Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























INTRODUCERE IN DREPTUL ADMINISTRATIV

Drept




INTRODUCERE ÎN DREPTUL ADMINISTRATIV

Dreptul administrativ este o ramura a dreptului public român care, împreuna cu

dreptul privat român, formeaza sistemul dreptului român.

Prin drept administrativ se întelege un grup de norme juridice care, datorita

particularitatilor pe care le reprezinta, formeaza o ramura distincta de drept, în cadrul




sistemului dreptului.

Dreptul administrativ este strâns legat de notiunea administratiei publice, care se

prezinta ca activitate dar si ca sistem de organizare.

Ca activitate, administratia publica este formata din ansamblul activitatilor juridice si

materiale aflate în responsabilitatea autoritatilor publice care au ca scop satisfacerea

interesului general, prin organizarea executarii si executarea în concret a legii.

Ca sistem de organizare, administratia publica este formata din ansamblul structurilor

componente ale sistemului administratiei publice.

Principiile administratiei publice

Principiul legalitatii administratiei publice impune ca toate actiunile care formeaza

activitatea acestuia , dar si toate formele de organizare a sistemului administratiei publice sa

se întemeieze pe lege.

Principiul ierarhiei este expresia raporturilor ierarhice stabilite între structurile

sistemului administratiei publice, în activitatea realizata pentru organizarea si executarea

legii.

Principiul transparentei decizionale în activitatea autoritatilor administratiei

publice, în raporturile stabilite între ele cu cetatenii si asociatiile legal constituite ale

acestora, a fost consacrat prin Legea nr.52/2003 privind transparenta decizionala în

administratia publica si are drept scop sporirea gradului de responsabilitate a autoritatilor

2

administratiei publice fata de cetatean, stimularea participarii active a cetatenilor la

activitatea administratiei publice, precum si sporirea gradului de transparenta la nivelul

întregii administratii publice.

Principiul continuitatii impune ca activitatea administratiei publice sa se desfasoare

în mod permanent, fara sincope, pentru ca orice întrerupere a organizarii si executarii legii

va putea degenera în acte de dezordine sociala, dar se poate ajunge la anarhie si la disolutia

organizarii statale din teritoriul respectiv ori la schimbarea ordinii sociale, în cazul

miscarilor revolutionare.

Principiul operativitatii impune ca activitatea, interventia structurilor sistemului

administratiei publice sa se realizeze prompt, rapid, fie la cerere, fie din oficiu, pentru

înlaturarea unei stari nelegale sau anormale care poate afecta drepturile unei persoane sau

interesul general al unei activitati.

Principiul oportunitatii functioneaza în activitatea administratiei publice în sensul

ca structurile acesteia au libertatea sa dispuna de initiativa si de posibilitatea de a aprecia

momentul favorabil în care trebuie sa intervina, pe baza si pentru executarea legii, în

concordanta cu interesul general al colectivitatii pe care o reprezinta.

Principiul revocabilitatii reprezinta o regula aplicabila actelor administrative,

potrivit careia, mai înainte ca acestea sa fi intrat în circuitul civil si sa fi produs efecte

juridice, autoritatea administrativa emitenta le poate retracta sau acestea pot fi desfiintate de

catre autoritatea administrativa ierarhic superioara celei emitente.

Principiul deconcentrarii activitatii administratiei publice este un principiu specific

activitatii administratiei ministeriale care consta în deplasarea în unitatile administrativ

teritoriale a activitatii administratiei publice centrale.

Izvoarele dreptului administrativ

Izvoarele dreptului administrativ sunt actele juridice în care sunt încorporate normele

de drept administrativ privitoare la organizarea si activitatea administratiei publice.

O prima categorie de izvoare ale dreptului administrativ este formata din actele

juridice care emana de la puterea legiuitoare.

Constitutia, care este legea fundamentala, contine norme juridice care stabilesc

principiile generale ale administratiei publice, dar si dispozitii care reglementeaza atributiile

Presedintelui României, structura organizatorica si competenta Guvernului României,

institutia primului-ministru, administratia ministeriala, autoritatile administrative autonome,

administratia publica locala.

Legile organice sunt legile care reglementeaza domenii rezervate prin Constitutie

unei astfel de categorii de legi: organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare

a Tarii, statutul functionarilor publici, contenciosul administrativ, organizarea generala a



învatamântului, organizarea administratiei publice locale si regimul general privind

autonomia locala, regimul juridic al domeniului public si privat etc.

Legile ordinare, în masura în care contin norme juridice care reglementeaza relatii

sociale formate în cadrul organizarii si functionarii administratiei publice.

O a doua categorie de izvoare ale dreptului administrativ este formata din actele

administrative care emana de la organele puterii executive, precum si cele care sunt adoptate

sau emise de autoritatile din sistemul organelor administratiei publice.

Decretele prezidentiale sunt izvoare de drept administrativ când acestea

reglementeaza relatii sociale din domeniul administratiei publice. De exemplu, decretul prin

care presedintele poate, potrivit art.91 alin.(1) din Constitutie, sa instituie starea de asediu

sau starea de urgenta.

Actele administrative adoptate de Guvern, precum ordonantele si ordonantele de

urgenta care contin norme de drept administrativ. De asemenea, sunt izvoare de drept

3

administrativ hotarârile adoptate de Guvern, fie pentru organizarea executarii legilor, fie

pentru executarea în concret a acestora.

Ordinele si instructiunile emise de ministri, precum si de alti sefi ai structurilor

apartinând administratiei ministeriale sau autoritatilor administrative autonome.

Ordinele emise de sefii serviciilor publice deconcentrate în unitatile administrativteritoriale.

Hotarârile, deciziile si dispozitiile adoptate si, respectiv, emise de catre autoritatile

administratiei publice locale: consiliile judetene, consiliile locale, presedintii consiliilor

judetene, primarii.

O a treia categorie de izvoare ale dreptului administrativ o constituie doctrina si

jurisprudenta, ca izvoare subsidiare sau indirecte ale dreptului, deci si ale dreptului

administrativ.

Raporturile de drept administrativ

Raporturile de drept administrativ sunt acele relatii sociale, supuse reglementarilor

normelor dreptului administrativ, care se formeaza în legatura cu organizarea executarii si

executarea în concret a legii.

Elementele raporturilor de drept administrativ

Elementele raporturilor de drept administrativ sunt subiectele raportului si obiectul

raportului.

Subiectele raportului de drept administrativ

Cel putin unul dintre subiectele raportului de drept administrativ va fi un organ al

administratiei publice sau numai un functionar public, în timp ce al doilea subiect va putea

fi un alt organ al administratiei publice, un organ de stat, altul decât al puterii executive, ori

un particular, persoana fizica sau juridica.

Obiectul raportului de drept administrativ

Obiectul raportului de drept administrativ difera în raport cu domeniul de activitate în

care acesta ia nastere, de la domeniul privind ordinea publica pâna la domeniul privind

sanatatea, ori de la domeniul privind siguranta nationala pâna la domeniul educatiei si

cercetarii.

Oricum, în orice domeniu s-ar manifesta, obiectul raportului de drept administrativ

consta din drepturile si obligatiile subiectelor raportului de drept administrativ.

Categorii de raporturi de drept administrativ

Raporturile de drept administrativ care se nasc în cadrul sistemului

administratiei publice se împart în raporturi juridice administrative de subordonare,

raporturi de colaborare si raporturi de participare.

În cadrul raporturilor juridice administrative de subordonare ierarhica,

subiectele participante nu se gasesc în pozitie de egalitate juridica, ele aflându-se în cadrul

unei ierarhii administrative.

În cadrul raporturilor juridice administrative de colaborare, subiectele de drept

participante sunt pe picior de egalitate si apar atunci când doua autoritati ale administratiei

publice actioneaza împreuna.

Raporturile juridice administrative de participare sunt, spre exemplu, raporturile

care se stabilesc între organe ale administratiei publice centrale si organe ale administratiei

publice locale.










Document Info


Accesari: 4283
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )