INTRODUCERE ÎN DREPTUL ADMINISTRATIV
Dreptul administrativ este o ramura a dreptului public român care, împreuna cu
dreptul privat român, formeaza sistemul dreptului român.
Prin drept administrativ se întelege un grup de norme juridice care, datorita
particularitatilor pe care le reprezinta, formeaza o ramura distincta de drept, în cadrul
sistemului dreptului.
Dreptul administrativ este strâns legat de notiunea administratiei publice, care se
prezinta ca activitate dar si ca sistem de organizare.
Ca activitate, administratia publica este formata din ansamblul activitatilor juridice si
materiale aflate în responsabilitatea autoritatilor publice care au ca scop satisfacerea
interesului general, prin organizarea executarii si executarea în concret a legii.
Ca sistem de organizare, administratia publica este formata din ansamblul structurilor
componente ale sistemului administratiei publice.
Principiile administratiei publice
Principiul legalitatii administratiei publice impune ca toate actiunile care formeaza
activitatea acestuia , dar si toate formele de organizare a sistemului administratiei publice sa
se întemeieze pe lege.
Principiul ierarhiei este expresia raporturilor ierarhice stabilite între structurile
sistemului administratiei publice, în activitatea realizata pentru organizarea si executarea
legii.
Principiul transparentei decizionale în activitatea autoritatilor administratiei
publice, în raporturile stabilite între ele cu cetatenii si asociatiile legal constituite ale
acestora, a fost consacrat prin Legea nr.52/2003 privind transparenta decizionala în
administratia publica si are
drept scop sporirea gradului de responsabilitate a autoritatilor
2
administratiei publice fata de cetatean, stimularea participarii active a cetatenilor la
activitatea administratiei publice, precum si sporirea gradului de transparenta la nivelul
întregii administratii publice.
Principiul continuitatii impune ca activitatea administratiei publice sa se desfasoare
în mod permanent, fara sincope, pentru ca orice întrerupere a organizarii si executarii legii
va putea degenera în acte de dezordine sociala, dar se poate ajunge la anarhie si la disolutia
organizarii statale din teritoriul respectiv ori la schimbarea ordinii sociale, în cazul
miscarilor revolutionare.
Principiul operativitatii impune ca activitatea, interventia structurilor sistemului
administratiei publice sa se realizeze prompt, rapid, fie la cerere, fie din oficiu, pentru
înlaturarea unei stari nelegale sau anormale care poate afecta drepturile unei persoane sau
interesul general al unei activitati.
Principiul oportunitatii functioneaza în activitatea administratiei publice în sensul
ca structurile acesteia au libertatea sa dispuna de initiativa si de posibilitatea de a aprecia
momentul favorabil în care trebuie sa intervina, pe baza si pentru executarea legii, în
concordanta cu interesul general al colectivitatii pe care o reprezinta.
Principiul revocabilitatii reprezinta o regula aplicabila actelor administrative,
potrivit careia, mai înainte ca acestea sa fi intrat în circuitul civil si sa fi produs efecte
juridice, autoritatea administrativa emitenta le poate retracta sau acestea pot fi desfiintate de
catre autoritatea administrativa ierarhic superioara celei emitente.
Principiul deconcentrarii activitatii administratiei publice este un principiu specific
activitatii administratiei ministeriale care consta în deplasarea în unitatile administrativ
teritoriale a activitatii administratiei publice centrale.
Izvoarele dreptului administrativ
Izvoarele dreptului administrativ sunt actele juridice în care sunt încorporate normele
de drept administrativ privitoare la organizarea si activitatea administratiei publice.
O prima categorie de izvoare ale dreptului administrativ este formata din actele
juridice care emana de la puterea legiuitoare.
Constitutia, care este legea fundamentala, contine norme juridice care stabilesc
principiile generale ale administratiei publice, dar si dispozitii care reglementeaza atributiile
Presedintelui României, structura organizatorica si competenta Guvernului României,
institutia primului-ministru, administratia ministeriala, autoritatile administrative autonome,
administratia publica locala.
Legile organice sunt legile care reglementeaza domenii rezervate prin Constitutie
unei astfel de categorii de legi: organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare
a Tarii, statutul functionarilor publici, contenciosul administrativ, organizarea generala a
învatamântului, organizarea administratiei publice locale si regimul general privind
autonomia locala, regimul juridic al domeniului public si privat etc.
Legile ordinare, în masura în care contin norme juridice care reglementeaza relatii
sociale formate în cadrul organizarii si functionarii administratiei publice.
O a doua categorie de izvoare ale dreptului administrativ este formata din actele
administrative care emana de la organele puterii executive, precum si cele care sunt adoptate
sau emise de autoritatile din sistemul organelor administratiei publice.
Decretele prezidentiale sunt izvoare de drept administrativ când acestea
reglementeaza relatii sociale din domeniul administratiei publice. De exemplu, decretul prin
care presedintele poate, potrivit art.91 alin.(1) din Constitutie, sa instituie starea de asediu
sau starea de urgenta.
Actele administrative adoptate de Guvern, precum ordonantele si ordonantele de
urgenta care contin norme de
drept administrativ. De asemenea, sunt izvoare de drept
3
administrativ hotarârile adoptate de Guvern, fie pentru organizarea executarii legilor, fie
pentru executarea în concret a acestora.
Ordinele si instructiunile emise de ministri, precum si de alti sefi ai structurilor
apartinând administratiei ministeriale sau autoritatilor administrative autonome.
Ordinele emise de sefii serviciilor publice deconcentrate în unitatile administrativteritoriale.
Hotarârile, deciziile si dispozitiile adoptate si, respectiv, emise de catre autoritatile
administratiei publice locale: consiliile judetene, consiliile locale, presedintii consiliilor
judetene, primarii.
O a treia categorie de izvoare ale dreptului administrativ o constituie doctrina si
jurisprudenta, ca izvoare subsidiare sau indirecte ale dreptului, deci si ale dreptului
administrativ.
Raporturile de drept administrativ
Raporturile de drept administrativ sunt acele relatii sociale, supuse reglementarilor
normelor dreptului administrativ, care se formeaza în legatura cu organizarea executarii si
executarea în concret a legii.
Elementele raporturilor de drept administrativ
Elementele raporturilor de drept administrativ sunt subiectele raportului si obiectul
raportului.
Subiectele raportului de drept administrativ
Cel putin unul dintre subiectele raportului de drept administrativ va fi un organ al
administratiei publice sau numai un functionar public, în timp ce al doilea subiect va putea
fi un alt organ al administratiei publice, un organ de stat, altul decât al puterii executive, ori
un particular, persoana fizica sau juridica.
Obiectul raportului de drept administrativ
Obiectul raportului de drept administrativ difera în raport cu domeniul de activitate în
care acesta ia nastere, de la domeniul privind ordinea publica pâna la domeniul privind
sanatatea, ori de la domeniul privind siguranta nationala pâna la domeniul educatiei si
cercetarii.
Oricum, în orice domeniu s-ar manifesta, obiectul raportului de drept administrativ
consta din drepturile si obligatiile subiectelor raportului de drept administrativ.
Categorii de raporturi de drept administrativ
Raporturile de drept administrativ care se nasc în cadrul sistemului
administratiei publice se împart în raporturi juridice administrative de subordonare,
raporturi de colaborare si raporturi de participare.
În cadrul raporturilor juridice administrative de subordonare ierarhica,
subiectele participante nu se gasesc în pozitie de egalitate juridica, ele aflându-se în cadrul
unei ierarhii administrative.
În cadrul raporturilor juridice administrative de colaborare, subiectele de drept
participante sunt pe picior de egalitate si apar atunci când doua autoritati ale administratiei
publice actioneaza împreuna.
Raporturile juridice administrative de participare sunt, spre exemplu, raporturile
care se stabilesc între organe ale administratiei publice centrale si organe ale administratiei
publice locale.
|
