn cazul scrutinului majoritar uninominal cu un singur tur este ales candidatul care obtine cele mai multe voturi, indiferent daca īntruneste sau nu majoritatea sufragiilor (majoritate relativa)

EXEMPLU :

cantidatul A obtine 14 voturi

candidatul B obtine 15 voturi

candidatul C obtine 16 voturi

candidatul D obtine 17 voturi

candidatul E obtine 18 voturi

candidatul F obtine 20 voturi

-------- ----- ------ -

Total voturi exprimate: 100

Candidatul ales este F. Se observa imediat ca acesta nu beneficiaza decāt de 20% din optiuni, ceea ce pune sub semnul īntrebarii reprezentativitatea sa, avānd īn vedere ca 80% din electorat nu l-a votat.

Pentru a corecta acest dezavantaj s-a conceput sistemul potrivit caruia este declarat ales la primul tur candidatul care īndeplineste cumulativ doua conditii:

I. a obtinut cel mai mare numar de voturi īn raport cu ceilalti candidati;

II. a obtinut cel putin jumatate plus unu din numarul voturilor exprimate(majoritate absoluta).

Daca la primul tur, nici unul dintre candidati nu īndeplineste a doua conditie, se organizeaza un al doilea tur de scrutin la care sunt admisi numai primii doi candidati clasati īn ordinea descrescatoare a voturilor obtinute (candidatii F si E din exemplul nostru). Īn al doilea tur de scrutin este declarat ales candidatul care obtine cel mai mare numar de voturi, ceea ce implica realizarea unei majoritati de cel putin jumatate+1 din numarul voturilor exprimate. Ca o situatie de exceptie se poate ajunge la balotaj, c nd ambii candidati au acelasi numar de voturi. n acest caz, se organizeaza un nou tur de scrutin.

Revenind la exemplul nostru si presupunānd ca cei doi candidati admisi pentru turul 2 īsi mentin alegatorii initiali ( F - 20 voturi si E - 18 voturi), alegatorii care au optat initial pentru candidatii A, B, C si D (īn numar de 62) sunt pusi sa aleaga īn turul 2 īntre candidatii E si F. O parte dintre ei, cei intransigenti, nu se vor prezenta la vot. Ceilalti sunt pusi īn situatia de a alege candidatul care li se pare mai putin neconvenabil. Deci, daca īn primul tur alegatorul voteaza pentru candidatul preferat, īn cel de-al doilea, multi alegatori vor vota pentru candidatul care li se pare mai putin rau, dintre cei doi ramasi īn cursa. Adica, alegatorul voteaza īn asa fel īncāt sa elimine candidatul pe care īl considera de neacceptat. Aceasta situatie se exprima prin formula: "Daca la primul tur alegi, la al doilea elimini". Mentionam ca de regula īntre turul 1 si 2 de scrutin se poarta negocieri īntre partidele politice īn vederea constituirii de aliante pentru sustinerea candidatilor ramasi īn cursa.

Avantajele acestui sistem sunt:

. asigura cea mai strānsa legatura īntre cel ales si alegator, acesta din urma fiind cel care īnainte de alegere face o analiza a capacitatii celui care candideaza desemnāndu-l sau nu ca reprezentant īn cadrul Parlamentului;

. este un sistem simplu si presupune o īntelegere mai buna a procesului electoral din partea cetatenilor, īntrucāt fiecare circumscriptie electorala desemneaza un singur reprezentant, iar toate operatiunile de alegere se desfasoara la nivelul circumscriptiei.

. la nivel national se asigura o majoritate parlamentara stabila īn contextul īn care exista un sistem bipartid, ceea ce faciliteaza guvernarea;

cel ales īsi poate sustine mai usor ideile si programul sau lansat īn campania electorala, el nemaiavānd īn acest caz de luptat si cu ideile celor din partid care, īn cazul scrutinului de lista l-au inclus pe lista alesilor impunāndu-i o anumita linie pe care el trebuie sa o respecte;

este un mijloc de combatere a absenteismului electoral.

Dezavantajele sunt urmatoarele:

nu corespunde pluralismului politic - īn cazul existentei mai multor partide scrutinul uninominal ar putea duce la situatia īn care īn Parlament sa ajunga membrii mai multor partide si sa nu se poata ajunge la o īntelegere cu privire la programul de guvernare. Mai mult, Parlamentul ar fi lipsit de o majoritate parlamentara care sa impuna un program de guvernare viabil.

. se micsoreaza caracterul politic al Parlamentului - Parlamentul astfel format devenind mai mult un corp de elite (locale sau regionale).Īn acest caz este mai putin importanta pentru alegator optiunea politica a candidatului, primānd personalitatea si chiar carisma acestuia.

. lipsa de reprezentare a minoritatilor, care pot fi uneori importante. Īnsa, daca miza electorala este o functie unica, nu se poate proceda altfel.

. implica cheltuieli mai mari din partea candidatilor pentru sustinerea campaniei electorale

. se pierd voturi ca urmare a aplicarii acestui sistem, īntrucāt iese īnvingator cel care a obtinut cele mai multe voturi. Īn exemplul dat candidatul F va cāstiga cu un total de 20 %, desi cei care nu l-au votat au fost īn proportie de 80%. Acesta este cel mai mare dezavantaj al scrutinului uninominal.

3.2.2. Reprezentarea proportionala

Pentru eliminarea deficientelor scrutinului majoritar s-a imaginat solutia reprezentarii proportionale. Aceasta are la baza ideea exprimata īnca de Aristotel, ca fiecare grupare de opinie trebuie sa aiba asigurata reprezentarea, proportional cu forta numerica. Astfel, adunarea celor alesi trebuie sa reprezinte la scara redusa varietatea societatii īn ansamblu.

Potrivit acestui sistem mandatele parlamentare se īmpart candidatilor proportional cu voturile obtinute īn alegeri, astfel īncāt exista un raport direct proportional īntre mandatele parlamentare obtinute de fiecare partid politic īn parte si votul pe care electoratul le-a dat acestor partide. Marele pericol care pāndeste acest sistem este ca, īn cazul unei societati divizate īntr-un mare numar de optiuni politice reprezentarea tuturor acestora poate face tara neguvernabila.

Reprezentarea proportionala utilizeaza liste de candidati stabilite de partidele politice. Regula īn cadrul acestei modalitati de scrutin o constituie listele blocate, alegatorul neputānd face nici un fel de modificari īn listele electorale propuse de partide. Din acest motiv, se voteaza partide politice, nu persoane. Exista īnsa doua cazuri aparte:

votul preferential - permite alegatorului sa modifice lista candidatilor propusi de partide prin schimbarea ordinii numelor de pe lista. Aceasta modalitate face posibila exprimarea optiunii electoratului cu privire la persoanele din partidul cu care voteaza;

panasajul - da posibilitatea alegatorului sa voteze o lista care a conceput-o singur prin īnscrierea īn acea lista a unor nume luate de pe mai multe liste cu candidati depuse de diverse formatiuni politice. Are dezavantajul de a fi o modalitate complicata din punct de vedere tehnic, īnsa īn acest mod vor fi desemnate acele persoane dorite de alegator.

Cea mai importanta problema a acestui mod de scrutin este cea a atribuirii mandatelor īntre liste. Aceasta problema admite mai multe solutii. Astfel, exista: reprezentarea proportionala integrala si reprezentarea proportionala aproximativa.

Īn cazul reprezentarii proportionale integrale se stabileste un coeficient electoral, care este cātul dintre numarul total de voturi valabil exprimate si numarul mandatelor de atribuit.

De exemplu, daca sunt 5.000.000 de voturi exprimate si 500 de mandate de atribuit, coeficientul electoral este 10.000. Īn continuare, se īmparte numarul de voturi obtinute de fiecare lista la coeficientul electoral si se obtine numarul de mandate ce se atribuie fiecarei liste. Inconvenientul acestei metode consta īn faptul ca rezultatul īmpartirii presupune resturi, care pot fi mari, si care sunt neglijate din calcul. n acest fel, ram ne un numar de mandate neatribuite, impunāndu-se o noua repartizare, si aici apar dificultatile si nuantarile. O formula este aceea ca, partidul cu cele mai multe mandate le ia si pe cele neatribuite.

Pentru a lua īn calcul si resturile care ramān īn urma īmpartirii la coeficientul electoral a numarului de voturi obtinute de fiecare partid, se utilizeaza repartizarea proportionala aproximativa.

Din multitudinea de formule de calcul ce pot fi folosite n cadrul acestui sistem, le vom prezenta numai pe cele doua devenite clasice: metoda resturilor (celor mai mari resturi) si metoda Hondt.

Sa presupunem ca īntr-o circumscriptie īn care se acorda 5 mandate avem 200.000 de voturi valabil exprimate, repartizate īntre 4 liste depuse, dupa cum urmeaza:

- partidul A - 86.000

- partidul B - 56.000

- partidul C - 38.000

- partidul D - 20.000

Atribuirea celor 5 mandate, conform metodei resturilor se face astfel:

- se determina coeficientul electoral:

nr.voturi exprimate/ nr.mandate = 200.000 : 5 = 40.000

- se īmparte numarul de voturi obtinute de fiecare lista la acest coeficient

partidul A = 86.000 : 40.000 = 2 mandate, rest 6.000

partidul B = 56.000 : 40.000 = 1 mandat, rest 16.000

partidul C = 38.000 : 40.000 = 0, rest 38.000

partidul D = 20.000 : 40.000 = 0, rest 20.000

Au fost atribuite 3 din cele 5 mandate.

Se ordoneaza, īn ordine descrescatoare, resturile:

partidul C - 38.000

partidul D - 20.000

partidul B - 16.000

partidul A - 6.000

Cele doua mandate ramase se acorda unul partidului C si celalalt partidului D.

Deci īn final, atribuirea mandatelor este urmatoarea:

partidul A - 2 mandate

partidul B - 1 mandat

partidul C - 1 mandat

partidul D - 1 mandat

Luānd acelasi exemplu, dar aplicānd metoda Hondt, numarul de voturi obtinute de fiecare lista se īmparte succesiv la 1, 2, 3, 4, 5 (5 fiind numarul de mandate pentru circumscriptia respectiva):

partidul A - 86.000 43.000 28.666 21.500 17.200

partidul B - 56.000 28.000 18.666 14.000 11.200

partidul C - 38.000 19.000 12.666 9.500 7.600

partidul D - 20.000 10.000 6.666 5.000 4.000

Se iau īn ordine descrescatoare primele 5 numere din tabelul obtinut:

86.000

56.000

43.000

38.000

28.666

Numarul 28.666 se numeste repartitor, īntrucāt numarul de mandate atribuite fiecarei liste se obtine īmpartind prin el numarul de voturi obtinut de lista respectiva. Vom avea:

partidul A - 86.000 : 28.666 = 3 mandate

partidul B - 56.000 : 28.666 = 1 mandat

partidul C - 38.000 : 28.666 = 1 mandat

partidul D - 20.000 : 28.666 = 0

Rezultatul scrutinului, obtinut prin cele doua metode, se prezinta astfel:

Prin metoda resturilor Prin metoda Hondt

partidul A - 2 mandate partidul A - 3 mandate

partidul B - 1 mandat partidul B - 1 mandat

partidul C - 1 mandat partidul C - 1 mandat

partidul D - 1 mandat partidul D - 0

Se remarca usor ca metoda Hondt favorizeaza partidul cel mai puternic. Astfel, daca īmpartim numarul de voturi obtinute de fiecare partid la numarul de mandate atribuite, rezulta ca partidului A, care a obtinut 3 mandate, īi revin 28.666 voturi/mandat, īn timp ce partidului B īi revin 56.000 voturi pentru un mandat de aceeasi valoare. Disproportia este evidenta, ceea ce demonstreaza elocvent ca modul de scrutin nu este neutru.

Sistemul reprezentarii proportionale prezinta urmatoarele avantaje :

. parlamentul format reprezinta destul de fidel si exact cetatenii;

avantajeaza multipartidismul si asigura reprezentarea īn parlament a tuturor opiniilor,si optiunilor īn raport cu forta lor īn electorat;

permite si implica anumite conditionari legate de realizarea pragului electoral, avantajānd astfel partidele ale caror programe sunt mai larg receptate de electorat si nu personalitatile marcante din partide;

desfasurāndu-se īntr-un singur tur, evita aranjamentele si speculatiile politice determinate de un al doilea tur.

Dezavantajele[13] sunt urmatoarele:

presupune ruperea legaturii dintre ales si alegator

este greu de īnteles de catre alegator din cauza dificultatilor calculelor matematice utilizate.

permite si reprezentarea partidelor mai mici.

Mentionam ca, modurile de scrutin prezentate sunt modelele tipice. Īn realitate, de cele mai multe ori, se folosesc diverse combinatii ale acestora. Evident, partidul de la putere va legifera modul de scrutin care i se pare mai avantajos.

3.3. Desemnarea organelor reprezentative n Rom nia

Pentru o buna ntelegere a procesului complex de desemnare a organelor reprezentative n Rom nia, apreciem ca acesta trebuie abordat sub urmatoarele aspecte si n urmatoarea ordine : functiile reprezentative potrivit Constitutiei revizuite si modurile de scrutin utilizate ; drepturile electorale ale cetatenilor rom ni ; regimul partidelor politice n Rom nia, rolul presei si a grupurilor de presiune n competitia pentru putere.

3.3.1. Functiile reprezentative si modurile de scrutin utilizate

Functiile reprezentative se pot clasifica, dupa nivelul la care se exercita, n functii de nivel national, functii de nivel judetean si functii de nivel local. Potrivit Conctitutiei revizuite durata mandatului reprezentativ este de 4 ani pentru Camera Deputatilor si Senat, si de 5 ani pentru Presedintele Romāniei. Mandatul reprezentativ poate fi re noit fara restrictii, cu exceptia mandatului de Presedinte al Rom niei care poate fi re noit o singura data.

I. Functiile reprezentative fundamentale de nivel national sunt :

Presedinte al Rom niei

senator

deputat

Potrivit art.81 din Constitutie Presedintele Rom niei se alege prin scrutin majoritar uninominal cu doua tururi. Este ales n primul tur candidatul care obtine majoritatea voturilor alegatorilor nscrisi n liste. Daca nici unul dintre candidati nu ntruneste aceasta majoritate se organizeaza, dupa doua saptam ni, (potrivit art. 26 din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Presedintelui Romāniei ) un al doilea tur de scrutin, la care participa primii doi clasati n primul tur. Este ales candidatul care obtine cel mai mare numar de voturi.

Conform art. 5 din Legea nr. 35/2008 prin care s-a abrogat Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului, deputatii si senatorii se aleg īn colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentarii proportionale. Aceste colegii uninominale se constituie īn cadrul fiecareia din cele 43 de circumscriptii electorale (constituite al nivelul fiecarui judet, o circumscriptie īn municipiul Bucuresti si o circumscriptie separata pentru romānii cu domiciliul īn afara Romāniei).

Numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste, ca principiu, n raport cu populatia tarii, norma de reprezentare fiind de un deputat la 70.000 de locuitori si un senator la 160.000 de locuitori conform art. 5 alin. 2, 3 din lege.

Atribuirea mandatelor se face av ndu-se n vedere numai partidele, aliantele politice si aliantele electorale care īndeplinesc pragul electoral, īn mod n mod distinct pentru Camera Deputatilor si Senat si anume 5%, s,i din organizatiile legal constituita de cetatenii minoritari reprezentati īn Cosiliul Minoritatilor Nationale

Potrivit dispozitiilor Legii nr. 35/2008 pragul electoral reprezinta numarul minim de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentara, exprimat īn procente dupa cum urmeaza:

a) 5% din voturile valabil exprimate pe īntreaga tara, pentru partidele politice, aliantele politice si aliantele electorale si organizatiile cetatenilor minoritari;

b) īn cazul aliantelor politice si al aliantelor electorale, la pragul de 5 %se adauga pentru al doilea partid membru al aliantei politice 3% si, īncepānd cu al treilea partid, cāte un singur procent (1%) din voturile valabil exprimate pe īntreaga tara, dar nu mai mult de 10% din aceste voturi.

Repartizarea si atribuirea mandatelor de deputat si de senator se fac n doua etape: la nivelul fiecarei circumscriptii electorale(judet) si la nivel de tara (art. 48 alin. 5 din lege). La nivel de circumscriptie, se atribuie mandatele pe competitor electoral ,utilizāndu-se reprezentarea proportionala integrala.

n cazul candidatilor independenti, se atribuie fiecaruia c te un mandat, daca a obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate īn colegiul uninominal īn care a candidat.. Voturile neutilizate (resturile) obtinute de competitorii electoralii, mandatele care n-au putut fi atribuite la nivel de circumscriptie se comunica la Biroul Electoral Central pentru a fi repartizate centralizat.

Repartizarea centralizata consta n nsumarea voturilor neutilizate si a celor inferioare coeficientului electoral al circumscriptiei electorale din toate circumscriptiile electorale pentru fiecare partid, formatiune politice sau coalite, mandatele ramase fiind atribuite dupa metoda Hondt. n continuare, alocarea mandatelor pe circumscriptii electorale se face dupa un algoritm care cauta ca mandatele obtinute de partide, aliante politice sau aliante electorale, sa fie atribuite īn ordinea partidelor politice,aliantelor electorale din lista ordonata pe tara. Dar acest procedeu poate sa nu dea rezultate si atunci se recurge la acordul partidelor, sau n lipsa unui acord, la tragere la sorti condorm art. 47 alin. 7 lit. c) din lege.

II. Functiile reprezentative de nivel judetean sunt :

consilier judetean (membru al Consiliului judetean)

Presedinte al Consiliului judetean



vicepresedinte al Consiliului judetean

Potrivit art.10 din Legea nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale[17], pentru alegerea consiliilor judetene fiecare judet constituie o circumscriptie electorala. Alegerile se fac pe baza de scrutin de lista si de candidaturi independente, potrivit principiului reprezentarii proportionale, potrivit art. 1 alin. 3 din lege.

Numarul de consilieri judeteni din fiecare judet se stabileste prin ordin al prefectului n raport cu populatia judetului respectiv, potrivit Legii administratiei publice locale nr. 215/2001. Alegerile sunt valabile indiferent de numarul alegatorilor care au participat la vot, potrivit art. 88 din Legea nr. 67/2004 modificata prin Legea nr. 35/2008.

Repartizarea mandatelor candidatilor de pe liste se face dupa metoda resturilor. n cazul candidatilor independenti, se atribuie fiecaruia c te un mandat, daca a obtinut un numar de voturi cel putin egal cu coeficientul electoral. sedintele si vicepresedintele Consiliului judetean se alege, n mod indirect, prin intermediul consilierilor judeteni, dintre acestia, utliz ndu-se scrutinul majoritar uninominal, respectiv plurinominal.

Presedintele consiliului judetean se alege prin vot direct pe circumscriptii electorale prin scrutin uninominal potrivit noilor reglementari (art. 1 alin. (4) din lege asa cum a fost modificat prin Legea nr. 35/2008). Potrivit art. 97 alin (1) si (2) din legea modificata, este declarat ales presedinte al consiliului judetean candidatul care a īntrunit cel mai mare numar de voturi valabil exprimate īn primul tur. Doar īn caz de balotaj se va organiza un al doilea tur de scrutin, la care vor participa mai multi candidati care se afla īn aceasta situatie.

III. Functiile reprezentative de nivel local sunt :

consilier local(membru al Consiliului local)

primar

viceprimar

Consilierii locali si primarul se aleg prin vot direct, iar viceprimarul prin vot indirect, prin intermediul consilierilor locali. Potrivit art.10 alin.1 din Legea nr.67/2004 privind alegerile locale, pentru alegerea consiliilor locale si a primarilor, fiecare comuna, oras si municipiu constituie o circumscriptie electorala.

Numarul de consilieri locali din fiecare circumscriptie se stabileste prin ordin al prefectului( ca si īn cazul consilierilor judeteni) n raport cu populatia circumscriptiei respective(raportata de Institutul National de Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului īn curs) si este cuprins īntre 9 si 31 de consilieri locali. Alegerile de consilieri se fac pe baza de scrutin de lista si de candidaturi independente, potrivit principiului reprezentarii proportionale. Alegerile sunt valabile n aceleasi conditii de participare la vot, ca si alegerile pentru functiile reprezentative de la nivel de judet.

Repartizarea mandatelor candidatilor de pe liste se face dupa metoda resturilor. n cazul candidatilor independenti, se atribuie fiecaruia c te un mandat, daca a obtinut un numar de voturi cel putin egal cu coeficientul electoral.

Primaru, ca si presedinteleconsiliului judetean se alege prin scrutin majoritar uninominal cu doua tururi, potrivit art. 1 alin. 4 coroborat cu art. 93 alin. 3 din Legea nr. 67/2004 este declarat primar candidatul care a obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate. Daca nici unul dintre candidati nu a obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate se organiizeaza un al doilea tur de scrutin īn termen de doua saptamāni. Este declarat primar candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi. Viceprimarul se alege dintre consilierii locali, de catre acestia, prin scrutin majoritar, cu majoritate absoluta.

3.3.2. Drepturile electorale ale cetatenilor rom ni

3.3.2.1.Aspecte generale privind cetatenia romāna

Notiunea de cetatenie desemneaza statutul juridic specific persoanelor care au calitatea de cetateni ai unui stat. Cetatenia romāna este calitatea persoanei fizice ce exprima relatiile permanente social-economice, politice si juridice dintre aceasta si statul romān, care i confera titulatura tuturor drepturilor si īndatoririlor prevazute de Constitutia si legile Romāniei.

Notiunea de cetatenie are doua acceptiuni:

institutie juridica - adica totalitatea regulilor de drept ce au ca obiect de reglementare modul de dobāndire si de pierdere a cetateniei;

statut juridic - situatie rezultata din raporturile juridice statornicite īntre o persoana fizica si stat, exprimānd apartenenta acestuia la statul al carui cetatean este.

Īn prima acceptie, cetatenia constituie o categorie legata de dreptul obiectiv, oiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiippe cānd īn ce-a de-a doua, ea se axeaza īn jurul ideii de subiect de drept.

Un concept important legat de notiunea de cetatenie este nationalitatea care reprezinta atributul persoanei de a apartine unui grup ce se delimiteaza de altele prin unitatea de limba, cultura, obiceiuri, religie, etnie, etc.

Din acest punct de vedere nu trebuie confundat conceptul de nationalitate cu cel de natiune, aceasta din urma reprezentānd un element de baza al statului alaturi de suveranitate si teritoriu. O natiune este alcatuita din persoane ce pot fi de diferite nationalitati dar care au o istorie comuna traita pe un teritoriu comun[20].

Normele privitoare la cetatenie se gasesc īn Constitutie si īn Legea cetateniei romāne (Legea nr.21/1991 republicata ). Analiza acestor norme permite formularea unor principii care stau la baza cetateniei romāne:

1. Numai cetatenii romāni sunt titularii tuturor drepturilor prevazute de Constitutie si legi. Astfel, drepturile care pot fi exercitate numai de cetatenii romāni sunt:

a) dreptul de a alege si de a fi ales īn organele reprezentative la nivel central;

b) dreptul ne ngradit de a domicilia pe teritoriul Romāniei si de a se deplasa nestānjenit pe acest teritoriu;

c) dreptul de a nu fi extradat sau expulzat din Romānia;

d) dreptul de a fi protejat diplomatic, atunci cānd se afla īn strainatate.

2. Numai cetatenii sunt tinuti a īndeplini toate obligatiile stabilite prin constitutie si legile tarii. Obligatiile ce revin exclusiv cetatenilor romāni sunt:

a) obligatia de fidelitate fata de tara;

b) īndatorirea de aparare a patriei.

3. Cetatenii romāni sunt egali īn drepturi si ndatoriri, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, apartenenta politica, de avere sau origine sociala si indiferent de modul īn care au dobāndit cetatenia.

4. Casatoria nu produce nici un efect asupra cetateniei sotilor.

5. Schimbarea cetateniei unuia din soti nu produce nici un efect asupra cetateniei romāne a celuilalt sot.

Referitor la dobāndirea cetateniei romāne, legea prescrie urmatoarele modalitati:

1) Dobāndirea cetateniei romāne prin nastere - modul originar de dobāndire:

a) copiii nascuti pe teritoriul romānesc din parinti cetateni romāni sunt cetateni romāni.

b) copiii nascuti pe teritoriul statului romān, chiar daca numai unul dintre parinti este cetatean romān;

c) copiii nascuti īn strainatate daca ambii parinti sau numai unul dintre ei are cetatenia romāna.

Copilul gasit pe teritoriul statului romān este cetatean romān, daca nici unul dintre parinti nu este cunoscut.

2) Dobāndirea cetateniei romāne prin repatriere. Prin acest mod, persoana care a pierdut cetatenia romāna o redobāndeste ca efect al repatrierii. Cererile de repatriere se depun la Ministerul Justitiei, iar aprobarea acestora revine Guvernului.

3) Dobāndirea cetateniei romāne prin adoptie.

Cetatenia romāna se dobāndeste de catre copilul cetatean strain sau fara cetatenie prin adoptie, daca adoptatorii sunt cetateni romāni, iar adoptatul nu a īmplinit vārsta de 18 ani.

Īn cazul īn care numai unul dintre adoptatori este cetatean romān, cetatenia adoptatului minor va fi hotarāta, de comun acord, de catre adoptatori. Īn situatia īn care adoptatorii nu cad de acord, instanta judecatoreasca competenta sa īncuviinteze adoptia va decide asupra cetateniei minorului, tinānd seama de interesele acestuia. Īn cazul copilului care a īmplinit vārsta de 14 ani este necesar consimtamāntul acestuia.

4) Dobāndirea cetateniei romāne la cerere īn conditiile cerute de lege.

Pierderea cetateniei romāne se produce īn urmatoarele situatii:

1) Retragerea cetateniei romāne, care apare ca o sanctiune. Precizam ca potrivit art.5(2) din Constitutie, cetatenia romāna nu poate fi retrasa aceluia care a dobāndit-o prin nastere.

2) Aprobarea renuntarii la cetatenia romāna pentru motive temeince, care se deosebeste de retragere, fiind un mod amiabil de rezolvare a problemei statutului juridic al persoanei, cetatean romān, care de exemplu, doreste sa se stabileasca īn strainatate si sa obtina cetatenia unui alt stat.

3.3.2.2. Drepturile exclusiv politice

Drepturile electorale, clasificate de doctrina n categoria drepturilor exclusiv politice, sunt: dreptul de vot si dreptul de a fi ales.

Dreptul de vot este un drept fundamental, īntrucāt prin intermediul lui cetatenii participa īn mod direct la guvernare[23].

Dreptul de vot īi are ca titulari doar pe cetatenii rom ni (art.36 alin.1 din Constitutie), numai acestia putānd sa participe nemijlocit la exercitarea puterii statale si la desemnarea autoritatilor reprezentative ale statului. Precizam ca, desi s-a facut posibila exercitarea dreptului de a alege si de catre cetatenii Uniunii Europene, rezidenti īn Romānia, exercitiul dreptului lor se limiteaza doar la alegerile pentru desemnarea autoritatilor administratiei publice locale, alegeri prin care nu se exprima suvernitatea de stat .

Potrivit Constitutiei actuale, dreptul de vot este universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Universalitatea votului nseamna ca toti cetatenii rom ni se bucura de dreptul de vot, fara discriminari de avere, pregatire scolara, nationalitate, rasa, sex sau profesiune . Singurele restrictii tin de o anumita v rsta minima, de aptitudinea intelectuala si de aptitudinea morala . V rsta legala pentru a putea vota este de 18 ani mpliniti p na n ziua alegerilor inclusiv. La aceasta vārsta, persoana capata capacitatea electorala care este un aspect al capacitatii de drept constitutional. Aptitudinea intelectuala, reglementata de art.36 din Constitutie, consta n conditia minima ca cetateanul sa nu fie debil sau alienat mintal pus sub interdictie.Īn acest mod se realizeaza o dubla protectie, atāt a persoanelor īn cauza, cāt si a īntregii societati, actul votarii implicānd responsabilitatea alegerii facute . Aptitudinea morala exclude de la vot categoria "nedemnilor", adica persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale printr-o hotar re judecatoreasca definitiva.

Egalitatea votului semnifica faptul ca fiecare alegator dispune de un singur vot pentru fiecare alegere la care participa, iar voturile au aceeasi valoare .

Caracterul direct al votului nseamna ca alegatorii si voteaza personal reprezentantii, fara nici un intermediar. n Rom nia se mai practica nsa si votul indirect, pentru desemnarea unor autoritati locale (presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene si viceprimarii). n acest sistem, cetatenii voteaza direct un "colegiu elector", iar acesta desemneaza, tot prin vot, persoana care va fi nvestita ntr-o anumita functie publica eligibila.

Votul este secret atunci c nd este organizat n asa fel nc t nimeni sa nu poata cunoaste optiunea exprimata de alegator. Ratiunea votului secret este protejarea alegatorului de orice presiuni care i-ar putea denatura optiunea.

Votul liber exprimat este expresia conceptiei potrivit careia votul este un drept subiectiv. Aceasta nseamna nu numai ca alegatorul poate vota pentru cine doreste, ci si faptul ca el are libertatea de a participa sau nu la vot. Mentionam ca a existat si exista nca si votul obligator. La noi n tara votul obligator era prevazut de Constitutia din 1923 si de Legea electorala din 1926. si n prezent se practica votul obligator n unele tari. Exemple : Belgia, Grecia, Brazilia, Australia si Venezuela. La baza votului obligator sta ideea ca electoratul nu este numai un drept, ci si o ndatorire. Alegatorul are nu numai dreptul ci si obligatia de a exprima vointa natiunii, pentru ca altfel, n situatia absenteismului masiv, democratia ram ne o simpla teorie, n fapt function nd o oligarhie.

n aceasta conceptie, alegatorul exercita o functie sociala pe care este dator sa o ndeplineasca. n conditiile actuale, c nd se manifesta un absenteism important de la vot, n numeroase tari, optiunea pentru votul obligator poate sa para tentanta. n realitate, acesata solutie este greu de pus n practica, deoarece implica stabilirea unor sanctiuni care sa poata fi aplicate unui numar mare de cetateni. Daca sanctiunea este bl nda, ea nu-si va atinge scopul ; daca sanctiunea este drastica, dat fiind numarul mare al celor sanctionati, ea va genera mari nemultumiri sau chiar dezordini sociale. De altfel, cetateanul care nu vrea sa-si desemneze un reprezentat si este obligat sa se prezinte la vot, poate foarte bine, n conditiile votului secret, sa voteze mpotriva tutror candidatilor sau sa-si anuleze votul neexprim nd nici o optiune.

Dreptul de a fi ales (eligibilitatea) presupune īndeplinirea urmatoarelor conditii:

I. Īn primul r nd, o conditie generala, existenta dreptului de vot.

II. Av nd n vedere ca exercitiul unei functii reprezentative implica o mare responsabilitate, deoarece presupune decizii importante privind interesele publice, eligibilitatea este supusa unor conditii suplimentare.

O prima asemenea conditie, ceruta pentru toate functiile eligibile, este aceea ca persoana: sa aiba cetatenia rom na si domiciliul n tara ( art.16 alin. 3 din Constitutie). Este interesant de observat ca s-a renuntat la conditia referitoare la exclusivitatea cetateniei romāne, existenta īn Constitutie īnainte de revizuire, avāndu-se īn vedere perspectiva aderarii Romāniei la Uniunea Europeana. Prin urmare si cetatenii care au dubla cetatenie pot fi alesi īn cadrul autoritatilor publice reprezentative romāne.Conditia de domiciliere pe teritoriul tarii este o conditie fireasca fiind o garantie a atasamentului persoanei fata de tara la guvernarea careia participa ca demnitar sau functionar public.

. O a doua conditie are n vedere v rsta ceruta de lege pentru a putea fi ales, care difera n functie de mandat. Asfel, pentru a fi ales n Camera Deputatilor, n consiliile locale sau judetene, sau n functia de primar, v rsta candidatului trebuie sa fie de cel putin 23 de ani mpliniti ( art.16 si 37 din Constitutie). Pentru a fi ales n Senat v rsta ceruta este de cel putin 33 de ani mpliniti, iar pentru functia de Presedinte al Romāniei vārsta necesara este de cel putin 35 de ani īmpliniti.

O completare cu profunde implicatii juridice s-a adus cu prilejul revizuirii articolului 16 la alin. 3 teza a doua prin care statul romān garanteaza egalitatea de sanse īntre barbati si femei pentru ocuparea acestor functii si demnitati.

Alineatul 4 al aceluiasi articol stabileste ca īn conditiile aderarii Romāniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care īndeplinesc conditiile legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi īn autoritatile administratiei publice locale, aceasta fiind una dintre modificarile de esenta ale constitutiei revizuite. Īn acelasi spirit, si cetatenii romāni au dreptul de a alege si de a fi alesi īn Parlamentul European potrivit art. 38 nou introdus. Acesta este un alt drept electoral care nu se īncadreaza īnsa īn categoria celor exclusiv politice īn sens traditional, deoarece nu implica o participare la exercitarea suveranitatii de stat, ci un proces electoral menit sa desemneze un organ reprezentativ la nivel continental.

III. n afara acestor conditii cu caracter general, legislatia rom na prevede si c teva restrictii specifice.

O prima categorie de restrictii are n vedere candidatii la organele centrale : Presedintele Rom niei, Camera Deputatilor si Senatul.

a) Astfel, potrivit art.81 alin.4 din Constitutie, "Nici o persoana nu poate ndeplini functia de Presedinte al Rom niei dec t pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive." La aceasta, se adauga conditia prevazuta de art.3 al.2 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Presedintelui Rom niei, care prevede ca nu pot fi primite dec t candidaturile sustinute de cel putin 200.000 de alegatori.

b) n ceea ce priveste Camera Deputatilor si Senatul , art. 29 din Legea nr. 35/2008 prevede ca un candidat poate reprezenta un singur competitor electoral (partid, alinata, etc,), īntr-un singur colegiu uninominal.

A doua categorie de restrictii vizeaza functiile reprezentative locale.

Astfel, pentru functiile de consilier judetean, consilier local, presedinte al consiliului judetean si primar pot candida doar persoanele care au domiciliul pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale n care urmeaza sa fie alese( art.4 alin.2 din Legea nr.67/2004 privind alegerile locale), ceea ce implica faptul ca o persoana poate candida numai pentru un singur consiliu local, numai pentru o singura functie de primar si numai pentru un singur consiliu judetean si un singur post de presedinte al consiliului judetean(art.6 alin.5 din aceeasi lege).

IV. La toate conditiile mentionate se adauga incompatibilitatile opozabile actului de candidatura , sau ntr-o formulare mai succinta, incompatibilitatile la candidatura.

Prin incompatibilitate la candidatura se ntelege interdictia prevazuta de Constitutie sau de lege ca o persoana care detine o anumita functie publica sau practica o anumita ndeletnicire sa-si depuna candidatura pentru o functie reprezentativa .

A. Incompatibilitatea opozabila candidaturii cu caracter general care se aplica pentru toate functiile reprezentative, indiferent de nivel, se refera, potrivit art.40 alin.3 din Constitutie, la persoanele carora le este interzisa asocierea n partide politice. Nu pot face patre din partide politice:

- judecatorii Curtii Constitutionale

- avocatii poporului

- magistratii

- membrii activi ai armatei

- politistii

- alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica

B. Mai exista si o incompatibilitate speciala, prevazuta de art.29 pct. 16 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, potrivit careia, prefectii, subprefectii si conducatorii serviciilor publice ale ministerelor si ale celorlalte autoritati guvernamentale deconcentrate īntr-o unitate administrativ teritoriala nu pot candida individual īn circumscriptia electorala constituita īn unit tatea administrativa teritoriala īn care īsi exercita sau si-au exercitat functiile īn ultimele 60 de zile anterioare datei alegerilor.

V. n afara de incompatibilitatea la candidatura, mai exista o incompatibilitate care se refera la cumulul unei functii eligibile cu alte functii, ndeletniciri sau calitati.

Diferenta dintre cele doua incompatibilitati consta n faptul ca incompatibilitatea de cumul permite sa candideze persoanei ce detine o functie, are o ocupatie sau o calitate incompatibila cu mandatul reprezentativ, nsa, daca este aleasa trebuie sa renunte la functia, ndeletnicirea sau calitatea incompatibila pentru a putea dob ndi exercitiul mandatului reprezentativ, īn timp ce incompatibilitatile la candidatura interzic unei persoane care ocupa o anumita functie publica sa-si depuna candidatura pentru o functie reprezentativa.

Incompatibilitatile de cumul difera n functie de mandatul reprezentativ:

n timpul mandatului, Presedintele Rom niei nu poate fi membru al unui partid si nu poate ndeplini nici o alta functie publica sau privata( art.84 alin.1 din Constitutie).



Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate cu exceptia celei de membru al Guvernului.

La nivel local[33], calitatea de consilier local este incompatibila cu cea de consilier judetean. Candiatul declarat ales n ambele calitati este obligat sa opteze pentru una dintre ele, n termen de 10 zile de la data ultimei validari(art.98 din Legea nr.67/2004 privind alegerile locale).

Īn ceea ce priveste constitutionalitatea candidaturii Presedintelui īn functie ca independent pe listele unui partid politic,aliante politice sau aliante electorale, Curtea Constitutionala s-a pronuntat deja prin Decizia nr. 339/17 septembrie 2004 asupra sesizarii de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. 7 din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului . Argumentele aduse de autorii sesizarii de neconstitutionalitate a dispozitiilor mentionate au fost:

- īn aceste conditii Presedintele nu īsi poate pastra neutralitatea si echidistanta necesare exercitarii misiunii sale de mediere īntre puterile statului, precum si īntre stat si societate;

- candidat pe listele unui partid politic Presedintele va fi implicat partinic, va fi identificat cu partidul pe listele caruia candideaza, cu doctrina, programul politic si electoral;

-īntrucāt presedintele nu se poate asocia īn timpul mandatului īntr-un partid politic īi este restrāns - īn virtutea acestei functii - dreptul de a fi ales pe listele unui partid politic;

Argumentele aduse īn favoarea constitutionalitatii unei asemenea prevederi au fost:

- faptul ca Presedintele candideaza pe listele unui partid politic are doar semnificatia īnsusirii doctrinei acelui partid, fara a fi membru al acestuia;

- presedintele nu este inclus expres īn sfera celor care nu pot candida, asa cum se īntāmpla pentru alte categorii mentionate īn art. 40 din Constitutie, iar acceptarea tezei initiatorilor sesizarii ar īnsemna ca Presedintele este decazut din exercitiul unui drept funadamental prevazut de Constitutie, dreptul de a fi ales.

Curtea Constitutionala constata, pe de o parte ca normele constitutionale nu īl priveaza pe Presedintele Romāniei de dreptul electoral de a fi ales, iar pe de alta parte ca neutralitatea politica a mandatului prezidential nu este afectata de candidatura acestuia pe listele electorale ale unui partid politic[36].

n final, dorim sa atragem atentia ca, at t conditiile c t si incompatibilitatile referitoare la eligibilitate sau la exercitiul mandatelor reprezentative au doua motivatii fundamentale : instituirea unor garantii privind corectitudinea si seriozitatea alegerilor, si instituirea unor garantii privind exercitiul corespunzator al functiilor reprezentative.

3.3.3. Actorii competitiei pentru putere

si n cazul Rom niei nt lnim cele doua categorii de actori ai competitiei pentru putere specifice democratiilor occidentale, si anume : partidele politice, care sunt principalii concurenti ; mass-media si grupurile de presiune, ca mijloace de influentare a electoratului.

Partidele politice sunt principalii competitori, dar nu singurii, deoarece legislatia rom na admite si candidati independenti.

n afara conditiilor comune de eligibilitate, acestia trebuie sa fie sustinuti de un anumit numar de alegatori, dupa cum urmeaza :

- pentru functia de Presedinte al Rom niei - 200.000 ;

- pentru un mandat de deputat sau de senator - minim 4% din numarul total al alegatorilor īnscrisi īn listele electorale permanente din colegiul uninominal īn care candideaza, dar nu mai putin de 2000 de alegatori pentru Camera Deputatilor si 4000 de alegatori pentru Senat, conform art. 30 alin. 1 din Legea nr. 35/2008 ;

- pentru un mandat de consilier judetean sau local - 1% din numarul de alegatori mpartit la numarul de consilieri din circumscriptia respectiva, dar nu mai putin de 50 ;

- pentru functia de primar - 2% din numarul alegatorilor din cirumscriptie, dar nu mai putin de 200 īn cazul comunelor, 300 īn cazul oraselor, 1000 pentru municipii si sectoarele din Bucuresti si 5000 pentru municipiul Bucuresti.

Practica politica de dupa intrarea n vigoare a Constitutiei din 1991 a demonstrat ca sansele candidatilor independenti sunt minime, obtinerea vreunui mandat de catre acestia fiind cu totul exceptionala.

n ceea ce priveste regimul partidelor politice n Rom nia, anul 1990 a marcat o trecere abrupta de la sistemul monopartid la pluralismul politic. Daca p na n decembrie 1989, potrivit Constitutiei din 1965, exista un singur partid politic, Partidul Comunist Rom n, Decretul-Lege nr.8 din 31 decembrie 1989 privind nregistrarea si functionarea partidelor politice asigura libertatea constituirii acestora, sub rezerva ndeplinirii unor conditii minime : prezentarea statutului de organizare si functionare si a programului politic, declararea sediului si a mijloacelor financiare, dovada existentei a cel putin 251 de aderenti.

Sub aspect politic, s-au impus un minimum de restrictii, si anume : scopurile partidelor politice trebuiau sa se ntemeieze pe respectul suveranitatii, independentei si integritatii nationale si al democratiei ; se interzicea constituirea partidelor fasciste si a celor care propaga conceptii contrare ordinii de stat si de drept. Rezultatul acestei reglementari permisive a fost "hiperpluralismul politic" , ajung ndu-se n anul 1993 la nu mai putin de 159 de partide si formatiuni politice .

Pentru combaterea acestui fenomen, dar si pentru precizarea regimului juridic al partidelor politice, a fost adoptata Legea nr. 27/1996 privind partidele politice . Aceasta stabileste restrictii rezonabile pentru īnfiintarea partidelor politice. Astfel, potrivit art. 17 alin. 2 din aceasta lege, pentru constituirea unui partid politic este necesar un numar de cel putin 10.000 membrii fondatori, domiciliati īn cel putin 15 dintre judetele tarii, dar nu mai putin de 300 īn fiecare din aceste judete. Partidul trebuie sa aiba un statut si un program politic propriu.

Īn prezent, regimul partidelor politice este reglementat de Legea nr.14/2003 privind partidele politice[40]. n conformitate cu art. 1 din lege, partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor rom ni cu drept de vot.

Īn ceea ce priveste scopul, prin activitatea lor, partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale, precum si pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participa cu candidati n alegeri si la constituirea unor autoritati publice si stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri potrivit legii.

Potrivit art.19 alin.3 din legea mentionata, pentru constituirea unui partid politic este necesar un numar de cel putin 25.000 de membri fondatori, domiciliati n cel putin 18 dintre judetele tarii, dar nu mai putin de 700 n fiecare judet. Partidul trebuie sa aiba un statut si un program politic propriu .

Un partid politic īsi īnceteaza activitatea prin:

a) dizolvare prin hotarāre pronuntata de Curtea Constitutionala urmata de radierea din registrul de evidenta al partidelor politice (pentru īncalcarea art. 37 alin (2)si (4) din Constitutie);

b) dizolvare prin hotarāre pronuntata de Tribunalul Bucuresti;

c) autodizolvare hotarāta de organele abilitate prin statut;

d) reorganizare.

Conform art.3 alin.2 si 3 din Legea nr.14/2003, sunt interzise:

partidele politice care prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activitati, ncalca prevederile art.30 alin.(7) , art.37 alin.(2) sau alin.(4) din Constitutie.

partidele politice afiliate la organizatii din strainatate, daca aceasta afiliere īncalca valorile prevazute la alin. 1 ale carui dispozitii sunt imperative .

Partidelor politice le este interzisa organizarea de activitati militare sau paramilitare.

Precizam ca, un cetatean rom n nu poate face parte n acelasi timp din doua sau mai multe partide politice.

Referitor la finantarea partidelor politice, s-a considerat a fi necesara adoptarea unei legi distincte, Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale . Aceasta contine reglementari riguroase, n scopul moralizarii acesteia.

Astfel, sunt stabilite limitativ urmatoarele surse de finantare ale partidelor politice:

cotizatii ale membrilor - suma totala a cotizatiilor platite ntr-un an de o persoana nu poate depasi 48 de salarii de baza minime brute pe tara .Salariul de baza minim brut pe tara luat ca referinta este cel existent la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

donatii si legate - Donatiile primite de un partid politic ntr-un an nu pot depasi 0,025% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv, cu exceptia anului n care au loc alegeri parlamentare, c nd plafonul este dublu.

Donatia primita de la o persoana fizica nu poate depasi ntr-un an 200 de salarii brute minime brute pe tara, iar donatia primita de la o persoana juridica nu poate depasi ntr-un an 500 de asemenea salarii. Persoanele juridice sunt obligate ca la data efectuarii donatiei sa aiba achitate integral toate datoriile fata de bugetul de stat si de bugetul asigurarilor sociale de stat.

Partidele care primesc donatii trebuie sa verifice si sa nregistreze identitatea donatorului. La solicitarea acestuia, identitatea sa poate sa ram na confidentiala, dar nu si pentru donatiile mai mari de 10 salarii de baza brute minime pe tara.

Suma totala primita de un partid politic ca donatii confidentiale nu poate depasi 0,006% din veniturile prevazute īn bugetul de stat īn anul respectiv. Lista donatorilor cu sume mai mari dec t 10 salarii minime pe tara, precum si suma totala a donatiilor confidentale trebuie publicata n Monitorul Oficial, Partea a -III-a p na la 31 martie a anului urmator.

Sunt interzise:

acceptarea sub orice forma, directa sau indirecta de catre partidele politice a donatiilor de bunuri materiale sau sume de bani, ori prestarea de servicii gratuite facute cu scopul evident de a obtine un avantaj economic sau politic.

donatiile sau serviciile prestate cu titlu gratuit de la o autoritate sau institutie publica, de la o regie autonoma, de la o companie nationala, societate comerciala sau societate bancara cu capital integral sau majoritar de stat;

donatiile īn bani din parte unui sindicat sau din partea unui cult religios.

donatiile din partea altor state ori a organizatiilor din strainatate, precum si din partea persoanelor fizice si juridice straine sunt interzise. Fac exceptie donatiile const nd n bunuri materiale necesare activitatii politice, dar care nu sunt materiale electorale de propaganda, primite de la organizatii internationale la care partidul respectiv este afiliat sau de la partide ori formatiuni politice cu care este n relatii de colaborare politica.

venituri provenite din activitati proprii - Partidele politice nu pot desfasura activitati specifice societatilor comerciale. Fac exceptie :

editarea si difuzarea publicatiilor ori altor materiale de propaganda si cultura politica proprii ;

organizarea de īntruniri si seminarii cu tematica politica, economica sau sociala;

actiunile culturale, sportive si distractive ;

serviciile interne ;

nchirierea spatiilor proprii pentru conferinte si actiuni social-culturale ;

īnstrainarea bunurilor din patrimoniu, dar numai dupa cel putin 5 ani de la īnregistrarea īn patrimoniu

subventii de la bugetul de stat, potrivit legii se varsa īn contul fiecarui partid politic prin bugetul Autoritatii electorale permanente . n ceea ce priveste subventiile anuale de la bugetul de stat, acestea se acorda potrivit unor criterii si n cuantumuri stabilite n mod detaliat si exact de lege. De asemenea, destinatiile subventiilor sunt riguros regelementate.

Īn ceea ce priveste finantarea campaniilor electorale sediul materiei este tot Legea nr. 334/2006. Astfel se prevede ca partidele care participa la campania electorala pot primi, prin lege speciala, o subventie de la bugetul de stat.

Aceeasi lege speciala stabileste si categoriile de cheltuieli pentru campania electorala care pot fi finantate din aceasta subventie. Subventiile primite dupa deschiderea campaniei electorale de la persoane fizice si juridice din tara pot fi folosite numai daca au fost, n prealabil, declarate Autoritatii Electorale Premanentede catre mandatarul financiar.

Este interzisa subventionarea campaniei electorale, n mod direct sau indirect, de catre persoane fizice sau juridice din strainatate, precum si de catre o autoritate publica, institutie publica, regie autonoma, companie nationala, societate comerciala sau societate bancara cu capital integral sau majoritar de stat, de catre un sindicat, o asociatie sau o fundatie.

Controlul respectarii reglementarilor legale privind finantarea partidelor politice se face de catre Autoritatea Electorala permanenta . Controlul privind subventiile de stat se efectueaza simultan si de catre Curtea de Conturi. Īncalcarea acestor prevederi se sanctioneaza contraventional sau penal, dupa caz, iar sumele ce au contsituit obiectul contraventiei se varsa la bugetul de stat pe baza hotarārii Autoritatii Electorale Permanente .

Din cele prezentate, rezulta ca prevederile legii rom ne cu privire la finantarea partidelor politice sunt foarte stricte. Faptul ca la noi nu a izbucnit nici un scandal legat de finantarea partidelor politice nseamna, fie ca partidele noastre respecta cu scrupulozitate legea, fie ca, din diferite motive, finantarea partidelor nu a fost riguros controlata, iar abaterile fie nu au fost sanctionate, fie nu au fost facute publice.

Dupa cum am aratat, si n Rom nia, cea de-a doua categorie de actori ai competitiei pentru putere, si anume actorii de influenta, sunt mass-media si grupurile de presiune. Mass-media joaca un rol deosebit pentru influentarea electoratului, mai ales n cadrul campaniei electorale. Cel mai mare impact asupra opiniei publice l au mijloacele audio-vizuale. nfiintarea si functionarea posturilor de radio si televiziune sunt reglementate prin Legea audiovizualului nr.504/2002 .

Potrivit art.43 din aceasta lege, īn Romānia coexista posturile audiovizuale publice pentru care cetatenii sunt obligati sa plateasca taxe de abonament, cu cele private. Posturile publice sunt persoane juridice de drept public, iar posturile private sunt societati comerciale.

Controlul activitatii din domeniul audiovizualului se realizeaza de Consiliul National al Audiovizualului (C. N. A.), autoritate publica autonoma aflata sub controlul Parlamentului. C. N. A . este alcatuit din 11 membri, numiti pentru un mandat de 6 ani, dupa cum urmeaza: 2 de presedintele Romāniei; 3 de Camera Deputatilor; 3 de Senat; 3 de Guvernul Romāniei.

Membrii Consiliului sunt garanti ai interesului public īn domeniul audiovizualului si nu reprezinta autoritatea care i-a numit. Ei nu pot face parte din partide sau formatiuni politice si sunt incompatibili cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia celor de cadre didactice īn īnvatamāntul superior.

C.N.A. elibereaza licentele audiovizuale, care au īn vedere continutul emisiunilor, acorda autorizatii de retransmisie audiovizuala, care se refera la conditiile tehnice de emisie si adopta decizii de autorizare audiovizuala.

Īn cazul constatarii īncalcarii prevederilor acestei legi C.N.A. poate aplica sanctiuni dupa cum urmeaza: amenda, reducerea cu pāna la jumatate a termenului de valabilitate a licentei audiovizuale sau retragerea licentei audiovizuale.

Raspunderea pentru continutul serviciilor de programe difuzate revine radiodifuzorului,realizatorului sau autorului, dupa caz.

Referitor la campaniile electorale, exista reglemetari speciale, n vederea asigurarii accesului egal al competitorilor la propaganda audiovizuala. La r ndul ei, Legea nr.35/2008 privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului prevede la art.37 ca partidele, aliantele politice si aliantele electorale reprezentate n parlament, precum si candidatii independenti care fac parte din parlament, au acces gratuit(subventionat de la bugetul de stat) la serviciile publice de radio si televiziune īn conditiile prevazute de lege.

Celelalte partide si formatiuni politice si ceilalti candidati independenti vor avea acces la aceste servicii, pe baza unor tarife unice.

n ceea ce priveste presa scrisa, dupa abrogarea legii nr. 3/1974 nu a fost adoptata o lege noua, astfel īncāt presa se bucura de o deosebita libertate, īn baza art. 30 din Constitutie care reglementeaza libertate de exrimare. Aceasta este una din cele mai vechi libertati cetatenesti, de traditie, cunoscuta si sub denumirea de libertatea cuvāntului sau libertatea presei.

Potrivit textului constitutional, libertatea de exprimare prin presa este inviolabila, iar cenzura de orice fel este interzisa. De asemenea este interzisa suprimarea publicatiilor. Libertatea presei implica si libertatea de a īnfiinta publicatii. Acestea sunt prevederi constitutionale decisive pentru libertatea de exprimare.

Existenta unor coordonate juridice īn cadrul carora trebuie sa se exercite libertatea de exprimare implica si raspunderea juridica pentru depasirea acestor limite, asadar pentru abuzul īn exercitarea acestei libertati.

Restrictiile n domeniu presei sunt aceleasi ca si n domeniul audiovizualului. Faptele prin care se ncalca aceste restrictii sunt calificate ca infractiuni n Codul penal (calomnia, defaimarea tarii sau a natiunii, propaganda nationalist-sovina) si pot face obiectul unor procese penale, si atunci c nd sunt comise prin presa. Totodata, functioneaza si raspunderea civila pentru prejudicii aduse prin presa, care se poate stabili n sarcina editorului, autorului si a proprietarului mijlocului de multiplicare, dupa caz.

Ultima categorie de actori de influenta ai competitiei pentru putere o constituie grupurile de presiune. Dupa cum remarca prof. Tudor Draganu , n tara noastra s-au format, dupa 1989, numeroase si diverse grupuri de presiune, pe care le clasifica, dupa cum urmeaza :

Grupuri de presiune care urmaresc scopuri de interes obstesc(interes public), cum sunt : ligile antialcoolice, atidrog, mpotriva fumatului sau pentru apararea drepturilor omului ; fundatiile si asociatiile culturale, caritabile si cele pentru protectia drepturilor copilului. Aceste grupuri de presiune trebuie privite nsa cu prudenta, pentru ca, uneori, urmaresc n realitate alte scopuri dec t scopul declarat. Ex. : scandalurile privind adoptiile internationale.

Grupuri de presiune cu caracter exclusiv politic, formate nsa n afara structurilor organizatorice ale partidelor politice. Mentionam n acest sens : "Alianta Poporului", "Asociatia 21 decembrie", "Asociatia 16-21 decembrie", "Grupul independent pentru democratie", "Grupul pentru dialog social", etc. Impactul acestor grupuri asupra vietii publice este greu de evaluat, nsa ele au militat activ pentru influentarea at t a institutiilor publice si a partidelor politice, c t si a opiniei publice.

Grupurile de presiune cu caracter profesional, cultural sau chiar religios constituite n primul r nd pentru promovarea intereselor materiale sau de alta natura a membrilor lor. Atunci c nd mobilizeaza un numar mare de oameni, aceste grupuri poseda un potential important de interventie asupra organelor de stat si a partidelor politice. Asemenea grupuri de presiune sunt : sindicatele, asociatiile pensionarilor, ale veteranilor de razboi, ale fostilor detinuti politici, etc. Este interesant de observat ca unele dintre aceste grupuri s-au transformat n partide politice. A aparut, astfel, Partidul pensionarilor care a prezentat, la alegerile din 1996, chiar si un candidat pentru functia de Presedinte al Rom niei.



Un loc aparte, printre grupurile de presiune din Rom nia, ocupa, fara ndoiala, sindicatele, unele dintre acestea ajungānd foarte puternice. Constituite n vederea apararii si promovarii intereselor materiale, profesionale si sociale ale membrilor lor, sindicatele s-au angajat uneori si n lupta politica, ajung nd chiar sa ncheie diferite conventii cu Guvernul, sa dialogheze cu Presedintele si cu Parlamentul Rom niei.

Putem concluziona ca, n cadrul competitiei pentru putere din Rom nia rolul grupurilor de presiune, n special al sindicatelor, este important. Aceasta, si datorita faptului ca legea permite asocierea partidelor politice cu formatiuni nepartinice, legal constituite, cu scopul promovarii unor obiective comune.

SINTEZA IDEILOR PRINCIPALE

Competitia pentru putere este īntrecerea īntre candidati, care are ca miza mandatele eligibile. Exista doua categorii de actori, cu roluri diferite īn cadrul competitiei pentru putere:

Partidele politice, care sunt concurentii propriu-zisi;

Mass-media si grupurile de presiune, care reprezinta principalele mijloace de influentare a opiniei publice.

Partidul politic este o formatiune care īsi propune sa cucereasca, sa conserve sau sa influenteze puterea, pe baza unui program ideologic - avānd ca fundament o conceptie filosofica despre om si societate si urmānd o strategie proprie. Vom spune asadar ca partidul politic este o asociatie care se deosebeste de toate celelalte prin faptul ca are un scop politic, adica urmareste cucerirea puterii politice.

Principala problema care exista īn privinta influentei mass-media asupra competitiei pentru putere este asigurarea unui acces egal al partidelor la mijloacele audio-vizuale sau presa scrisa fara privilegii pentru partidele de la putere sau pentru cele care sunt sustinute de grupurile financiare ce controleaza mijloacele respective.

Grupurile de presiune sunt organizati constituite pentru a apara interesele unei anumite categorii sociale, exercitānd presiuni asupra autoritatilor si opiniei publice pentru a obtine satisfacerea acestor interese. Se cunoaste urmatoarea clasificare:

Grupuri de presiune care urmaresc scopuri de interes obstesc

Grupuri de presiune cu caracter exclusiv politic,

Gruprurile de presiune cu caracter profesional, cultural sau chiar religios

Scrutinul este etapa īn care se stabileste rezultatul competitiei pentru putere. Utilizānd diferite criterii putem clasifica tipurile de scrutin astfel:

Dupa modul de distribuire a mandatelor exista:

- sistemul majoritar - īn cadrul caruia este declarat ales candidatul care obtine cel mai mare numar de voturi

- sistemul reprezentarii proportionale - care asigura reprezentarea fiecarei grupari de opinie, proportional cu forta sa numerica

Dupa modul de propunere a candidaturilor si dupa numarul mandatelor eligibile exista:

- scrutin uninominal - cānd miza alegerilor este reprezentata de un singur mandat; acest scrutinul poate sa se desfasoare īntr-un tur sau doua;

- scrutin plurinominal - cānd miza alegerilor este reprezentata de mai multe mandate; de asemenea, poate avea un tur sau doua de scrutin.

Scrutinul majoritar (uninominal sau plurinominal) presupune alegerea candidatului/candidatilor care īntrunesc cel mai mare numar de voturi. Este un sistem relativ simplu, deoarece lupta politica se da īntre mai multi competitori, īn circumscriptii electorale, avānd cāstig de cauza cel care are o aderenta politica mai mare īn circumscriptia respectiva. Scrutinul majoritar pune accent pe candidat, pe carisma si personalitatea acestuia, asigurāndu-se īn acest fel cea mai strānsa legatura īntre cel ales si alegator.

Reprezentarea proportionala permite reprezentarea īn Parlament atāt a majoritatii cāt si a minoritatii, putānd fi exprimate īn acest caz diversele optiuni politice, etnice, religioase, etc. existente īn societate. Reprezentarea proportionala implica folosirea listelor de candidati lansate de catre fiecare partid astfel ca, se poate observa aderenta pe care o are fiecare partid īn rāndul alegatorilor si se poate verifica gradului īn care platformele si programele politice ale partidelor sunt receptate de public. Regula īn acest caz o reprezita deci listele blocate - alegatorul neputānd face nici un fel de modificari īn listele electorale propuse de partide.

Exista si doua exceptii: 

1. votul preferential - permite alegatorului sa modifice lista candidatilor propusi de partide prin schimbarea ordinii numelor de pe lista

2. panasajul - da posibilitatea alegatorului sa voteze o lista pe care a conceput-o singur prin īnscrierea īn acea lista a unor nume de pe mai multe liste cu candidati depuse de diverse formatiuni politice.

Functiile reprezentative īn Romānia, potrivit Constitutiei revizuite, se pot clasifica, dupa nivelul la care se exercita, īn:

I. Functii reprezentative fundamentale de nivel national sunt :

Presedinte al Rom niei

senator

deputat

II. Functii reprezentative de nivel judetean sunt :

consilier judetean (membru al Consiliului judetean)

Presedinte al Consiliului judetean

vicepresedinte al Consiliului judetean

III. Functii reprezentative de nivel local sunt :

consilier local (membru al Consiliului local)

primar

viceprimar.

Notiunea de cetatenie este utila īn abordarea drepturilor exclusiv politice (dreptul de vot si dreptul de a fi ales) īntrucāt acestea au ca titulari doar cetatenii romāni, numai acestia putānd sa participe nemijlocit la desemnarea autoritatilor reprezentative ale statului. Cetatenia romāna reprezinta calitatea persoanei fizice ce exprima relatiile permanente social-economice, politice si juridice dintre aceasta si statul romān.

Cetatenia romāna se poate dobāndi prin nastere - modul orginar de dobāndire, prin adoptie, prin repatriere si la cerere. Ea se poate pierde prin: retragere - ce reprezinta o sanctiune statala si renuntare.

Dreptul de vot este un drept fundamental, electoral, exclusiv politic, apartinānd cetatenilor romāni, cu exceptia alegerilor pentru desemnarea autoritatilor administratiei publice locale, cānd au posibilitatea de a exercita acest drept si cetatenii straini, rezidenti īn Romānia. Dreptul de vot este potrivit dispozitiilor constitutionale universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Īn ceea ce priveste dreptul de a fi ales (eligibilitatea), acesta presupune īndeplinirea urmatoarelor categorii de conditii:

I. conditie generala: existenta dreptului de vot.

II. conditii suplimentare

sa aiba cetatenia rom na si domiciliul n tara

v rsta

cel putin 23 de ani mpliniti pentru Camera Deputatilor, n consiliile locale sau judetene, sau n functia de primar

cel putin 33 de ani mpliniti pentru Senat

cel putin 35 de ani īmpliniti pentru Presedinte

III. restrictii specifice.

pentru candidatii la organele centrale 

pentru candidatii la functiile reprezentative locale

IV. incompatibilitatile opozabile actului de candidatura

V. incompatibilitate la cumulul unei functii eligibile cu alte functii, ndeletniciri sau calitati.

At t conditiile c t si incompatibilitatile referitoare la eligibilitate sau la exercitiul mandatelor reprezentative au doua motivatii fundamentale: pe de o parte, instituirea unor garantii privind corectitudinea si seriozitatea alegerilor, si pe de alta parte instituirea unor garantii privind exercitiul corespunzator al functiilor reprezentative.

ĪNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE

. Prezentati succint dispozitiile constitutionale si legale īn vigoare care precizeaza incompatibilitatile cu statutul de membru al unui partid politic.

2. Precizati care sunt modurile de dobāndire si de pierdere a cetateniei romāne.

3. Prezentati comparativ avantajele si dezavantajele celor doua moduri de scrutin fundamentale studiate.

4. Analizati modul īn care pot influenta viata politica a statului grupurile de presiune.

5. Care sunt drepturile electorale ale cetatenilor romāni. Prezentatile sintetic.

6. Enumerati functiile reprezentative la nivel national si local din Romīnia.

TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Se dau propozitiile: A - Este permisa subventionarea campaniei electorale, īn mod direct sau indirect, de catre persoane fizice sau juridice din strainatate. B - Candidatii independenti pentru functia de Presedinte al Romāniei trebuie sa fie sustinuti de 200.000 de alegatori. C - Potrivit dispozitiilor īn vigoare, pentru constituirea unui partid politic īn Romānia este necesar un numar de cel putin 10.000 de membri fondatori.

Alegeti varianta corecta:

a) Propozitia A adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este adevarata;

b) Propozitia A este falsa, propozitia B este falsa, propozitia C este falsa;

c) Propozitia A falsa, propozitia B adevarata, propozitia C falsa;

d) Propozitia A adevarata, propozitia B falsa, propozitia C adevarata.

Se dau propozitiile: A - Scrutinul este procesul de exprimare si de evaluare a vointei colective; B - Scrutinul este etapa īn care se stabileste rezultatul competitiei pentru putere; C - Scrutinul este foarte riguros si nu opereaza cu selectii si aproximari.

Alegeti varianta corecta:

a) Propozitia A este falsa, propozitia B este falsa, propozitia C este falsa.

b) Propozitia A adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este adevarata.

c) Propozitia A falsa, propozitia B adevarata, propozitia C falsa;

d) Propozitia A adevarata, propozitia B adevarata, propozitia C falsa.

3. Modul de scrutin care asigura cea mai strānsa legatura īntre cel ales si alegator, reprezentānd īn acelasi timp un sistem electoral simplu si usor de īnteles de catre cetateni, este:

a) scrutinul majoritar;

b) reprezentarea proportionala aproximativa;

c) reprezentarea proportionala integrala;

d) panasajul.

4. Faptul ca cetatenii romāni se bucura de un drept de vot fara discriminari reflecta:

a) caracterul egal al votului;

b) caracterul universal al votului;

c) caracterul direct al votului;

d) votul liber exprimat.

5. Se dau propozitiile: A - Pierderea cetateniei romāne are loc prin retragere, pe cale amiabila; B - Modul originar de dobāndire a cetateniei este prin nastere; C - Īn cazul īn care numai unul dintre adoptatori este cetatean romān, cetatenia adoptatului minor va fi hotarāta numai de catre instanta.

Alegeti varianta corecta:

a) Propozitia A falsa, propozitia B falsa, propozitia C falsa.

b) Propozitia A adevarata, propozitia B adevarata, propozitia C adevarata.

c) Propozitia A falsa, propozitia B adevarata, propozitia C falsa;

d) Propozitia A adevarata, propozitia B falsa, propozitia C adevarata.

6. Dupa modul de distribuire a mandatelor exista doua moduri de scrutin:

a) scrutinul majoritar si scrutinul uninominal;

b) scrutinul uninominal si scrutinul plurinominal;

c) scrutinul majoritar si sistemul reprezentarii proportionale;

d) cu un tur sau doua tururi.

7. Se dau propozitiile: A - Membrii C.N.A. sunt incompatibili cu orice alte functii publice; B - C.N.A. este alcatuit din 11 membri, numiti pentru un mandat de 4 ani; C - Membrii C.N.A. sunt garanti ai interesului public īn domeniul audiovizualului si reprezinta autoritatea care i-a numit.

Alegeti varianta corecta:

a) Propozitia A falsa, propozitia B falsa, propozitia C falsa.

b) Propozitia A adevarata, propozitia B adevarata, propozitia C adevarata.

c) Propozitia A adevarata, propozitia B falsa, propozitia C adevarata;

d) Propozitia A falsa, propozitia B adevarata, propozitia C falsa.

8. Se dau propozitiile: A - Donatia primita de la o persoana fizica de un partid politic nu poate depasi ntr-un an 200 de salarii brute minime pe tara; B - Nu sunt interzise donatiile īn bani din partea unui sindicat pentru un partid daca sunt facute publice; C - Donatiile din partea altor state ori a organizatiilor din strainatate, precum si din partea persoanelor fizice si juridice straine catre partidele politice cunosc o interdictie absoluta.

Alegeti varianta corecta:

a) Propozitia A adevarata, propozitia B falsa, propozitia C falsa.

b) Propozitia A adevarata, propozitia B adevarata, propozitia C adevarata.

c) Propozitia A adevarata, propozitia B falsa, propozitia C adevarata;

d) Propozitia A falsa, propozitia B adevarata, propozitia C falsa.

9. Se dau propozitiile: A - Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate; B - Calitatea de consilier local este incompatibila cu cea de consilier judetean, incompatibilitatea fiind una la candidatura; C- Pentru a fi ales n Senat v rsta ceruta este de cel putin 33 de ani mpliniti.

Alegeti varianta corecta:

a) Propozitia A adevarata, propozitia B falsa, propozitia C este falsa.

b) Propozitia A adevarata, propozitia B adevarata, propozitia C adevarata.

c) Propozitia A falsa, propozitia B falsa, propozitia C adevarata;

d) Propozitia A falsa, propozitia B adevarata, propozitia C falsa.

10. Se dau propozitiile: A - Functiile reprezentative la nivel local sunt numai de primar si consilier local ; B - Numarul de consilieri locali din fiecare circumscriptie se stabileste prin lege; C - Alegerile locale sunt valabile indiferent de numarul alegatorilor care au participat la vot.

Alegeti varianta corecta:

a) Propozitia A adevarata, propozitia B falsa, propozitia C este falsa.

b) Propozitia A adevarata, propozitia B adevarata, propozitia C adevarata.

c) Propozitia A falsa, propozitia B falsa, propozitia C adevarata;

d) Propozitia A falsa, propozitia B adevarata, propozitia C falsa.



Pierre PACTET, Op. cit., p.128

Ioan MURARU, Simina TĂNĂSESCU, Op.cit., 2001, pp. 292-304; Tudor DRĂGANU, Op.cit., vol. II, pp.45-50; Ion DELEANU, Op. Cit., pp. 207-218; Pierre PACTET, Op. Cit., p.128-133

O enumerare diferita a elementelor care confera unui partid personalitate juridica este: organizare de sine statatoare, patrimoniu, actiune īn vederea realizarii unui scop politic. Cristian IONESCU Drept constitutional., p. 391

Elena Simina TĂNĂSESCU, stefan DEACONU Op.cit., p. 64-65

Astfel, īn unele tari, partidele controleaza afacerile īntreprinderilor sau, prin intermediul membrilor de partid plasati īn serviciile publice, al demnitarilor (inclusiv membrii guvernului) obtin profituri din comenzile lansate pentru satisfacerea necesitatilor serviciilor publice sau din concesionarea bunurilor publice.

Pierre PACTET, Op. cit., p.133-135.

Legea presei nr.3/1974 elaborata sub vechiul regim era īn cea mai mare parte anacronica, ea fiind abrogata īnsa expres abia īn anul 2000 o data cu intrarea īn vigoare a O.U.G. nr. 53/2000 pentru unele masuri privind solutionarea cererilor referitoare la despagubiri pentru daunele morale, publicata īn M. Of. Nr. 227 din 23.05.2000.

Tudor DRĂGANU, Op.cit., vol. II, pp.57-60; Ion DELEANU, Op. cit., pp. 218-221; Pierre PACTET, Op. cit., p.135-136

Ion DELEANU, Op. cit., pp. 224-232

Elena Simina TĂNĂSESCU, stefan DEACONU, Op. cit., pp. 87-89

Elena Simina TĂNĂSESCU, Stefan DEACONU, Op.cit., pp. 87-89

Elena Simina TĂNĂSESCU, Stefan DEACONU, Op.cit., pp. 94-95

Ibidem

Functiile de presedinte al unei Camere sau de membru al biroului permanent al unei Camere pot fi considerate si ele reprezentative, dar au un caracter derivat.

Publicata īn M. Of. nr. 887/29 septembrie 2004, modificata prin O.U.G. nr. 8/24.02.2005 (M.Of. nr. 175/01.03.2005) si Legea nr 35/2008, O.G. nr. 32/2008.

Publicata īn M. Of. nr. 271/29.03.2004, modificata prin O.U.G. nr. 8/24.02.2005 (M.Of. nr. 175/1.03.2005)nr. 196 din 13 martie 2008,

Conform art.102 din Legea administratiei publice locale nr.215/2001 publicata īn M. Of. Nr. 204 din 23.04.2001, judetele cu p na la 350.000 de locuitori au 31 de consilieri, judetele ntre 350.001 si 500.000 au 33 de consilieri, judetele ntre 500.001 si 650.000 au 35 de consilieri, judetele cu peste 650.000 au 37 de consilieri.

Ioan MURARU, Op. cit., pp.166-168.

Elena Simina Tanasescu, Stefan Deaconu, Op. cit., 2002, p. 5- 6

Legea a fost republicata īn M. Of. Nr. 98/6.03.2000. si dupa republicare legea a suferit modificari si completari.

Constitutia revizuita lasa īn seama legii organice conditiile privind īndeplinirea īndatoririlor militare. De retinut ca nu mai exista obligatia constitutionala de a satisface serviciul militar.

Mihai CONSTANTINESCU, Antonie IORGOVAN, Ioan MURARU, Elena Simina TĂNĂSESCU, Op.cit., p.74

Ibidem, p. 75

Ibidem, p.241.

Ibidem, p.22.

Ibidem, p. 75

Tudor DRĂGANU, Op.cit., vol. II, p.23.

Tudor DRĂGANU, Op.cit., vol. II, p.29.

. Ibidem, pp. 30-32.

Tudor DRĂGANU, Op.cit., vol. II, p.36.

Ibidem

Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei īn exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si īn mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei (M. Of. Nr. 279/21.04.2003) stabileste prin art. 81 si 82 o lista detaliata de incompatibilitati. Īn acest sens mentionam ca at t calitatea de consilier local, c t si cea de consilier judetean sunt incompatibile cu: functia de prefect sau de subprefect; calitatea de functionar n aparatul propriu al consiliilor comunale, orasenesti si judetene respective si al prefecturilor, precum si de conducator al unei regii autonome de interes local sau judetean sau al unui serviciu public de specialitate al consiliului local sau judetean; functia de primar; calitatea de deputat, senator, consilier al Presedintelui Rom niei sau membru al Guvernului.

Publicata īn M. Of. Nr. 887 din 29.09.2004

Art. 5 alin. 7 din Legea nr. 373/2004 privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului are urmatoarea formulare: «Presedintele Romāniei īn functie la data alegerii Camerei Deputatilor si a Senatului, daca se afla īn ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei aliante politice sau aliante electorale pentru obtinerea unui mandat de deputat sau senator. Īn cazul īn care este ales deputat sau senator, Presedintele Romāniei este obligat ca, dupa validare sa opteze īntre calitatea de deputat sau senator si aceea de presedinte.»

A se vedea īn acest sens Corneliu-Liviu POPESCU, Nota la Decizia Curtii Constitutionale nr. 339 din 17 septembrie 2004 asupra sesizarii de neconstitutionalitate a prevedeilor art. 5 alin. 7 din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, Revista Romāna de Drepturile Omului, nr. 28/2004, pp. 92-97.Unul dintre argumentele autorului īn favoarea neconstitutionalitatii art. 5 alin. 7 este ca acesta nu este o norma juridica, adica o regula generala, impersonala si repetabila, ci a fost aoptata intuitu personae, pentru a raspunde unor interese legate strict de alegerile parlamentare din noiembrie 2004. Argumentul este ca aceasta dispozitie va fi de unica aplicare, īntrucāt o situatie similara, a unor alegeri nationale simultane, parlamentare si prezidentiale va avea loc peste 20 de ani, data fiind diferentierea duratei pentru cele doua mandate reprezentative (4, respectiv 5 ani). Or, dupa 1989 nici o lege electorala nu a avut o asemenea durata de viata.

Tudor DRĂGANU, Op.cit., vol. II , pp.50-51.

Ibidem

Publicata īn M. Of. al Romāniei nr. 87 din 29 aprilie 1996, modificata prin OUG nr. 20/2008 publicata īn M. Of. al Romāniei nr. 177 din 7.03.2008.

Publicata īn M. Of. al Romāniei nr. 25 din 17 ianuarie 2003

Idem, art.2.

Idem, art.9.

Textul constitutional interzice defaimarea tarii si a natiunii, ndemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.

Textul respectiv declara neconstitutionale partidele care prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza mpotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Rom niei.

Acest text interzice asociatiile cu caracter secret.

Legea partidelor politice nr.14/2003, art. 3 alin. 3. Alin. 1 al acestui articol statueaza ca pot functiona ca partide politice numai asociatiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, si care militeaza pentru respectarea suveranitatii nationale, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale, a ordinii de drept si a principiilor democratiei constitutionale.

Legea nr. 334/2006 din nr. 632 din 21 iulier 2006a fost modificata prin OUG nr. 1/2007 publicata īn M. Of. nr. 97 din 8 februarie 2007, OUG nr. 8/2007 publicata īn M. Of. nr. 134 din 23 februarie 2007 si OUG nr. 32/2008 publicata īn M. Of. nr. 217 din 21 martie 2008

Idem, art.3 alin. 1

Idem, art.4, alin.3

Legea nr.33 4/2006, art. 12.

Idem, art.18 alin.1.

Idem, art. 41

Legea audiovizualului a fost publicata īn M. Of. Nr. 534/22.07.2002. Dupa publicare a suferit multiple modificari.

Tudor DRĂGANU, Op.cit., vol. II pp.58-59.

Art.32 din Legea nr.14/2003 privind partidele politice










Document Info


Accesari: 2379
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )