Continutul si esenta regimurilor politice
Problema regimurilor politice este vitala pentru organizarea si fundamentarea vietii sociale. De natura regimurilor politice depinde īn mare masura solutionarea īn interesu 555e41f l cetatenilor a problemelor legate de viata si activitatea acestora.
Regimul politic reprezinta forma concreta de organizare si functionare a sistemului politic, īndeosebi modul de constituire si actiune a organelor de stat, īn raport cu cetatenii.
Daca organele de conducere ale puterii politice, īn general, organele de stat se constituie si actioneaza prin consultarea cetatenilor, prin respectarea vointei si intereselor acestora, avem de a face cu un regim democratic. Un astfel de regim, de regula, reprezinta interesele generale ale tuturor membrilor societatii, ale tuturor categoriilor sociale.
Dimpotriva, daca organele puterii politice, organele de stat se constituie si actioneaza prin nesocotirea vointei cetatenilor, fara consultarea acestora si īmpotriva vointei lor, avem de-a face cu un regim dictatorial, care reprezinta interesele unui grup minoritar, īn conflict cu interesele generale ale societatii.
Asadar, regimul politic este determinat, īn ultima instanta, de raporturile de forta dintre cetateni, dintre societatea civila si stat.
Cu cāt masele actioneaza mai organizat si constient, cu cāt gradul lor de cunoastere si vointa politica este mai ridicat, cu atāt ele pot sa impuna un regim care sa le serveasca interesele, respectiv un regim democratic si invers.
Īn evolutia sa istorica, societatea omeneasca a cunoscut atāt regimuri democratice cāt si dictatoriale, īn raport cu conditiile concret istorice. Regimul politic nu trebuie confundat cu forma de guvernamānt; aceasta din urma se refera la raporturile dintre diferitele organisme ale statului īn procesul lor de constituire. Īn acest sens, pot sa existe ca forme de guvernare: monarhii absolute sau constitutionale, republici prezidentiale parlamentare etc.
Regimul politic nu depinde atāt de forma de guvernare, cāt, mai ales, de raportul dintre acesta si cetateni.
Este adevarat ca īn cazul unor monarhii cu caracter absolut, nu pot sa existe decāt regimuri dictatoriale. Īn cazul monarhiilor constitutionale putem avea regimuri democratice, iar īn cazul unei republici prezidentiale, pot exista atāt regimuri politice democratice, cāt si dictatoriale.
|
