Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























DREPT CIVIL PARTE GENERALA

Drept




DREPT_1_DPDG

În delimitarea dreptului familiei fată de dreptul civil sunt de mentionat următoarele deosebiri:




a. în dreptul familiei sunt dominante raporturile patrimoniale;

b. normele majoritare în dreptul familiei sunt cele dispozitive;

+c. în dreptul familiei se cere o calitate specială a subiectelor sale.

1. a

2. b

+3. c

În delimitarea dreptului muncii fată de dreptul civil sunt de mentionat următoarele deosebiri:

+a. pe parcursul raporturilor de muncă, subiectele se află în pozitie de subordonare;

b. în dreptul muncii sunt majoritare raporturile nepatrimoniale;

+c. dominante în dreptul muncii sunt normele imperative

a+b

b+c

a+c

În categoria izvoarelor dreptului civil trebuie încadrate si:

+a. reglementările internationale (conventii, pacte, acorduri);

+b. actele normative adoptate de un ministru (ordin, instructiune, regulament etc.)

c. jurisprudenta

a+b

b+c

a+c

Iesirea din vigoare a legii civile se produce prin:

+a. abrogarea ei implicită;

+b. abrogarea ei expresă;

c. desuetudine.

a+b

b+c

a+c

Egalitatea părtilor (subiectilor) raportului juridic civil reprezintă:

a. egalitatea acestora în fata legii civile;

+b. egalitatea juridică a vointelor părtilor raportului juridic civil;

c. egalitatea reală, materială între părtile raportului juridic civil.

b

c

a

Obligatia conjunctă:

+a. presupune că datoria sau, după caz, creanta este divizibilă;

b. se mai numeste si obligatie solidară;

c. există, în cazul pluralitătii active, numai dacă a fost prevăzută expres în actul juridic civil.

a

b

c

Cesiunea de creantă:

a. presupune, pentru valabilitatea ei, consimtământul debitorului cedat;

+b. este un mijl 19319q167t oc juridic direct de schimbare a persoanei creditorului;

c. este o exceptie reală de la principiul relativitătii efectelor actului juridic.

a

b

c

Schimbarea debitorului se poate realiza prin intermediul:

a. subrogatiei personale;

+b. delegatiei perfecte;

c. cesiunii datoriei, indiferent dacă există sau nu consimtământul creditorului

a

b

c

Categoria drepturilor reale accesorii include, printre altele:

a. dreptul de servitute;

+b. dreptul de ipotecă;

c. posesia

a

b

c

Dreptul real si dreptul de creantă se aseamănă, printre altele, prin aceea că:

a. au determinate atât subiectul activ, cât si subiectul pasiv;

+b. sunt evaluabile pecuniar;

c. sunt însotite de prerogativa preferintei.

b

c

a

Abuzul de drept subiectiv civil:

a. înseamnă depăsirea limitelor externe, de ordin material sau juridic, ale dreptului respectiv;

b. constituie o exceptie de la principiul pacta sunt servanda;

+c.presupune, printre altele, exercitarea dreptului subiectiv cu rea-credintă

a

b

c

Prin obligati de "a da" se întelege îndatorirea:

a. de a preda un lucru;

b. de a transmite un drept de creantă;

+c. de a transmite sau a constitui un drept real

a

b

c

Constituie o obligatie de mijloace:

+a. obligatia pe care si-o asumă medicul de a depune toată priceperea sa în tratarea pacientului;

b. obligatia de a câstiga un anumit proces, asumată de avocat fată de clientul său;

c. obligatia de a preda un anumit lucru.

a

b

c

Obligatiile naturale:

a. nu se bucură de vreo sanctiune (protectie) juridică;

+b. pot fi valorificate numai pe cale de exceptie (apărare);

c. sunt îndatoriri care decurg din regulile de convietuire socială

a

b

c

Este un imobil prin obiectul la care se aplică:

a. fondul de comert;

+b. dreptul de creantă corelativ obligatiei debitorului de a constitui un drept de superficie;

c. dreptul de proprietate asupra unui teren.

a

b

c

După cum pot fi înlocuire sau nu în executarea unei obligatii, fără a afecta valabilitatea plătii, bunurile se clasifică în:

a. divizibile si indivizibile;

b. frugifere si nefrugifere;

+c. fungibile si nefungibile.

a

b

c

Nu pot forma obiectul executării silite a debitorului:

a. bunurile incorporale;

+b. obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de acelasi fel;

c. bunurile insesizabile

a+b

b+c

a+c

Categoria bunurilor incorporale include:

a. dreptul de proprietate asupra unui bun mobil prin natura lui;

+b. titlurile de valoare;

c. toate drepturile subiective

a

b

c

Pentru a fi încuviintată de instantă, proba trebuie să îndeplinească, printre altele, următoarele conditii:

a. să fie utilă;

+b. să aibă legătură cu pricina;

+c. să fie de natură să conducă la rezolvarea cauzei.

a+b

b+c

a+c

Faptele care trebuie fie dovedite sunt:

+a. faptele materiale exteriorizate;

+b. faptele cunoscute personal de judecător;

c. faptele constante

a+b

b+c

a+c

În ce priveste puterea doveditoare a înscrisului autentic, fac dovada până la proba contrarie:

a. mentiunile ce reprezintă constatările personale ale agentului instrumentator;

+b. mentiunile ce privesc declaratiile părtilor făcute în fata organului instrumentator;

c. mentiunile străine de obiectul înscrisului.

a

b

c

Prezumtiile simple, judecătoresti:

+a. sunt nelimitate ca număr;

b. sunt

c. nu sunt susceptibile de răsturnare prin alte mijloace de probatiune admise de lege.

a+b

b+c

a+c

Constituie prezumtii legale absolute (jure et de jure):

a. prezumtia legală de plată;

+b. prezumtia timpului legal al conceptiei;

c. prezumtia puterii lucrului judecat.

a+b

b+c

a+c

Constituie prezumtii legale relative (juris tantum):

a. prezumtia puterii lucrului judecat;

+b. prezumtia de paternitate;

+c. prezumtia de comunitate a bunurilor dobândite de către soti în timpul căsătoriei

a+b

b+c

a+c

După scopul urmărit la încheierea lor, actele juridice se clasifică în:

a. actele juridice cauzale si acte juridice abstracte;

+b. acte juridice cu titlu oneros si acte juridice cu titlu gratuit;

c. patrimoniale si nepatrimoniale.

a

b

c

În cazul actelor juridice între vii translative, dreptul de proprietate asupra bunurilor determinate generic

se transmite în momentul:

+a. predării, afară de cazul când părtile au prevăzut altfel;

b. realizării acordului de vointă;

c. semnării înscrisului ce constată contractul.

a

b

c

Este vorba de un act juridic declarativ în cazul:

+a. conventiei de partaj;

b. cesiunii de creantă;

c. conventiei de ipotecă.

a

b

c

Actul juridic de confirmare:

a. este o conventie prin care se ratifică un act juridic anulabil;

+b. validează retroactiv actul juridic anulabil;

c. presupune refacerea actului juridic anulabil

a

b

c

Sunt acte juridice civile solemne:

a. revocarea expresă a unui legat;

b. acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar;

c. renuntarea expresă la succesiune.

a+b

b+c

a+b+c

Capacitatea de a încheia actul juridic civil este o conditie:

a. de fond;

b. de formă;

c. neesentială si specială.

a

b

c

Capacitatea de a încheia actul juridic civil este:

a. parte a capacitătii civile de folosintă;

b. parte a capacitătii civile de exercitiu;

c. o cerintă a valabilitătii consimtământului.

a

b

c

Capacitatea de a încheia actul juridic civil este:

a. o stare de drept, spre deosebire de discernământ, care este o stare de fapt;

b. o parte a capacitătii civile de exercitiu;

c. o conditie de fond, esentială, de eficacitate si generală a actului juridic civil.

a

b

c

Constituie cerinte ale valabilitătii consimtământului:

a. să provină de la o persoană cu capacitate de exercitiu;

b. să fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice;

c. nu fie exteriorizat.

a

b

c

Tăcerea valorează consimtământ:

a. când legea prevede expres aceasta;

b. când prin vointa expresă a părtilor se atribuie tăcerii valoare de consimtământ;

c. când, potrivit obiceiului, tăcerii i se atribuie valoare de consimtământ.

a+b

a+c

a+b+c

Lipseste intentia de a produce efecte juridice:

a. când declaratia de vointă a fost făcută iocandi causa;

b. când declaratia de vointă s-a făcut sub conditie simplă potestativă din partea celui ce se obligă;

c. când manifestarea de vointă s-a făcut cu o rezervatio mentalis, chiar dacă nu a fost cunoscută de

contractant

a

b

c

Constituie viciu de consimtământ:

a. eroarea indiferentă;



b. dolul secundar (incident);

c. violenta.

a

b

c

Falsa reprezentare a realitătii la încheierea actului juridic atrage nulitatea relativă a acestuia în cazul în

care priveste:

a. calitătile substantiale ale obiectului acelui act juridic;

b. natura actului juridic;

c. identitatea fizică a obiectului acelui act juridic.

a

b

c

Nemo censetur ignorare legem (nimeni nu se poate apăra invocând nerecunoasterea legii) reprezintă:

a. un principiu de drept;

b. o maximă sau adagiu juridic;

c. o idee de bază ce se aplică fie numai într-o institutie, fie în două sau mai multe institutii ale

dreptului civil.

a+b

b

c

Atunci când falsa reprezentare priveste natura actului juridic care se încheie este vorba de:

a. error in negotium;

b. error in corpore;

c. error in substantiam.

a

b

c

Este vorba de un viciu de consimtământ în cazul în care:

a. lipseste discernământul;

b. manifestarea de vointă este prea vagă;

c. partea a avut, la încheierea actului juridic, o falsă reprezentare a calitătilor substantiale ale

obiectului acestuia.

a

b

c

Eroarea asupra persoanei cu care s-a contractat:

a. atrage nulitatea absolută a actului juridic;

b. este, în toate cazurile, viciu de consimtământ;

c. poate atrage anularea actului juridic, în conditiile legii.

a

b

c

Dolul:

a. este o eroare provocată;

b. atrage nulitatea absolută;

c. se prezumă

a

b

c

Dolul:

a. este aplicabil si actelor juridice unilaterale;

b. nu afectează valabilitatea contractului atunci când provine de la reprezentantul cocontractantului;

c. incident (secundar) atrage nulitatea relativă.

a

b

c

Dolul:

a. se sanctionează cu nulitatea absolută a actului juridic;

b. nu afectează valabilitatea contractului atunci când împrejurarea ascunsă de una din părti era

cunoscută de cocontractant;

c. este aplicabil numai actelor juridice bilaterale.

a

b

c

Violenta constituie viciu de consimtământ dacă:

a. amenintarea nu este justă;

b. provine numai de la persoana cu care s-a contractat;

c. este indiferentă.

a

b

c

În materia violentei, ca viciu de consimtământ:

a. amenintarea trebuie să prevină de la cocontractant;

b.temerea insuflată celui amenintat trebuie să fie considerabilă si actuală;

c. sanctiunea care intervine este nulitatea absolută

a

b

c

Actiunea în resciziune:

a. se va admite chiar dacă, la încheierea actului juridic atacat,minorul a creat,prin mijloace viclene,aparenta că este major;

b. se va respinge ca prescrisă în toate cazurile în care se intentează după expirarea unui termen de 18 luni de la data încheierii actului juridic;

c. se va respinge în cazul în care, prin intermediul ei, se atacă un act juridic aleatoriu.

a

b

c

Actiunea în resciziune:

a. se va admite chiar dacă, la încheierea actului juridic atacat, minorul a creat, prin mijloace viclene,aparenta este major;

b. se va respinge ca prescrisă în toate cazurile în care se intentează după expirarea unui termen de 18 luni de la data încheierii actului juridic;

c. se va respinge în cazul în care, prin intermediul ei, se atacă un act juridic aleatoriu.

a

b

c

Nu există un element obiectiv în structura:

a. erorii;

b. dolului;

c. violentei.

a

b

c

Ca regulă, viciile de consimtământ:

a. atrag nulitatea absolută;

b. atrag nulitatea relativă;

c. nu afectează valabilitatea actului juridic.

a

b

c

Obiectul actului juridic civil constă în:

a. clauzele stabilite de părti;

b. conduita părtilor;

c. drepturile si obligatiile părtilor.

a

b

c

Constituie cerinte generale ale valabilitătii obiectului actului juridic civil:

a. existenta autorizatiei administrative sau judiciare;

b. obiectul fie real;

c. obiectul să fie determinat sau determinabil.

a

b

c

Obiectul actului juridic civil constă în:

a. clauzele stabilite de părti;

b. conduita părtilor;

c. drepturile si obligatiile părtilor.

a

b

c

Obiectul actului juridic civil:

a. constă în drepturile si obligatiile părtilor;

b. trebuie, printre altele, să fie licit;

c. consta în scopul urmărit la încheierea actului juridic.

a

b

c

Se pot transmite prin acte între vii:

a. patrimoniul unei persoane fizice;

b. obligatiile unei persoane fizice;

c. drepturile succesorale.

a+b

a+c

b+c

Obiectul actului juridic civil:

a. poate să privească si un bun viitor;

b. constă în scopul urmărit la încheierea actului juridic;

c.este o conditie de fond, esentială de eficacitate si generală a actului juridic.

a

b

c

Cauza (scopul) actului juridic civil trebuie să fie:

a. determinată sau cel putin determinabilă;

b. reală;

c. explicită.

a

b

c

Cauza actului juridic civil este falsă:

a. dacă există eroare asupra motivului determinant (scopului mediat);

b. dacă lipseste scopul imediat într-un act juridic nenumit;

c. în cazul lipsei discernământului.

a

b

c

Pentru a fi valabilă, cauza actului juridic civil trebuie să fie printre altele:

a. licită si morală;

b. probată;

c. posibilă.

a

b

c

Scopul imediat constă în:

a. prefigurarea sansei unui câstig sau riscul unei pierderi în actele juridice comutative;

b. prefigurarea remiterii lucrului si intentia de a procura gratuit un folos în cazul contractului de

comodat

c. prefigurarea contraprestatiei în cazul contractelor unilaterale.

a

b

c

Conversiunea actului juridic:

a. înseamnă înlocuirea vechii obligatii cu o nouă obligatie, între cele două obligatii existând un

element de diferentă;

b. este posibilă si în cazul nulitătii

c. poate interveni indiferent de întinderea nulitătii.

a

b

c

Sunt acte juridice civile solemne:

a. depozitul voluntar;

b. subrogatia în drepturile creditorului consimtită de debitor;

c. ipoteca conventională.

a+b

a+c

b+c

Forma cerută "ad validitatem":

a. atrage, în caz de nerespectare, nulitatea relativă a actului juridic;

b. constă, în toate cazurile, în întocmirea unui înscris autentic;

c. atrage, în caz de nerespectare, nulitatea absolută a actului juridic.

a

b

c

Forma cerută ad validitatem:

a. constă, în toate cazurile, în întocmirea unui înscris autentic;

b. este incompatibilă cu manifestarea tacită de vointă;

c. reprezintă o aplicatie a principiului consensualismului.

a

b

c

Nerespectarea formei actului juridic cerute ad validitatem:

a. nu afectează valabilitatea actului juridic, ci doar posibilitatea dovedirii acestuia;

b. atrage nulitatea relativă;

c. atrage nulitatea absolută.

a

b

c

Forma este cerută ad validitatem în cazul:

a. depozitului voluntar;

b. contractului de închiriere a locuintei;

c.actelor constitutive ale asociatiilor si fundatiilor fără scop patrimonial.

a

b

c

Conversiunea unui act juridic operează dacă sunt îndeplinite si conditiile:

a. unele clauze ale actului nul sunt desfiintate iar altele mentinute;

b. să existe un element de diferentă între actul nul si actul valabil;

c. actul socotit valabil să îndeplinească toate conditiile de valabilitate iar acestea să se regăsească în actul desfiintat.

a+b

b+c

a+c

Forma ad probationem:

a. presupune întocmirea unui înscris autentic;

b. este cerută, printre altele, în cazul contractului de asigurare;

c. atrage, în caz de nerespectare, nulitatea relativă a actului juridic.

a+b

b+c

a+c

Nerespectarea formei actului juridic civil cerute ad probationem:

a. atrage nulitatea relativă a actului juridic;

b. atrage nulitatea partială a actului juridic;

c. nu afectează valabilitatea actului juridic.

a

b

c

Nu constituie o modalitate a actului juridic civil:

a. termenul;

b. capacitatea;

c. cauza (scopul) actului juridic civil.

a+b

b+c

a+c

Obligatia asumată sub conditie:



a. rezolutorie cauzală este nulă;

b. pur potestativă din partea creditorului este valabilă;

c. suspensivă pur potestativă din partea debitorului este valabilă.

a

b

c

Conditia (ca modalitate a actului juridic) a cărei realizare depinde exclusiv de vointa uneia din părti este:

a. mixtă;

b. potestativă simplă;

c. pur potestativă.

a

b

c

În cazul conditiei suspensive, pendente conditione:

a. creditorul este îndreptătit să solicite executarea obligatiei;

b. riscul pieirii fortuite a lucrului individual determinat care face obiectul obligatiei de a da va fi suportat de către dobânditoANS:

c. dobânditorul dreptului real imobiliar este îndreptătit să îl înscrie provizoriu în cartea funciară.

a

b

c

În cazul în care s-a realizat (împlinit) conditia rezolutorie:

a. actul juridic se consolidează retroactiv, afară de cazul când părtile au prevăzut altfel;

b. părtile trebuie să îsi restituie prestatiile efectuate;

c. fructele care au fost culese de dobânditor trebuie restituite.

a

b

c

Este lovită de nulitate obligatia asumată sub conditie:

a. suspensivă pur potestativă din partea creditorului,

b. rezolutorie pur potestativă din partea donatorului;

c. suspensivă potestativă simplă din partea promitentului.

a

b

c

Este valabilă:

a. conditia pur potestativă din partea creditorului;

b. conditia pur potestativă din partea deditorului;

c. conditia simplă potestativă din partea creditorului sau a debitorului

a

b

c

Conditia (ca modalitate a actului juridic) a cărei realizare depinde de vointa uneia din părti si de vointa unei persoane nedeterminate este:

a. mixtă;

b. pur potestativă;

c. potestativă simplă.

a

b

c

Constituie conditie mixtă conditia a cărei realizare depinde de:

a. exclusiv vointa unei părti sau de hazard;

b. vointa unei părti si de vointa unei persoane nedeterminate;

c. vointa unei părti si de vointa unei persoane determinate.

a

b

c

Principiul pacta sunt servanda:

a. este un principiu general al dreptului civil;

b. este consacrat legislativ numai pentru conventii (contracte), nu si pentru actele juridice unilaterale;

c. este un principiu care guvernează efectele nulitătii actului juridic.

a

b

c

Pacta sunt servanta reprezintă:

a. o maximă juridică;

b.o regulă generală aplicabilă în cadrul diferitelor institutii de drept civil;

c. un principiu fundamental al dreptului civil.

a+b

b+c

a+c

Este vorba de o exceptie de la principiul pacta sunt servanda în cazul:

a. încetării împrumutului de folosintă din cauza mortii comodantului;

b. încetarea locatiunii datorită mortii locatarului;

c. prelungirii, prin lege, a efectelor anumitor acte juridice.

a

b

c

Teoria impreviziunii:

a. nu cunoaste nici o aplicatie legală;

b. este o aplicatie a principiului pacta sunt servanda;

c. se referă la revizuirea efectelor anumitor acte juridice datorită ruperii echilibrului contractual ca urmare a schimbării împrejurărilor avute în vedere la data încheierii acelor acte juridice.

a

b

c

Constituie o exceptie de la principiul "pacta sunt servanda"

a. tacita relocatiune;

b. încetarea mandatului din cauza falimentului mandatarului;

c. cazul actelor juridice colective.

a

b

c

Este vorba de o exceptie de la principiul pacta sunt servanda în cazul în care:

a. părtile au prevăzut posibilitatea reînnoirii contractului;

b. s-ar acorda prin lege un termen de amânare generală a executării unor obligatii contractuale de către o anumită categorie de debitori;

c. părtile au prevăzut o clauză de dezicere.

a

b

c

Categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral include, printre altele:

a. revocarea ofertei înainte de a ajunge la destinatar;

b. revocarea mărturisirii pentru eroare de drept;

c. încetarea depozitului la cererea deponentului

a

b

c

Categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral include, printre altele:

a. revizuirea efectelor actului juridic în cazurile expres prevăzute de lege;

b. retractarea renuntării la mostenire după expirarea termenului pentru exercitarea dreptului de optiune succesorală;

c. revocarea mărturisirii pentru eroare de fapt.

a

b

c

În categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral se include, printre altele:

a. legatul;

b. revocarea donatiei între soti;

c. denuntarea locatiunii încheiate pe durată nedeterminată.

a

b

c

Constituie exceptie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral:

a. denuntarea contractului de asigurare;

b. încetarea mandatului din cauza mortii mandatarului;

c. denuntarea contractului de locatiune înainte de împlinirea termenului stabilit.

a

b

c

Constituie exceptie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral:

a. denuntarea unilaterală a contractului de voluntariat;

b. retragerea ofertei înainte de a ajunge la destinatar;

c. încetarea împrumutului de folosintă din cauza mortii comodatarului

a

b

c

Constituie exceptie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral:

a. renuntarea mandatarului la mandat;

b. moratoriul legal;

c. denuntarea contractului de închiriere a locuintei de către locator înainte de împlinirea termenului stabilit.

a

b

c

Constituie exceptii de la irevocabilitatea actelor juridice unilaterale:

a. legatul, donatia;

b. retractarea renuntării la mostenire;

c. oferta de a contracta, înainte de a ajunge la destinatar.

a+b

b+c

a+c

În categoria avânzilor-cauza trebuie inclusi, printre altii:

a. reprezentantii conventionali ai părtilor;

b. toti cei care, ulterior încheierii actului juridic, au contractat cu părtile acestuia;

c. succesorii cu titlu universal ai părtilor.

a

b

c

Dobânditorul unui drept subiectiv (privit ut singuli) are calitatea de având-cauză fată de:

a. actul juridic prin care a dobândit acel drept;

b. actele juridice încheiate anterior de cel de la care a dobândit dreptul respectiv, însă numai dacă sunt în legătură cu acel drept si au fost respectate formalitătile de opozabilitate fată de terti;

c. toate actele juridice încheiate anterior de cel de la care a dobândit acel drept.

a

b

c

Stipulatia pentru altul crează răspunderi:

a. între stipulant si promitent;

b. între stipulant si tert;

c. între promitent si tert.

a+b

a+c

b+c

Stipulatia pentru altul este:

a. un mijloc direct de schimbare a persoanei debitorului;

b. o exceptie aparentă de la principiul relativitătii efectelor actului juridic;

c. o exceptie reală de la principiul relativitătii efectelor actului juridic.

a

b

c

Constituie veritabile exceptii de la principiul relativitătii efectelor actului juridic:

a. promisiunea faptei altuia;

b. stipulatia pentru altul, în ce priveste latura activă a obligatiei;

c. stipulatia pentru altul, în ce priveste latura pasivă a obligatiei.

a

b

c

Este vorba de o exceptie de la opozabilitatea actului juridic fată de terti în cazul:

a. gestiunii intereselor altei persoane;

b. simulatiei;

c. actiunilor directe.

a

b

c

În functie de modul de consacrare legislativă, nulitătile se clasifică în:

a. nulităti absolute si nulităti

b. nulităti exprese si nulităti virtuale;

c. nulităti de drept si nulităti judiciare.

a

b

c

În functie de întinderea efectelor, nulitătile se clasifică în:

a. nulităti de drept si nulităti judiciare;

b. nulităti totale si nulităti partiale;

c. nulităti absolute si nulităti relative.

a

b

c

Calificarea nulităti absolute si nulitătii relative se face după:

a. cum sunt sau nu expres prevăzute de lege;

b. natura interesului ocrotit;

c. întinderea efectelor.

a

b

c

Spre deosebire de nulitate, caducitatea:

a. presupune un act juridic valabil încheiat;

b. presupune o cauză de nevalabilitate ulterioară încheierii actului juridic;

c. este o sanctiune ce se aplică numai în materia liberalitătilor.

a

b

c

Atrag nulitatea absolută a actului juridic civil, printre altele, următoarele cauze:

a. lipsa discernământului persoanei fizice la încheierea actului;

b. nerespectarea principiului specialitătii capacitătii de folosintă a persoanei juridice;

c. frauda legii.

a+c

a+b

b+c

Intervine nulitatea absolută în cazul:

a. neacceptării ofertei de către destinatarul acesteia;

b. lipsei totale a consimtământului;

c. erorii asupra calitătilor substantiale ale obiectului actului juridic.

a

b

c

Intervine nulitatea absolută în cazul:

a. încălcării principiului specialitătii capacitătii de folosintă a persoanei juridice;

b. violentei;

c. nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la capacitatea civilă de exercitiu.

a

b

c

Regulile în care se exprimă regimul juridic al nulitătii absolute sunt:

a. nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes;

b.actiunea în nulitate absolută trebuie invocată în termenul de prescriptie extinctivă;

c. nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmare.

a+c

a+b

b+c

Spre deosebire de nulitatea relativă, nulitatea absolută:

a. poate fi invocată si de instantă din oficiu;

b. desfiintează toate efectele actului juridic;

c.este imprescriptibilă extinctiv si nu poate fi acoperită prin confirmare, fără nici o exceptie

a

b

c

Atrag nulitatea relativă a actului juridic civil, printre altele, următoarele cauze:



a. nerespectarea dreptului de preemtiune;

b. lipsa discernământului în momentul încheierii actului juridic:

c. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil

a+b

a+c

b+c

Nulitatea absolută:

a. poate fi invocată de instantă din oficiu;

b.este nulitatea expres prevăzută de lege;

c. nu poate fi acoperită prin confirmare

a+b

a+c

b+c

Atrag nulitatea relativă a actului juridic civil, printre altele, următoarele cauze:

a. lipsa discernământului în momentul încheierii actului juridic;

b. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;

c. nerespectarea dreptului de preemtiune.

a+b

a+c

b+c

Constituie cauze de nulitate absolută a unui act juridic civil:

a. error in negotio si error in substantiam;

b. nerespectarea unei incapacităti de folosintă a unei persoane fizice, impusă pentru ocrotirea unui

interes privat;

c. nerespectarea principiului specialitătii capacitătii de folosintă a persoanei juridice.

a

b

c

Nulitatea relativă:

a. desfiintează actul în parte;

b. desfiintează actul numai în raporturile dintre părtile contractante;

c. poate fi si tacită.

a

b

c

Nulitatea relativă:

a. desfiintează în toate cazurile, doar o parte din efectele actului juridic;

b. poate fi acoperită prin confirmare;

c. poate fi invocată si de instantă din oficiu

a

b

c

Intervine nulitatea relativă în cazul:

a. dolului principal;

b. neexecutării culpabile a obligatiei asumate prin contract;

c. nerespectării formei ad probationem.

a

b

c

Efectele nulitătii sunt înlăturate de:

a. principiul restitutio in integrum;

b. regula error communis facit ius;

c. principiul resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis.

a

b

c

Constituie un principiu al efectelor nulitătii, principiul:

a. neretroactivitătii;

b. restabilirii situatiei anterioare;

c. mentinerii actului subsecvent.

a

b

c

În categoria principiilor efectelor nulitătii includem, printre altele, principiul:

a. neretroactivitătii;

b. mentinerii actului subsecvent;

c. restitutio in integrum.

a

b

c

În caz de anulare a actului:

a. părtile sunt în drept (ope legis) repuse în situatia anterioară;

b. fructele culese până la data intentării cererii de anulare de posesorul de bună-credintă nu se

restituie

c. uzucapiunea nu poate fi opusă de către posesorul de rea-credintă.

a

b

c

În ce priveste repunerea părtilor în situatia anterioară încheierii actului juridic desfiintat:

a. actiunea (cererea) în restituirea prestatiilor executate nu se confundă cu însăsi actiunea

(cererea) în nulitate;

b. instanta căreia i s-a solicitat doar desfiintarea actului juridic trebuie să dispună, chiar si din

oficiu restituirea prestatiilor executate în baza acestuia;

c. minorul nu este tinut să restituie prestatiile primite în baza actului juridic desfiintat dacă nu a

profitat de acestea, risipindu-le.

a

b

c

Efectele nulitătii:

a. nu diferă după cum actul juridic a fost sau nu executat până în momentul declarării nulitătii;

b. sunt aceleasi indiferent de natura interesului ocrotit prin dispozitia legală ce stabileste conditia

de validitate nerespectată la încheierea actului juridic;

c. se produc numai pentru viitor, afară de exceptiile prevăzute de lege.

a

b

c

În cazul în care contractul sinalagmatic este anulat după ce ambele părti si-au executat prestatiile,

actiunea prin care se solicită restituirea prestatiilor trebuie întemeiată pe:

a. însusi contractul desfiintat;

b. îmbogătirea fără justă cauză;

c. plata nedatorată.

a

b

c

Este prescriptibilă extinctiv actiunea:

a. confesorie întemeiată pe dreptul de superficie;

b. confesorie întemeiată pe dreptul de servitute;

c. în grănituire.

a+b

b+c

a+c

Este imprescriptibilă extinctiv actiunea:

a. prin care se revendică un bun proprietate publică;

b. întemeiată pe îmbogătirea fără justă cauză;

c. estimatorie.

a

b

c

Prescriptia extinctivă a actiunii în revendicarea imobilului ce a format obiectul urmăririi silite imobiliare

începe să curgă de la data:

a. emiterii actului de adjudecare;

b. înscrierii actului de adjudecare în cartea funciară;

c. consemnării pretului de către adjudecatar.

a

b

c

Este imprescriptibilă extinctiv actiunea:

a. de partaj;

b. întemeiată pe plată nedatorată;

c. posesorie.

a

b

c

În privinta cursului prescriptiei extinctive:

a. cauzele de suspendare, de întrerupere si de repunere în termen sunt expres si limitativ prevăzute

de lege;

b. clauza prin care părtile contractante ar stabili momentul de la care începe să curgă prescriptia,

derogând astfel de la regula incidentă materiei respective, este lovită de nulitate absolută;

c. nu prezintă importantă distinctia dintre forta majoră si cazul fortuit.

a

b

c

Prescriptia actiunii în răspundere civilă pentru viciile ascunse ale lucrului începe să curgă:

a. de la data predării lucrului;

b. de la data descoperirii viciilor;

c. cel mai târziu de la data expirării termenului de garantie.

a

b

c

Prescriptia extinctivă a actiunii în declararea nulitătii pentru eroare asupra calitătilor substantiale ale

lucrului vândut începe să curgă:

a. de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare;

b. de la data predării lucrului;

c. de la data la care cumpărătorul a cunoscut că a avut o falsă reprezentare a realitătii, însă cel mai

târziu la împlinirea a 18 luni de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

a

b

c

Este imprescriptibilă extinctiv actiunea:

a. prin care se solicită reductiunea liberalitătilor excesive;

b. în nulitatea legatului pentru cauză imorală;

c. prin care se solicită raportul donatiilor.

a

b

c

În cazul dreptului afectat de o conditie rezolutorie, prescriptia extinctivă:

a. începe să curgă de la data nasterii raportului juridic;

b. este suspendată eveniente conditione;

c. începe să curgă de la data realizării conditiei.

a

b

c

Prescriptia extinctivă a actiunii în anularea actului juridic pentru violentă începe să curgă:

a. la data încetării violentei;

b. cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la data încetării violentei;

c. cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actului juridic.

a

b

c

Prescriptia extinctivă nu curge (este suspendată):

a. între concubini;

b. ori de câte ori minorul este lipsit de ocrotirea părintească;

c. între soti.

a

b

c

Potrivit art. 8 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, prescriptia dreptului la actiune în repararea pagubei

începe să curgă de la data când cel păgubit:

a. a descoperit prejudiciul;

b. a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba si pe cel care a cauzat-o;

c. a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba si pe cel care răspunde de ea.

a

b

c

Cursul prescriptiei extinctive se întrerupe în cazul:

a. introducerii reclamatiei administrative prealabile;

b. în care una din părti este minor lipsit de ocrotirea părintească;

c. recunoasterii datoriei de către debitor înainte de împlinirea termenului de prescriptie extinctivă.

a

b

c

Predarea, la foarte scurt timp după încheierea unui antecontract de vânzare-cumpărare, a bunului ce

formează obiectul acestuia către cel ce urmează să îl cumpere:

a. constituie o cauză care justifică repunerea în termenul de prescriptie extinctivă a dreptului de a

cere încheierea contractului de vânzare-cumpărare;

b. reprezintă executarea obligatiei de a da:

c. întrerupe cursul prescriptiei extinctive a dreptului celui ce urmează să cumpere de a cere

încheierea contractului de vânzare-cumpărare.

a

b

c

Forta majoră constituie o cauză:

a. de suspendare a prescriptiei extinctive;

b. care justifică repunerea în termenul de prescriptie extinctivă;

c. de întrerupere a prescriptiei extinctive

a

b

c

Introducerea cererii de chemare în judecată înăuntrul termenului de prescriptie extinctivă:

a. sterge, provizoriu si conditionat, prescriptia extinctivă scursă anterior introducerii;

b. suspendă cursul prescriptiei extinctive până la data pronuntării hotărârii;

c. nu are nici o consecintă juridică în privinta cursului prescriptiei extinctive.

a

b

c

Întreruperea cursului prescriptiei extinctive:

a. face să înceapă a curge o nouă prescriptie;

b. suspendă efectele prescriptiei începute;

c. nu produce efecte fără hotărârea organului jurisdictional.

a

b

c

Se poate dispune repunerea în termenul de prescriptie extinctivă în cazul:

a. culpei sub forma neglijentei;

b. părăsirii incapabilului de către reprezentantul legal;

c. erorii de drept.

a

b

c

Repunerea în termenul de prescriptie extinctivă de drept comun:

a. trebuie cerută numai de cel împotrivă căruia s-a împlinit prescriptia;

b. poate fi dispusă din oficiu de organul de jurisdictie;

c. operează de drept si automat

a

b

c

În sistemul Decretului nr. 167/1958, repunerea în termenul de prescriptie extinctivă:

a. se dispune numai pentru cauzele enumerate limitativ de lege;

b. nu poate fi dispusă dacă există culpa titularului dreptului în depăsirea termenului de prescriptie

extinctivă

c. operează de drept.

a

b

c

Conventia prin care, după ce s-a împlinit prescriptia extinctivă, debitorul recunoaste datoria pretinsă de

creditor si declară că o va plăti:

a. întrerupe cursul prescriptiei extinctive;

b. nu are nici o consecintă juridică în privinta cursului prescriptiei extinctive;

c. constituie o novatie.

a

b

c










Document Info


Accesari: 2523
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )