Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Conceptul de cultura politica. Trasaturi si functii

Stiinte politice


Conceptul de cultura politica. Trasaturi si functii

Cultura si actiunea politica sunt componente esentiale ale sistemului politic caruia īi confera un important grad de eficienta.



Cultura politica reprezinta o componenta a culturii īn general. Pentru a defini conceptul de cultura politica este necesar sa definim, mai īntāi conceptul de cultura.

Prin cultura se īntelege, īntr-un sens mai larg, totalitatea cunostintelo 454d32e r omenirii despre lume acumulate īn procesul practicii social-istorice si concretizate īn crearea valorilor materiale si spirituale īn scopul asigurarii progresului social.

Reprezentānd totalitatea cunostintelo 454d32e r despre lume si concretizarea acestora īn valori materiale si spirituale, cultura comporta mai multe segmente care pot fi tratate fiecare de sine statator.

Un prim segment se refera la cunostintele care reflecta īn mod veridic realitatea īnconjuratoare, incluzānd totalitatea stiintelor despre natura, societate si om. Acest segment reflecta, de fapt, cunoasterea reala a societatii īntrucāt se realizeaza prin intermediul stiintelor care reflecta, de regula, adevaruri obiective.

Un al doilea segment al culturii vizeaza reflectarea lumii prin prisma unor interese, oferind o imagine subiectiva despre realitatea īnconjuratoare. Expresia acestei reflectari o constituie existenta unor ideologii.

Ideologiile, īn diversitatea lor reflecta si ele lumea īnsa, prin prisma unor interese, ceea ce face ca adevarurile exprimate sa nu reflecte o cunoastere exacta, ci, de regula, una deformata, concordanta cu aceste interese.

Tot īn acest segment poate fi inclusa si religia ce reprezinta o reflectare a lumii prin intermediul unor mituri, dupa cum tot aici pot fi cuprinse si filosofia care exprima o interpretare generala a lumii, arta, literatura ce reflecta lumea prin intermediul unor fictiuni.

Al treilea segment al culturii īl constituie valorificarea cunostintelo 454d32e r acumulate de omenire īn crearea de valori materiale si spirituale.

Prin urmare, cultura reprezinta gradul de cunoastere (prin intermediul stiintelor), gradul de reflectare (prin intermediul artei, literaturii etc.), cum si gradul de creatie a omului prin concretizarea cunostintelo 454d32e r acumulate īn valori materiale si spirituale.

Sfera de cuprindere a culturii poate fi privita atāt īn sens larg ca o cultura a valorilor materiale si spirituale, cāt si īn sens restrāns ca o cultura a valorilor spirituale.

Deoarece societatea, ca sistem social global, este formata din subsisteme nationale care, luate separat, reprezinta la rāndul lor sisteme de sine statatoare si cultura se manifesta ca un produs al unui popor, al unei natiuni, ca o cultura nationala.

Cultura unui popor reprezinta asadar, totalitatea cunostintelo 454d32e r sale despre lume concretizate īn valori materiale si spirituale realizate īn procesul practicii social-istorice īn conditiile concrete īn care aceasta exista si se dezvolta.

Rezulta, prin urmare, ca, īn mod direct, cultura indica gradul de cunoastere si de creativitate a unui popor, la un moment dat, avānd un caracter atāt national cāt si universal.

O cultura autentic nationala are o mare valoare universala prin aportul pe care īl are la cunoasterea si creatia umana.

Cultura, īn general, atāt cea nationala cāt si cea universala poate sa fie de mai multe feluri īn functie de domeniul de activitate si de dimensiunile pe care le poate avea la un moment dat.

Astfel, se poate vorbi de cultura generala care se refera la un fond larg de cunostinte, dupa cum pot sa existe cultura tehnica, economica, politica, istorica etc.

Īnainte de a ne referi īn mod expres la cultura politica, tinem sa precizam ca o importanta deosebita o are si cultura economica. Aceasta poate fi definita ca totalitate a cunostintelo 454d32e r despre domeniul economic si materializarea acestora īn crearea de institutii si mecanisme economice menite sa asigure o economie eficienta.

Cultura politica constituie o componenta a culturii, īn general, se individualizeaza prin specificul sau, prin trasaturile si functiile sale caracteristice.

Cultura politica poate fi definita ca totalitatea cunostintelo 454d32e r, implicit si explicit politice, care asigura organizarea si conducerea politica a societatii īn concordanta cu aspiratiile progresului istoric. Cultura politica indica gradul de cunoastere si creativitate īn domeniul organizarii si conducerii politice a societatii si care constituie o conditie esentiala pentru o politica eficienta, importanta atāt pentru societatea politica cāt si pentru societatea civila, pentru guvernatori si guvernati.

Societatea politica, institutii statale, partide politice etc., nu pot fi create si nu pot sa-si īndeplineasca misiunea de a organiza si conduce cāt mai bine treburile comunitatii respective fara o temeinica cultura politica, iar societatea civila nu este īn masura sa aleaga pe cei mai buni conducatori si sa-i determine sa īi serveasca corespunzator interesele, fara un minimum de elemente de cultura politica. Deoarece experienta istorica a aratat ca organizarea si conducerea democratica a societatii este o conditie a progresului istoric, īntre cultura politica si democratie exista o relatie directa. Cu cāt gradul de cultura politica a unui popor este mai ridicat, cu atāt si promovarea unei politici democratice este mai certa. si invers.

Aceeasi experienta istorica atesta ca īn mare masura regimurile democratice au fost realizate īn comunitati umane cu un grad īnalt de cultura politica, iar regimurile dictatoriale au aparut, de regula, daca facem abstractie de factorii externi, īn comunitati cu o cultura politica redusa.

Importanta culturii politice, pentru organizarea si conducerea politica a societatii, a determinat pe multi politologi, din perioade diferite, sa elaboreze studii privind conceptul, rolul, functiile culturii politice.

Desi termenul de cultura politica este de data recenta, fiind folosit pentru prima data īn 1956, de catre politologul nord-american, Gabriel Almond, īntr-o lucrare a sa despre sistemul politic, preocupari pentru studiul culturii politice se īntālnesc īnca din antichitate.

Cānd Aristotel si Platon subliniau ca ideile si opiniile politice conduc lumea, cānd iluministii aratau ca ratiunea, educatia, morala stau la baza actiunii politice, nu faceau altceva decāt sa evidentieze elemente ale culturii politice, reliefānd importanta acestora pentru organizarea si conducerea politica a societatii.

Studii de amploare privind cultura politica se īntālnesc īn perioada de dupa al doilea razboi mondial elaborate de politologi precum: Gabriel Almond (SUA), A. Lancelot, J. Schmeil (Franta), F. Burlaski (Rusia), M. Markiewicsz (Polonia) etc.

Valoroase ni se par studiile politice facute de J. Schmeil care, īn lucrarea "Culturile politice" din "Tratatul de stiinte politice", publicat īn Franta īn anul 1985, arata ca mai potrivit pentru cultura politica este folosirea pluralului "culturi politice", deoarece nu ar exista, dupa parerea autorului citat, o cultura politica unica, ci mai multe culturi politice care au la baza atitudinea fata de regimul politic.

Din studiile īntreprinse de diferiti politologi, īn mod deosebit ale lui M. Duverger, se disting trei dimensiuni ale culturii politice: cognitiva, afectiva si apreciativa.

Dimensiunea cognitiva se refera la cunostintele privind, īndeosebi, sistemul si actiunile politice.

Dimensiunea afectiva include sentimente de atasament, de angajare sau de refuz fata de institutiile si actiunile politice.

Dimensiunea apreciativa se refera la judecatile de valoare, la opiniile asupra sistemului si a fenomenului politic.

Īntre aceste dimensiuni exista o interdependenta, īn sensul ca evaluarea sistemului politic, nu se poate face fara cunostinte politice, iar acestea, la rāndul lor, genereaza judecati de valoare care, īmpreuna, conduc la o anumita atitudine de participare sau neparticipare la viata politica. De regula, cultura politica conduce la participarea la viata politica, la influentarea actiunii politice, de aici, concluzia ca, īn general, cultura politica este preponderent participativa.

Deoarece cultura politica are un rol important atāt pentru societatea politica cāt si pentru societatea civila, unii politologi acrediteaza ideea pentru societatea civila a unei culturi civice. Este evident ca, īn acest sens, se poate vorbi de o cultura civica care este definita, īn principal, prin raportarea cetatenilor la valorile politice democratice, si, deci, la participarea acestora la actiunile de sustinere a democratiei. Dar, īn final, aceasta cultura civica este īn realitate o forma a culturii politice.

Īn functie de dimensiunile culturii politice (cognitiva, afectiva si apreciativa), se manifesta trei tipuri de stari de spirit ale populatiei unei tari īn raport cu politica: acordul, apatia si alienarea.

Acordul presupune prezenta celor trei dimensiuni: cunoastere, afectivitate si evaluare.

Apatia nu exclude existenta cunostintelo 454d32e r politice, dar, pe plan afectiv si apreciativ, se manifesta indiferenta.

Alienarea presupune, de asemenea, existenta cunostintelo 454d32e r politice si elemente apreciative, dar se caracterizeaza prin ostilitate fata de sistemul politic.

Cu cāt starile de apatie si alienare sunt mai numeroase īn societate, cu atāt stabilitatea sistemului politic este mai fragila.

Pentru realizarea unei culturi politice valoroase, care sa-si manifeste din plin dimensiunile sale cognitive, afective si apreciative, este nevoie de un climat democratic, īn care sa existe, pe de o parte, libertatea de gāndire, de exprimare, de libera circulatie a informatiei, de acces liber la instruire si informare, iar, pe de alta parte, sa existe o responsabilitate fata de veridicitatea informatiei si a unui comportament corespunzator democratic īn societate din partea tuturor cetatenilor, atāt a guvernantilor cāt si a guvernatilor.

Cultura politica se caracterizeaza prin anumite trasaturi specifice prin care se individualizeaza de restul culturii.

Astfel, cultura politica se distinge, īn primul rānd, prin faptul ca se bazeaza pe un fond larg de cunostinte care vizeaza toate domeniile de activitate si care sunt fructificate de cultura politica. O autentica cultura politica nu poate sa faca abstractie de cunostinte īn domeniul economic, social, moral, al istoriei nationale si universale etc. Cunostintele din aceste domenii sunt necesare īn formarea culturii politice atāt pentru guvernatori cāt si pentru guvernati. Pentru guvernatori acest lucru se impune ca o conditie sine-qua-non, pentru ca elaborarea unor programe politice adecvate de organizare si conducere a societatii implica vaste cunostinte din toate domeniile de activitate. Pentru guvernati, se impun aceleasi cerinte de cunostinte generale care sa-i ajute la īntelegerea fenomenului politic si la adoptarea unei atitudini mai corecte fata de acesta. Se poate spune ca īntre cultura, luata la modul general, si cultura politica exista o relatie directa, īn sensul ca o cultura politica autentica nu poate exista decāt pe fondul unei cāt mai vaste culturi generale.

O alta trasatura a culturii politice se refera la specificul valorilor si normelor politice. Daca plecam de la premisa ca valoarea reprezinta īntruchiparea unor scopuri, proiecte, dorinte, īntr-un cuvānt, a unor idealuri īn raport cu lumea īnconjuratoare, valoarea politica exprima formularea unor idealuri privind actiunile politice de organizare si conducere a societatii īn concordanta cu cerintele progresului istoric. Deci, valorile politice reprezinta un raport īntre realitati si idealurile de progres ale oamenilor. Asadar, cultura politica include valori care reclama actiuni pentru promovarea progresului istoric si care īmbraca, parafrazāndu-l pe Aristotel, "binele general al societatii". Pornind de la aceasta trasatura caracteristica a culturii, valorile politice se refera la idealurile de libertate a tuturor oamenilor si popoarelor, la organizarea democratica a societatii, la gāndire si exprimare libera, la dreptate si echitate sociala, la un raport cāt mai just īntre libertate si responsabilitate. De asemenea, valorile politice, reprezentānd un raport īntre realitatea sociala si dorintele fiecaruia de mai bine, se manifesta ca acte sociale constiente, īntruchipate īn idealuri ce caracterizeaza un anumit sistem de valori, dar si valori generale umane comune societatii īn evolutia sa istorica. Orice sistem politic īsi creeaza anumite criterii de apreciere a valorii politice, dupa care īsi conduce activitatea de promovare a acestora. Strāns legate de valorile politice sunt normele politice care decurg din criteriile de apreciere a valorilor politice.

Norma politica exprima regula de activitate, un model de comportare fixat, prin traditie sau prin lege, privind manifestarile politice ale indivizilor, ale organizatiilor si puterii politice privind organizarea si conducerea vietii sociale.

Īn cadrul fiecarei societati se dezvolta un ansamblu de norme specifice, care reglementeaza raporturile īntre cetateni, īntre grupuri sociale, īntre acestea si puterea politica. Īntr-un sistem politic bine articulat, normele politice īsi gasesc expresia īn adoptarea unei legi fundamentale, īn constitutie, care constituie principalul cadru normativ īn limitele caruia cetatenii tarii respective īsi desfasoara activitatea. Asadar, valoarea politica, pentru a fi operanta, trebuie concretizata, īn legi si alte norme de conduita sociala.

Pentru alcatuirea unui cadru normativ adecvat, o mare importanta o are elaborarea unor programe politice ale partidelor īn care sa se regaseasca atāt cerintele de progres ale societatii cāt si aspiratiile cetatenilor de mai bine.

O alta trasatura a culturii politice este aceea ca are la baza atāt mijloace si institutii specifice cāt si mijloace si institutii caracteristice īntregii societati.

Ca institutii si mijloacele specifice sunt: puterea, partidele, organizatiile politice, o parte din mijloacele de informare etc. Restul institutiilor si mijloacelor de instruire si informare generala concura īn acelasi timp si la formarea culturii politice. Se poate deci afirma ca, dintre toate formele de cultura, cultura politica beneficiaza de cel mai organizat si institutionalizat cadru.

O alta trasatura caracteristica culturii politice este aceea ca ea se manifesta cu precadere sub forma unor ideologii politice. Ideologia politica reprezinta un ansamblu relativ structurat de valori si idei politice, cu caracter de grup, de clasa, ideologie care le exprima interesele si scopurile politice.

Ideologia, ca un ansamblu de idei si valori cu caracter de clasa, este elaborata de catre teoreticienii grupului social respectiv, sau al partidelor politice, care se materializeaza īn doctrine si programe politice, urmarind atragerea cetatenilor la valorile, ideile si normele proclamate. Desi valorile, ideile, convingerile politice sunt specifice unui anumit grup, ele sunt prezentate, de regula, ca fiind universale, aceasta pentru a atrage cāt mai multi adepti. Asadar, ideologia politica reprezinta o forma a culturii politice cu caracter coerent si partizan, dar, de regula, mai putin realist si global. Pentru guvernanti, cultura politica trebuie sa se materializeze īn ideologie politica, īn doctrine si programe care sa ofere tot atātea variante de organizare si conducere sociala. Cu cāt o ideologie politica īnglobeaza interesele si aspiratiile de progres ale cetatenilor, cu atāt este mai realista si eficienta. Daca ar trebui sa facem o apreciere a culturii politice a guvernantilor, a partidelor politice, este aceea ca aceasta nu s-a cristalizat īn suficienta masura īn ideologii clare, īn doctrine politice concrete privind organizarea si conducerea societatii.

Cultura politica īsi īndeplineste rolul sau īn societate prin anumite functii care au un caracter general privind īntreaga societate, dar si specifice pentru guvernanti sau guvernati.

Ca functii generale mentionam: functia informationala, functia axiologica si functia normativa.

Functia informationala constituie calea de transmitere spre membrii societatii de informatii cu privire la sistemul politic, la actiunile politice, la valorile si normele politice. Aceasta functie contribuie la formarea unui fond de cunostinte politice si, implicit, la cunoasterea modului de organizare politica a societatii, a legaturilor dintre conducatori si condusi, dintre putere si indivizi, dintre stat si societate, a criteriilor prin care puterea apreciaza politica statului. Prin aceasta modalitate de informare si cunoastere se asigura un comportament corespunzator atāt din partea cetatenilor cāt si din partea puterii. Īntr-un sistem politic democrat, functia informationala a culturii se realizeaza īn ambele sensuri, de la guvernanti la guvernati, si invers. Īn acest fel, guvernantii informeaza asupra deciziilor luate, dau sugestii sau orienteaza anumite actiuni. La rāndul lor, guvernatii, īsi exprima optiunile asupra legitimitatii deciziilor si actelor politice, īsi manifesta anumite atitudini, comportamente politice fata de putere.

Functia axiologica se refera la modul īn care se apreciaza valoarea fenomenului politic si modalitatile concrete de constituire a sistemului de valori, precum si a raportarii acestuia la realitatea practica. Īn principal, prin aceasta functie se realizeaza anumite convingeri ale oamenilor fata de valorile politice care pot fi de atasament sau de respingere privind aceste valori. Convingerile, la rāndul lor, genereaza atitudini politice ce reprezinta modalitati de raportare a cetatenilor la fenomenele politice pe care le apreciaza īntr-un mod anume.

Functia normativa a culturii politice priveste modul īn care sistemul de valori se converteste īn norme si reguli menite sa dea stabilitate societatii si sa asigure functionalitatea sistemului social. Īn elaborarea unor norme si reguli de comportament, orice cultura politica tinde spre consens, lucru ce se realizeaza destul de rar, deoarece sunt dese situatiile cānd unii membri ai societatii resping o parte a normelor si regulilor politice elaborate de putere. Pentru stabilitatea sociala este necesara īnsa acceptarea de catre toti membrii societatii a unui numar suficient de mare de norme si reguli care sa asigure acest lucru, chiar daca o parte din membrii societatii nu le īmpartasesc. Īntr-o societate īn care exista o temeinica cultura politica, normele si regulile politice sunt respectate de catre toti cetatenii, daca aceasta exprima vointa majoritatii, chiar daca unii nu sunt de acord cu ele. Īntr-o societate democratica cu un īnalt grad de cultura politica se admite contestarea anumitor valori si norme politice care īnsa nu īnseamna automat nerespectarea lor.

Ca functii specifice pentru guvernanti, cultura politica include elaborarea unor programe politice corespunzatoare dezvoltarii democratice a societatii si asigurarea transpunerii lor cāt mai adecvate īn practica, iar pentru cetateni, formarea unui comportament de respectare a normelor si regulilor politice, a legilor tarii si de schimbare prin metode democratice a celor care sunt apreciate ca nu corespund nevoilor de progres.

Īn concluzie, cultura politica īndeplineste un rol īnsemnat īn organizarea si conducerea democratica a societatii, īn asigurarea unor norme si reguli de convietuire īn concordanta cu cerintele dezvoltarii sociale pe linia progresului istoric.

Rolul culturii politice se caracterizeaza mai ales prin convertirea sa īn actiune politica.


Document Info


Accesari: 2842
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )