Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























UNELE PARTICULARITATI ALE CERCETARII LA FAJA LOCULUI IN CAZUL INFRACTIUNILOR DE OMOR SAVARSITE DE AUTORI NEIDENTIFICATI

Drept




UNELE PARTICULARITĂŢI ALE CERCETĂRII LA FAJA LOCULUI ĪN CAZUL INFRACŢIUNILOR DE OMOR SĂVĀRsITE DE AUTORI NEIDENTIFICAŢI

Cercetarea locului sav rsirii infractiunii este o activitate deosebit de importanta n cazul infractiunilor sav rsite cu autori nei­dentificati, depistarea acestora depinz nd n mare masura si de rezultatul acestei activitati.




Potrivit art. 30 alin. ultim din Codul de procedura penala, prin locul sav rsirii infractiunii" se ntelege locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala n totul sau n parte, ori locul unde s-a produs rezultatul. Cu toate acestea, cercetarea la fata locului nu trebuie sa se limiteze numai la lo 10310o145k curile mentionate de lege, ci ea trebuie sa fie extinsa asupra zonelor apropiate sau chiar asupra altor zone din cercetarea carora se pot obtine date cu privire la pregatirea sav rsirii infractiunii ori a corpurilor delicte.

n aceasta lucrare doresc sa prezint unele particularitati ale cercetarii la fata locului n cazul infractiunilor de omor sav rsite de autori neidentificati, consder nd demersul ntreprins ca o contributie ntemeiata pe practica proprie, la dezbaterea unei astfel de teme, vasta si importanta

Amintind doar tangential ca cercetarea la fata locului are ca scop descoperirea si fixarea urmelor infractiunii, stabilirea pozitiei si a starii mijloacelor materiale de proba, respectiv a mprejurarilor n care a fost sav rsita infractiunea, ca aceasta activitate de regula trebuie efectuata n echipa si n timp c t mai apropiata de comiterea faptei, trec direct la unele particularitati ale cercetarii la fata locului n cazul infractiunilor de omor sav rsite de autori neidentificati, fara a ma mai referi la regulile generale ale cercetarii la fata locului, la tehnici si metode de luau, efectuarea fotografiilor judiciare, exploatarea urmelor materiale etc.

Unele activitati cu caracter general

Ori de c te ori se sesizeaza sav rsirea de catre autori neidentificati a unor infractiuni grave, pregatirea n vederea deplasarii si efectuarii cercetarilor la fata locului are o importanta deosebita. Printre altele ea consta n:

- obtinerea urgenta a unor date c t mai exacte si pe c t posibil complete cu privire la locul si timpul sav rsirii infractiunii, natura acesteia, consecintele ei etc;

- asigurarea pazei locului faptei;

- formarea echipei de cercetare;

- stabilirea si mijloacele tehnice criminalistice necesare, potrivit cerintelor si particularitatilor cazului: aparate foto cu anexele lor, material foto alb-negru si color, lanterne puternice, lampa ultravioleta, chimicale pentru relevarea urmelor digitale, palmare si plantare, pelicula folio, materiale pentru mulaje, eprubete, pungi si plicuri pentru mpachetarea si conservarea probelor materi­ale, aparate radio portative emisie-receptie pentru schimb rapid de informatii si urmarirea banuitilor, casetofon, c ine de urmarire etc;

si, n fine, organizarea deplasarii urgente la fata locului.

Se interzice intrarea n c mpul infractiunii a oricaror persoane mai nainte de cercetarea locului faptei de catre specialisti, n binecunoscutul scop de a nu se distruge urmele materiale si de a nu se face modificari.

De asemenea, nca naintea nceperii cercetarilor se va proceda la folosirea c inelui de urmarire. Se recomanda ca acesta saia mirosul din afara c mpului propriu-zis al infractiunii, de la urmele sau obiectele ce apartineau faptuitorului si care au fost pierdute ori abandonate. Traseul parcurs de conducatorul c inelui trebuie marcat, pentru a se cunoaste at t urmele lasate de acesta, c t si, mai ales, pentru cercetarea acestui traseu, n vederea descoperirii urmelor faptuitorului si a cautarii altor urme ale infractiunii, cum sunt corpurile delicte aruncate, obiecte pierdute ori ascunse etc.

n continuare vom trece la unele particularitati ale cercetarii locului faptei n cazul unor infractiuni sav rsite de autori neidentificati.

Activitati specifice cercetarii omorului

Pentru a gasi raspunsul la ntrebarea majora cine a sav rsit fapta?", de regula, mai nt i trebuie stabilit se opul n care a fost comis infractiunea. n aceasta privinta, cercetarea locului faptei poate avea un aport substantial. Astfel:

1. Daca omorul a fost sav rsit n scop de jaf ntr-o locuinta, pot ram ne urme de scotociri, urme de fortare a dispozitivelor de nchidere a dulapurilor, sertarelor, casetelor etc, conturul pe pereti ori pe mobilier al unor obiecte valoroase sustrase, ca: picturi, vaze, cupe etc.

Daca omorul a fost sav rsit n scop de jaf dar pe c mp deschis, trebuie acordata o mare atentie cercetarii amanuntite a buzunarelor mbracamintei victimei, a captuselii acestora si a obiectelor din ele.

n jurul buzunarelor, n interiorul lor ori pe obiectele din ele, pot ram ne foarte pretioase urme, ca: urme de s nge de la victima transpuse prin m inile m njite ale autorului, urmele digitale ale acestuia - mai ales pe diferite h rtii si acte, pe portofel lucios, oglinda de buzunar etc.

ntoarcerea pe dos a buzunarelor, mprastierea continutului acestora n jurul cadavrului sunt indicii puternice ca infractiunea

a fost sav rsita n scop de jaf. n fiecare caz se va face inventarul exact al obiectelor si valorilor gasite asupra victimei, pentru ca ulterior, prin audierea apartinatorilor, a colegilor de munca si a altor persoane, sa se stabileasca cert, ce anume avea asupra ei si daca i lipseste sau nu ceva. n acest fel, jaful presupus poate deveni certitudine.



Astfel fiind, cercetarile pentru identificarea autorului trebuie ndreptate cu toate fetele n directia recidivistilor n materie de furt, t lharie, a persoanelor care au fost vazute n anturajul victimei sau care cunosteau locuinta acesteia si a valorilor din ea, respectivg a celor care n perioada ulterioara au facut cheltuielii mari, suspecte, ori au v ndut obiecte asemanatoare celor luate de la victima

2. Daca omorul a fost sav rsit din motive sexuale, se pot ivi urmatoarele situatii:

a) n scop de viol ori ca urmare a acestuia, caz n care pe mbracamintea si corpul victimei, pe mobilierul si obiectele de la locul consumarii infractiunii, pot ram ne urme pretioase. Astfel:

- Obiectele de mbracaminte pot prezenta rupturi specifice violului, la fermoarul si nasturii pantalonilor, la chiloti, sutien si port-jartier.

Pe ele pot ram ne urme biologice de la autorul faptei, ca fire de par capilar si pubian, urme de s nge si de lichid spermatic;

- Pe corpul victimei pot ram ne urme certe de viol, ca leziuni ale organelor genitale externe si interne - ruptura recenta a himenului, rupturi vaginale si de perineu -, urme de muscaturi, excoriatii, echimoze si hematoame n jurul gurii, pe g t, pe nchei­eturile m inilor si pe coapse, semne ale mpiedicarii victimei de a striga, ale imobilizarii ei, respectiv ale desfacerii picioarelor. Prezenta lichidului spermatic pe corpul victimei ori n vagin, nsotita de leziuni de genul celor de mai sus duce la concluzia ca omorul a fost sav rsit n scop de viol ori ca urmare a acestuia;

- Pe mobilierul si obiectele de la locul faptei - pe l nga urmele biologice mentionate mai sus - pot ram ne urme digitale, pal­mare ori plantare ale faptuitorului, precum si urmele ncaltamintei sale.

Gasirea cadavrului victimei n pozitie ginecologica, fara lenjeria victimei, de asemenea este o mprejurare ce duce la pre­supunerea violului.

Daca s-a stabilit cert, ca omorul a fost sav rsit n scop de viol, ori ca urmare a acestuia, autorul infractiunii trebuie cautat printre cei care au n antecedente fapte asemanatoare, printre psihopatii sexuali, printre barbatii care au fost vazuti n anturajul victimei.

b) Daca persoana de sex feminin a fost omor ta din razbunare pe motive de geloziei, de multe ori autorul procedeaza cu ferocitate si cu lezarea organelor genitale ale victimei prin numeroase lovituri de cutit aplicate asupra sa sau n jurul acestora, ori procedeaza la introducerea unor obiecte voluminoase sau substante chimice n vagin.

n acest caz, cercetarile pentru identificarea autorului trebuie canalizate n directia sotului ori a fostului sot sau concubin, a amantului sau fostului amant, respectiv n directia barbatilor respinsi" de victima

c) n fine, daca victima de sex barbatesc a fost omor ta din motive de homosexualitate autorul de multe ori procedeaza la mutilarea partenerului, prin lezarea ori taierea organelor genitale.

Evident, n astfel de situatii, autorul trebuie cautat printre cunostintele victimei suspecte de a fi homosexuali.

3. Daca omorul a fost sav rsit din razbunare, de obicei faptuitorul procedeaza cu ferocitate, aplic nd numeroase lovituri n regiuni vitale, cum sunt capul si toracele.

n astfel de situatii, investigatiile trebuie sa aiba ca scop identificarea si verificarea tuturor persoanelor cu care victima ori rudele sale s-au aflat n stari conflictuale.

Ne-am referit mai sus la c teva dintre mobilurile posibile ale omorului, mai des nt lnite n cazul infractiunilor sav rsite cu autori neidentificati.

n cazul unui mobil ocazional, identificarea faptuitorului nu implica greutati, deoarece de obicei aceste conflicte momentane se produc n prezenta altor persoane.

Cele mai dificile situatii cu care sunt confruntati membrii echipei de cercetare, sunt cele n care nu se poate stabili mobilul infractiunii.

n astfel de cazuri, cercetarea la fata locului trebuie efectuata cu cea mai mare atentie si meticulozitate, iar locul faptei tre­buie conservat, timp ndelungat, pentru efectuarea unor eventuale cercetari suplimentare.

4. Daca omorul a fost urmat de dezmembrarea cadavrului, la locul unde s-au descoperit segmentele acestuia pot exista urme de ncaltaminte, urme de mijloace de transport, urme biologice, urme de t r re, obiecte de mbracaminte sau bucati din acestea, ambalajul segmentelor etc.

n baza acestor urme se pot trage concluzii cu privire la directia din care au fost transportate segmentele si cu ce anume, la numarul persoanelor care le-au adus, la ncaltamintea si mbracamintea pe care le-au purtat.

Expertiza medico-legala va stabili sexul, v rsta, talia, culoarea parului si a ochilor, grupa sanguina, precum si alte caracteristici ale victimei, procedeul si instrumentul folosit la dezmembrare, daca pe segmente se mai gasesc urme de violenta, deficiente fizice, tatuaje, cicatrice, urme de tratament dentar, care pot contribui la identificarea victimei.

5. Daca omorul a fost sav rsit cu obiecte contondente se va acorda atentie examinarii mbracamintei victimei, care poate prezenta rupturi specifice, rarefierea tesaturii, microurme imprimate de vopsea, rugina, aschii m ici etc. Aceste urme, combinate cu carcteristicile leziunii, pot permite stabilirea obiectului vulnerant cum sunt: ciocan, muchie de topor, par de o anumita esenta etc.

n cazul n care obiectul vulnerant a fost gasit la locul faptei si daca este apt de a fi purtator de urme digitale, va fi examinat din punct de vedere dactiloscopic. Caracteristicile acestuia, de exemplu, ciocan de pantofar, de zidar, furca sau lopata cu depunere de balegar, leat cu cuie si urme proaspete de smulgere, pot permite tragerea unor concluzii cu privire la ocupatia fap­tuitorului, ori la determinarea locului unde au fost procurate aceste obiecte contondente.



n baza acestor elemente, investigatiile privind identificarea autorului, se vor dirija n directiile respective.

6. Daca omorul a fost sav rsit prin obiecte taioase lipsa de la fata locului, se vor examina cu atentie caracteristicile si dimen­siunile discontinuitatilor de pe mbracaminte avictimei si ale leziunilor, pentru a se trage concluzii cu privire la felul, natura si dimensiunile obiectului vulnerant: cutit sau briceag cu lama lata sau ngusta, lunga sau scurta, brici, baioneta, sapa, cazma, ciob de sticla etc.

C nd obiectul vulnerant a fost gasit la locul faptei, se va stabili daca este purtator de urme de s nge, de m ini, ori daca prezinta carcteristici individuale ca rupturi ale lamei sau ale plaselelor, gravari, monograme etc, precum si daca nu cumva i apartinea victimei.

n urma omorurilor sav rsite cu obiecte taioase, de regula la locul faptei ram n urme de s nge sub forma de picaturi, stropi sau balti. Astfel fiind se pot nt lni situatii, c nd faptuitorul a calcat n acestea, las nd apoi urme sau fragmente de urme de ncaltaminte ori plantare, prin stratificare cu s nge. n baza lor, se pot trage concluzii cu privire la marimea si tipul ncaltamintei, respectiv la sexul autorului si, uneori, la numarul participantilor.

n baza caracteristicilor acestor urme, cercetarile pentru identificarea autorilor vor fi ndreptate asupra barbatilor sau femeilor, de o anumita talie, restr ng ndu-se astfel cercul banuitilor.

Tipul si particularitatile obiectului vulnerant, poate permite tragerea unor concluzii asupra locului de unde au putut fi procurate. De exemplu: bisturiu, baioneta, ciob de sticla de geam etc, deductie importanta n directionarea investigatiilor pentru identifi­carea autorului.

7. Daca omorul a fost sav rsit cu arma de foc lipsa de la locul faptei, n baza tuburilor trase si a proiectilelor, se va putea stabili tipul armei.

n situatia n care arma a ramas la locul faptei, pe aceasta se vor cauta urme digitale si palmare.

n raport cu tipul armei, autorul va fi cautat printre v natori sau rudele acestora, militari n termen sau militari n activitate.

Daca se stabileste ca arma a fost sustrasa dintr-un loc anume, investigatiile se vor ndrepta asupra persoanelor care au putut avea acces la locul respectiv.

Diferitele situatii aratate mai sus, aproape fara nici o exceptie se grefeaza pe cazuri concrete, nt lnite si rezolvate n cursul activitatilor desfasurate.

C teva cazuri judiciare rezolvate, sunt, cred semnificative pentru ceea ce reprezinta cercterea la fata locului n cazurile de infractiuni de omor sav rsite de autori neidentificati.

Ceea ce contribuie cel mai mult la formarea convingerii intime a judecatorului sunt probele materiale. Atunci c nd pot fi gasite. De aceea, criminalistul cauta probele materiale si acolo unde nu este de crezut ca le va gasi. Aceste probe materiale exista, trebuie cautate iar mai departe valorificate n cadrul procesului penal. n ziua de 25 octombrie 1996 inculpatul B.A. dupa ce a omor t-o n locuinta sa pe victima R.I. n ncapere a pierdut un telescop de la un ceas electronic. Cu ocazia cercetarii locului faptei care nu a oferit alte date despre autorul faptei a fost ridicat telescopul pierdut n locuinta victimei. S-a efectuat constatarea tehnico-stiintifica traseologica ntre telescopul ridicat cu ocazia cercetarii la fata locului si ceasul electronic cu bratara galbena, abandonat de inculpat ntr-o cabana. S-a concluzionat ca telescopul prezinta elemente generale si speciale de identificare cu telescopul ncastrat n ceasul ridicat de la cabana care avea lipsa telescopul. n baza acestei probe materiale si a altora administrate ulterior s-a stabilit ca autorul omorului este inculpatul B.A.

Etica cercetarii n echipa presupune libertatea de exprimare a opiniei fiecaruia dintre membrii echipei. Trebuie ascultata cu atentie parerea medicului legist si vom constata ca acesta este un colaborator de nadejde, n unele cazuri parerile sale fiind deci­sive n solutionarea cazului. n data de 21.12.1996 inculpatii LZ. si LC. au patruns n locuinta victimei F.R. (matusa) unde cu aju­torul unui cutit au aplicat mai multe lovituri acesteia n urma caruia a decedat. Inculpatii au legat victima, au ambalat cadavrul ntr-o geanta de voiaj dupa care cu ajutorul unui carucior au transportat cadavrul arunc ndu-l n apa p r ului T rnmava Mare. Cadavrul a fost gasit n data de 11.02.1997 iar dupa necropsierea cadavrului s-a stbilit ca una din leziuni (cea toracica), s-a putut produce prin lovire directa cu un instrument taietor ntepator (cutit), respectiv cutitul corp delict gasit n acelasi colet n care se gasea cadavrul. Lu nd n considerare concluziile categorice ale raportului de autopsie medico-legala s-a stabilit vinovatia celoi doi inculpati care au recunoscut-o ulterior sav rsirea faptei din interes material.

Urmele papilare descoperite si prelevate pentru examen de laborator cu ocazia cercetarii la fata locului constituie de aseme­nea proba. Exemplific cauza n care a fost cercetat inculpatul CM. unde au fost identificate si ridicate cu ocazia cercetarii la fata locului mai multe urme papilare iar n urma compararilor dactiloscopice s-a stabilit ca una dintre ele a fost creata de relieful papi­lar al degetului inelar de la m na st nga a inculpatului CM.

Pentru edificare anexez prezentei lucrari copia rechizitoriilor ntocmite n cauza










Document Info


Accesari: 1478
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )