Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























Conceptul de cultura politica

Stiinte politice


Conceptul de cultura politica

Trasaturi si functii



Cultura politica reprezinta o componenta a culturii in general. Pentru

a defini conceptul de cultura politica este necesar sa definim, mai intai

conceptul de cultura.

Prin cultura se intelege, intr-un sens mai larg, totalitatea

cunostintelor omenirii despre lume acumulate in procesul practicii

social-istorice si concretizate in crearea valorilor materiale si spirituale in

scopul asigurarii progresului social.

Reprezentand totalitatea cunostintelor despre lume si concretizarea

acestora in valori materiale si spirituale, cultura comporta mai multe

segmente care pot fi tratate fiecare de sine statator.

Un prim segment se refera la cunostintele care reflecta in mod

veridic realitatea inconjuratoare, incluzand totalitatea stiintelor despre

natura, societate si om. Acest segment reflecta, de fapt, cunoasterea reala a

societatii intrucat se realizeaza prin intermediul stiintelor care reflecta, de

regula, adevaruri obiective.

Un al doilea segment al culturii vizeaza reflectarea lumii prin prisma

unor interese, oferind o imagine subiectiva despre realitatea inconjuratoare.

Expresia acestei reflectari o constituie existenta unor ideologii.

Ideologiile, in diversitatea lor reflecta si ele lumea insa, prin prisma

unor interese, ceea ce face ca adevarurile exprimate sa nu reflecte o

cunoastere exacta, ci, de regula, una deformata , 656e49g concordanta cu aceste

interese

Tot in acest segment poate fi inclusa si religia ce reprezinta o

reflectare a lumii prin intermediul unor mituri, dupa cum tot aici pot fi

cuprinse si filosofia care exprima o interpretare generala a lumii, arta,

literatura ce reflecta lumea prin intermediul unor fictiuni.

Al treilea segment al culturii il constituie valorificarea cunostintelor

acumulate de omenire in crearea de valori materiale si spirituale.

Prin urmare, cultura reprezinta gradul de cunoastere (prin

intermediul stiintelor), gradul de reflectare (prin intermediul artei, literaturii

etc.), cum si gradul de creatie a omului prin concretizarea cunostintelor

acumulate in valori materiale si spirituale.

Sfera de cuprindere a culturii poate fi privita atat in sens larg ca o

cultura a valorilor materiale si spirituale, cat si in sens restrans ca o cultura a

valorilor spirituale.

Deoarece societatea, ca sistem social global, este formata din

subsisteme nationale care, luate separat, reprezinta la randul lor sisteme de

sine statatoare si cultura se manifesta ca un produs al unui popor, al unei

natiuni, ca o cultura nationala.

Cultura unui popor reprezinta asadar, totalitatea cunostintelor sale

despre lume concretizate in valori materiale si spirituale realizate in

procesul practicii social-istorice in conditiile concrete in care aceasta exista

si se dezvolta.

Rezulta, prin urmare, ca, in mod direct, cultura indica gradul de

cunoastere si de creativitate a unui popor, la un moment dat, avand un

caracter atat national cat si universal.

O cultura autentic nationala are o mare valoare universala prin

aportul pe care il are la cunoasterea si creatia umana.

Cultura, in general, atat cea nationala cat si cea universala poate sa

fie de mai multe feluri in functie de domeniul de activitate si de

dimensiunile pe care le poate avea la un moment dat.

Astfel, se poate vorbi de cultura generala care se refera la un fond

larg de cunostinte, dupa cum pot sa existe cultura tehnica, economica,

politica, istorica etc.

Inainte de a ne referi in mod expres la cultura politica, tinem sa

precizam ca o importanta deosebita o are si cultura economica. Aceasta

poate fi definita ca totalitate a cunostintelor despre domeniul economic si

materializarea acestora in crearea de institutii si mecanisme economice

menite sa asigure o economie eficienta.

constituie o componenta a culturii, in general, se

individualizeaza prin specificul sau, prin trasaturile si functiile sale

caracteristice

Cultura politica poate fi definita ca totalitatea cunostintelor, implicit

si explicit politice, care asigura organizarea si conducerea politica a

societatii in concordanta cu aspiratiile progresului istoric. Cultura politica

indica gradul de cunoastere si creativitate in domeniul organizarii si

conducerii politice a societatii si care constituie o conditie esentiala pentru o

politica eficienta, importanta atat pentru societatea politica cat si pentru

societatea civila, pentru guvernatori si guvernati.

Societatea politica, institutii statale, partide politice etc., nu pot fi

create si nu pot sa-si indeplineasca misiunea de a organiza si conduce cat

mai bine treburile comunitatii respective fara o temeinica cultura politica,

iar societatea civila nu este in masura sa aleaga pe cei mai buni conducatori

si sa-i determine sa ii serveasca corespunzator interesele, fara un minimum

de elemente de cultura politica. Deoarece experienta istorica a aratat ca

organizarea si conducerea democratica a societatii este o conditie a



progresului istoric, intre cultura politica si democratie exista o relatie

directa. Cu cat gradul de cultura politica a unui popor este mai ridicat, cu

atat si promovarea unei politici democratice este mai certa. Si invers.

Aceeasi experienta istorica atesta ca in mare masura regimurile

democratice au fost realizate in comunitati umane cu un grad inalt de cultura

politica, iar regimurile dictatoriale au aparut, de regula, daca facem abstractie

de factorii externi, in comunitati cu o cultura politica redusa.

Importanta culturii politice, pentru organizarea si conducerea

politica a societatii, a determinat pe multi politologi, din perioade diferite, sa

elaboreze studii privind conceptul, rolul, functiile culturii politice.

Desi termenul de cultura politica este de data recenta, fiind folosit

pentru prima data in 1956, de catre politologul nord-american,

Gabriel Almond, intr-o lucrare a sa despre sistemul politic, preocupari

pentru studiul culturii politice se intalnesc inca din antichitate.

Cand Aristotel si Platon subliniau ca ideile si opiniile politice

conduc lumea, cand iluministii aratau ca ratiunea, educatia, morala stau la

baza actiunii politice, nu faceau altceva decat sa evidentieze elemente ale

culturii politice, reliefand importanta acestora pentru organizarea si

conducerea politica a societatii.

Studii de amploare privind cultura politica se intalnesc in perioada

de dupa al doilea razboi mondial elaborate de politologi precum:

Gabriel Almond (SUA), A. Lancelot, J. Schmeil (Franta), F. Burlaski

(Rusia), M. Markiewicsz (Polonia) etc.

Valoroase ni se par studiile politice facute de J. Schmeil care, in

lucrarea 'Culturile politice' din 'Tratatul de stiinte politice', publicat in

Franta in anul 1985, arata ca mai potrivit pentru cultura politica este

folosirea pluralului 'culturi politice', deoarece nu ar exista, dupa parerea

autorului citat, o cultura politica unica, ci mai multe culturi politice care au

la baza atitudinea fata de regimul politic.

Din studiile intreprinse de diferiti politologi, in mod deosebit ale lui

M. Duverger, se disting trei dimensiuni ale culturii politice: cognitiva,

afectiva si apreciativa.

- Dimensiunea cognitiva se refera la cunostintele privind, indeosebi,

sistemul si actiunile politice.

- Dimensiunea afectiva include sentimente de atasament, de angajare

sau de refuz fata de institutiile si actiunile politice.

- Dimensiunea apreciativa se refera la judecatile de valoare, la opiniile

asupra sistemului si a fenomenului politic.

Intre aceste dimensiuni exista o interdependenta, in sensul ca

evaluarea sistemului politic, nu se poate face fara cunostinte politice, iar

acestea, la randul lor, genereaza judecati de valoare care, impreuna, conduc

la o anumita atitudine de participare sau neparticipare la viata politica.

De regula, cultura politica conduce la participarea la viata politica, la

influentarea actiunii politice, de aici, concluzia ca, in general, cultura

politica este preponderent participativa.

Deoarece cultura politica are un rol important atat pentru societatea

politica cat si pentru societatea civila, unii politologi acrediteaza ideea

pentru societatea civila a unei culturi civice. Este evident ca, in acest sens,

se poate vorbi de o cultura civica care este definita, in principal, prin

raportarea cetatenilor la valorile politice democratice, si, deci, la participarea

acestora la actiunile de sustinere a democratiei. Dar, in final, aceasta cultura

civica este in realitate o forma a culturii politice.

In functie de dimensiunile culturii politice (cognitiva, afectiva si

apreciativa), se manifesta trei tipuri de stari de spirit ale populatiei unei tari

in raport cu politica: acordul, apatia si alienarea.

Acordul presupune prezenta celor trei dimensiuni: cunoastere,

afectivitate si evaluare.

Apatia nu exclude existenta cunostintelor politice, dar, pe plan

afectiv si apreciativ, se manifesta indiferenta.

Alienarea presupune, de asemenea, existenta cunostintelor politice si

elemente apreciative, dar se caracterizeaza prin ostilitate fata de sistemul

politic

Cu cat starile de apatie si alienare sunt mai numeroase in societate,

cu atat stabilitatea sistemului politic este mai fragila.

Pentru realizarea unei culturi politice valoroase, care sa-si manifeste

din plin dimensiunile sale cognitive, afective si apreciative, este nevoie de

un climat democratic , in care sa existe, pe de o parte, libertatea de gandire,

de exprimare, de libera circulatie a informatiei, de acces liber la instruire si

informare, iar, pe de alta parte, sa existe o responsabilitate fata de

veridicitatea informatiei si a unui comportament corespunzator democratic

in societate din partea tuturor cetatenilor, atat a guvernantilor cat si a

guvernatilor

Cultura politica se caracterizeaza prin anumite trasaturi specifice

prin care se individualizeaza de restul culturii.

Astfel, cultura politica se distinge, in primul rand, prin faptul ca se



bazeaza pe un fond larg de cunostinte care vizeaza toate domeniile de

activitate si care sunt fructificate de cultura politica. O autentica cultura

politica nu poate sa faca abstractie de cunostinte in domeniul economic,

social, moral, al istoriei nationale si universale etc. Cunostintele din aceste

domenii sunt necesare in formarea culturii politice atat pentru guvernatori

cat si pentru guvernati. Pentru guvernatori acest lucru se impune ca o

conditie sine-qua -non, pentru ca elaborarea unor programe politice adecvate

de organizare si conducere a societatii implica vaste cunostinte din toate

domeniile de activitate. Pentru guvernati, se impun aceleasi cerinte de

cunostinte generale care sa-i ajute la intelegerea fenomenului politic si la

adoptarea unei atitudini mai corecte fata de acesta. Se poate spune ca intre

cultura, luata la modul general, si cultura politica exista o relatie directa, in

sensul ca o cultura politica autentica nu poate exista decat pe fondul unei cat

mai vaste culturi generale.

O alta trasatura a culturii politice se refera la specificul valorilor si

normelor politice. Daca plecam de la premisa ca valoarea reprezinta

intruchiparea unor scopuri, proiecte, dorinte, intr-un cuvant, a unor idealuri

in raport cu lumea inconjuratoare, valoarea politica exprima formularea

unor idealuri privind actiunile politice de organizare si conducere a

societatii in concordanta cu cerintele progresului istoric. Deci, valorile

politice reprezinta un raport intre realitati si idealurile de progres ale

oamenilor. Asadar, cultura politica include valori care reclama actiuni

pentru promovarea progresului istoric si care imbraca, parafrazandu-l pe

Aristotel, 'binele general al societatii'. Pornind de la aceasta trasatura

caracteristica a culturii, valorile politice se refera la idealurile de libertate a

tuturor oamenilor si popoarelor, la organizarea democratica a societatii, la

gandire si exprimare libera, la dreptate si echitate sociala, la un raport cat

mai just intre libertate si responsabilitate. De asemenea, valorile politice,

reprezentand un raport intre realitatea sociala si dorintele fiecaruia de mai

bine, se manifesta ca acte sociale constiente, intruchipate in idealuri ce

caracterizeaza un anumit sistem de valori, dar si valori generale umane

comune societatii in evolutia sa istorica. Orice sistem politic isi creeaza

anumite criterii de apreciere a valorii politice, dupa care isi conduce

activitatea de promovare a acestora. Strans legate de valorile politice sunt

normele politice care decurg din criteriile de apreciere a valorilor politice.

Norma politica exprima regula de activitate, un model de comportare

fixat, prin traditie sau prin lege, privind manifestarile politice ale indivizilor,

ale organiza tiilor si puterii politice privind organizarea si conducerea vietii

sociale

In cadrul fiecarei societati se dezvolta un ansamblu de norme

specifice, care reglementeaza raporturile intre cetateni, intre grupuri sociale,

intre acestea si puterea politica. Intr-un sistem politic bine articulat, normele

politice isi gasesc expresia in adoptarea unei legi fundamentale, in

constitutie, care constituie principalul cadru normativ in limitele caruia

cetatenii tarii respective isi desfasoara activitatea. Asadar, valoarea politica,

pentru a fi operanta, trebuie concretizata, in legi si alte norme de conduita

sociala

Pentru alcatuirea unui cadru normativ adecvat, o mare importanta o

are elaborarea unor programe politice ale partidelor in care sa se regaseasca

atat cerintele de progres ale societatii cat si aspiratiile cetatenilor de mai

bine

O alta trasatura a culturii politice este aceea ca are la baza atat

mijloace si institutii specifice cat si mijloace si institutii caracteristice

intregii societati

Ca institutii si mijloacele specifice sunt: puterea, partidele,

organizatiile politice, o parte din mijloacele de informare etc. Restul

institutiilor si mijloacelor de instruire si informare generala concura in

acelasi timp si la formarea culturii politice. Se poate deci afirma ca, dintre

toate formele de cultura, cultura politica beneficiaza de cel mai organizat si

institutionalizat cadru.

O alta trasatura caracteristica culturii politice este aceea ca ea se

manifesta cu precadere sub forma unor ideologii politice. Ideologia politica

reprezinta un ansamblu relativ structurat de valori si idei politice, cu

caracter de grup, de clasa, ideologie care le exprima interesele si scopurile

politice

Ideologia, ca un ansamblu de idei si valori cu caracter de clasa, este

elaborata de catre teoreticienii grupului social respectiv, sau al partidelor

politice, care se materializeaza in doctrine si programe politice, urmarind

atragerea cetatenilor la valorile, ideile si normele proclamate. Desi valorile,

ideile, convingerile politice sunt specifice unui anumit grup, ele sunt

prezentate, de regula, ca fiind universale, aceasta pentru a atrage cat mai

multi adepti.





Document Info


Accesari: 1121
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )