Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Evenimente diplomatice si intalniri la nivel inalt cu privire la adoptarea noului Tratat Constitutional al UE

Stiinte politice


Universitatea de Vest-Timisoara



Scoala de Înalte Studii Europene Comparative

Evenimente diplomatice si intalniri la nivel inalt cu privire la adoptarea noului Tratat Constitutional al UE

Timisoara 2007

Evenimente diplomatice si intalniri la nivel inalt cu privire la adoptarea noului Tratat Constitutuional al UE

Sefi de stat si de guvern din cele 27 de state UE se intrunesc in cadrul Consiliului European (21-22 iunie) - unul dintre cele mai importante din ultimii ani, decisiv pentru viitorul Tratatului Constitutional al UE. Germania incearca sa promoveze un acord, renuntand chiar la denumirea de 'Constitutie', dar tari precum Marea Britanie si Polonia ameninta cu veto-ul. Romania are o pozitie de conformista. [EurActiv.ro]

La reuniunea la varf care incheie actualul mandat al presedintiei germane Romania va fi reprezentata atat de presedintele Basescu, cat si de premierul Tariceanu.

Principalul subiect de dezbatere de la Bruxelles este reforma tratatelor Uniunii, presedintia germana actionand pentru depasirea impasului creat in procesul de ratificare a Tratatului Constitutional prin respingerea de catre Franta si Olanda a Tratatului.

Termenul 'Constitutie' va fi abandonat

Potrivit BBC, Germania a propus statelor membre ale Uniunii Europene sa accepte abandonarea ideii de constitutie, la reuniunea la varf a liderilor care are loc joi si vineri la Bruxelles.
"Conceptul constitutional este abandonat", se spune intr-un document elaborat de presedintia germana.

Dar state ca Polonia si Marea Britanie ameninta in continuare cu utilizarea veto-ului, daca nu isi impun punctul de vedere cu privire la noul tratat. Premierul britanic Tony Blair, care participa la ultimul mare eveniment din cariera sa politica, a anuntat luni ca nu va semna tratatul constitutional ce va fi propus la summit-ul UE, daca va ramane la forma sa actuala.

Blair are o lista cu patru cerinte, pe care le va prezenta in cadrul intalnirii de joi, referitoare la documentul care va inlocui Constitutia europeana.

Polonia, dornica sa obtina mai multa putere in interiorul UE

Premierul Jaroslaw Kaczynski a anuntat miecuri ca tara lui este dispusa sa renunte la opozitia sa fata de noul sistem de vot din cadrul summitului UE, daca va obtine, in schimb, o voce puternica in interiorul blocului comunitar.

Kaczynski, a spus ca veto-ul ramane foarte probabil, iar ministrul britanic de externe, Margaret Becket 151h73b t, a spus ca lipsa unui acord e mai buna decat un acord prost.

Pozitia Romaniei

Romania doreste sa contribuie la gasirea unei solutii comune de iesire din impasul in care se afla in prezent Uniunea Europeana, a declarat primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu la finalul reuniunii cu partidele parlamentare, in cadrul careia care au fost luate in discutie teme de pe agenda europeana.

"Romania doreste sa contribuie la gasirea unei solutii de iesire din actuala situatie, tinand cont de faptul ca noi suntem unul dintre cele 18 state care au ratificat tratatul", a declarat Primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu. "Romania doreste sa se pastreze cat se poate de mult din substanta Tratatului Constitutional astfel incat UE sa poata deveni un actor puternic la nivel global", a adaugat seful Executivului.

La reuniunea Consiliului Afaceri Generale si Relatii Externe al UE (CAGRE), care a avut loc la Luxemburg, in perioada 17-19 iunie, ministrul roman al afacerilor externe a subliniat faptul ca substanta actualului Tratat Constitutional trebuie sa reprezinte baza de pornire pentru negocierea viitorului tratat, avand in vedere faptul ca actualul Tratat Constitutional a fost agreat si semnat de toate statele membre UE si cuprinde o serie de inovatii substantiale in raport cu tratatele actuale in vigoare.

De aceea, Romania, ca stat membru ce a ratificat Tratatul Constitutional prin Tratatul de Aderare, considera ca substanta si inovatiile aduse de TC trebuie pastrate in cea mai larga masura posibila in  viitorul tratat revizuit al Uniunii.

Europarlamentarul ALDE Cristian Busoi, membru in comisia de afaceri externe a PE, a declarat: "Europa nu poate functiona cu 27 de tari, pastrand procedurile de pe vremea celor 6 sau 15 state membre. Romania se incadreaza acum intr-un ansamblu de tari cu interese comune, dar ca sa rezistam in contextul globalizarii trebuie ca acest ansamblu sa fie capabil sa ia decizii mai repede si mai bine, inclusiv in domeniul afacerilor externe.

Trebuie sa stim ca cea mai buna metoda de a influenta aceste decizii este de a participa activ si constructiv la adoptarea lor. Este important sa nu urmam exemplul reprezentantilor Poloniei, care, din motive populiste, blocheaza importante decizii la nivel european, inclusiv deciziile privind Constitutia europeana. Astfel de pozitii fac rau imaginii unei tari, mai mult chiar decat disputele politice interne."

Au trecut aproape doi ani de cand Franta si Tarile de Jos au spus "nu" Constitutiei europene, prin referendumuri. In urma acestui dublu refuz, procesul de ratificare a fost intarziat, iar ideea unei Europe mai puternice si mai ambitioase a fost pusa sub semnul intrebarii.

Voturile negative au fost urmate de o perioada de reflectie care le-a permis parlamentelor nationale, cetatenilor europeni si altor parti implicate sa contureze imaginea unei Uniuni Europene a viitorului.

In 2005, Comisia a lansat Planul D  (democratie, dialog, dezbatere), in scopul de a incuraja dezbaterile si de a le oferi cetatenilor sansa sa-si exprime opiniile si sperantele. In cadrul acestor initiative, comisarii europeni s-au deplasat in statele membre si au vizitat parlamentele nationale. Conferintele si manifestarile desfasurate au consolidat notiunea de transparenta si deschidere. Anumite grupuri-tinta, precum femeile, tinerii  si persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, au fost invitate sa participe la dezbateri.

Conform unui sondaj de opinie care urmeaza a fi publicat, increderea in Europa nu a mai cunoscut un nivel atat de ridicat din 1994. O majoritate incontestabila (57%) considera ca apartenenta la UE este un lucru pozitiv, iar doi cetateni din trei sunt in favoarea unei constitutii europene, intr-o forma sau alta.

Germania, al carei mandat de sase luni la presedintia UE se apropie de sfarsit, a pus accentul pe reforma tratatului. Statele membre au inca opinii divergente cu privire la viitorul UE, insa Berlinul a depus eforturi considerabile pentru a se putea ajunge la un acord general, pe care Uniunea sa poata conta in viitor.

Agenda Consiliului European de vara mai cuprinde o serie de aspecte practice care au un impact pozitiv imediat asupra vietii cotidiene a cetatenilor europeni si a securitatii lor, precum: concretizarea unei retele parteneriale intre institutele de cercetare-universitati-mediul de afaceri prin infiintarea Institutului European de Tehnologie sau coordonarea sistemelor de securitate din statele membre, care sa faciliteze mobilitatea lucratorilor. Un loc important il ocupa, de asemenea, gestionarea migratiei si imbunatatirea cooperarii politienesti transfrontaliere.

Legat de agenda internationala, Consiliul European urmeaza sa examineze Strategia Uniunii Europene pentru Asia Centrala si un set consistent de propuneri ale Presedintiei germane privind consolidarea Politicii Europene de Vecinatate, cu un capitol consistent dedicat Sinergiei la Marea Neagra - initiativa in promovarea careia Romania a avut un rol important.

Perioada de pana la alegerile Europene din 2009 este cruciala pentru viitorul Europei, a declarat, marti, premierul italian, Romano Prodi, in fata Parlamentului European reunit in plen la Strasbourg. De aceea, mandatul viitoarei Conferinte Interguvernamentale privind Constitutia trebuie sa fie "specific si selectiv", si sa se focalizeze asupra aspectelor esentiale, sustine Prodi, intr-o dezbatere cu tema "Viitorului Europei", deputatii europeni si-au exprimat opiniile cu privire in special la tratatul constitutional aflat in impas.

Dezbaterea de marti - la care a participat primul ministru italian Romano Prodi, fost comisar european - a fost deschisa de presedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering. El a accentuat provocarile cu care se confrunta in prezent Uniunea Europeana si a subliniat importanta unor reforme de succes. Referitor la tratatul constitutional, Pöttering a subliniat ca acesta a fost deja ratificat de 18 State Membre. El a salutat sprijinul Italiei la procesul constitutional si a accentuat ca dorinta popoarelor ar fi interpretata gresit daca la cele doua referendum-uri care au esuat in aceasta privinta s-ar raspunde printr-o solutie care "sa limiteze democratia si transparenta in Uniunea Europeana".

"Viitorul Europei se afla la ananghie in perioada pana la alegerile din 2009", a declarat Romano Prodi. El a respins opiniile conform carora nevoia de a se obtine rezultate este legata de nevoia consolidarii institutiilor Europene". "In ultimii doi ani s-au auzit doar ezitari (...) a sosit timpul sa-i auzim pe cei care au ratificat tratatul", a declarat Prodi, clasificand prioritara depasirea impasului constitutional. Pentru a continua integrarea Europeana, "trebuie sa intreprindem eforturi pentru a intelege opiniile altora", a continuat premierul italian. "Asteptam, insa, aceeasi atitudine din partea celorlalti", a spus el.

In 2009, este important ca alegatorii Europeni sa cunoasca rolul Parlamentului European. Pentru aceasta, mandatul viitoarei Conferinte Interguvernamentale privind Constitutia trebuie sa fie "specific si selectiv", sa se focalizeze asupra aspectelor esentiale, a precizat Prodi.


Pozitia Italiei cu privire la tratatul constitutional

Deoarece Italia a sprijinit textul Tratatului Constitutional, italienii "nu pot accepta acum schimbari radicale", a declarat Prodi. Punctele cheie ce trebuie mentinute, in opinia Romei, sunt cele privind "consolidarea politicii externe si de securitate comuna prin investirea unui ministru European de Externe, o presedintie stabila a Consiliului, extinderea votului cu majoritate calificata, abolirea structurii de trei piloni si cadrul juridic al Uniunii".

Prodi a avertizat asupra apelurilor la "realism", lansate de obicei in ajunul summiturilor Europene. In fapt, "singurul realism real consta in edificarea unei Europe capabile sa tina pasul cu provocarile", a subliniat primul ministru italian. El s-a referit la modelul social European si crearea unui spatiu European de libertate, securitate si justitie (politica interna) si la combaterea terorismului, energie si schimbarile climatice (plan extern).

Reamintind ca nu toate cele 27 State Membre au adoptat aceeasi pozitie in privinta tratatului constitutional, Prodi a precizat ca "nu este neaparata nevoie ca toate Statele Membre sa actioneze cu aceeasi viteza". "Deja exista proiecte Europene, cum ar fi Euro sau Schengen, aplicate doar de unele State Membre", a precizat seful guvernului italian. "Nu exclud pe nimeni si nu sunt impotriva nimanui, doar au tot timpul usa deschisa" pentru noi membri, a spus el.

Italia va sprijini, pe de o parte, presedintiile germana si portugheza. Pe de alta parte, daca textul acordului final nu ne va convinge, "nu-l vom semna", a declarat Prodi. Continuarea procesului de integrare doar prin acordul unora din Statele Membre ar constitui cea mai buna solutie, cu conditia ca usa sa ramana deschisa pentru statele care vor dori sa se alature acestui proiect ulterior, a incheiat el.


Liderii gruparilor politice

Joseph Daul (PPE-DE, FR): Problemele-cheie se refera la votul cu majoritate dubla, utilizarea pe scara mai larga a votului cu majoritate calificata, subsidiaritatea, o presedintie stabila, o singura voce in plan extern si Carta Drepturilor Fundamentale. PPE a sprijinit intotdeauna ideea ca Europa sa actioneze in bloc in probleme economice si comerciale si sa previna competitia neloiala intre Statele Membre, in special in ce priveste taxele.

Martin Schulz (PSE, DE): "Am acceptat extinderi ale Uniunii, fara o baza solida. A continua in acelasi fel ar insemna a distruge Europa", a avertizat Schulz. Uniunea a constituit un model de succes, a asigurat pace, stabilitate sociala si crestere economica, iar acum este capabila sa-si exporte valorile la scara internationala, a continuat liderul PSE. Pentru a mentine acest succes sunt necesare schimbari majore in tratatele existente, a incheiat el.

Graham Watson (ALDE, UK): viitorul Europei consta in puterea de a-si exporta realizarile interne din ultimii 50 de ani. Nu exista un model mai bun decat cel comunitar in ce priveste ajungerea la un consens. "Europa este cheia competitivitatii, a securitatii, cheia unei lumi juste. Numai o Constitutie mai puternica poate duce la o Europa mai puternica".

Din partea UEN, Cristiana Muscardini (IT) a declarat ca este nevoie urgenta de un nou tratat prin care Uniunea Europeana sa devina mai simplu de inteles. Textul noului tratat n-ar trebui sa fie general si ambiguu. "Cetatenii nu vor avea incredere in guvernele care spun un lucru la Bruxelles si altceva acasa", a precizat Muscardini. Este nevoie de mai putine cuvinte si mai multa actiune, a incheiat ea.


Monica Frassoni (IT), din partea Verzilor/ALE, a precizat ca grupul sau nu va accepta nici un fel de compromis care sa duca la renuntarea la proiectul constitutional. Frassoni a insistat asupra faptului ca parlamentele nationale ar trebui sa detina un rol important in procesul constitutional. Uniunea trebuie sa sprijine opinia publica, mai degraba decat sa se implice in "masinatiuni interne". Orice dezbatere asupra Constitutiei Europene ar trebui realizata cu implicarea opiniei publice.


Din partea GUE/NGL, Francis Wurtz (FR) s-a declarat, la fel, in favoarea consultarii cetatenilor in privinta tratatului constitutional si a solicitat clarificari privind rolul fiecarei institutii in confruntarea cu noile provocari in special in plan economic.

Nigel Farage (IND/DEM, UK), referindu-se la proiectul constitutional, a cerut oficialilor europeni sa lase popoarele sa decida asupra propriului viitor. "Sa nu ignoram rezultatele referendum-urilor din Franta si Olanda. Nu va mai purtati ca un buldozer, nu mai dati la o parte opinia publica", a spus el.


Din partea ITS, Jean-Marie Le Pen (FR) a declarat ca victoria lui Sarkozy in alegerile prezidentiale din Franta este semn ca "proiectul constitutional incepe sa se revigoreze". Respingand Constitutia, "poporul francez a respins prevederile institutionale (...)ce ar duce la un superstat European birocratic si omnipotent", a spus el. Alegerea lui Sarkozy a fost de bun augur pentru Parlamentul European, deoarece "el va asigura ratificarea Constitutiei Europene de catre parlamentul francez si nu prin referendum". Sprijinind Constitutia, "Sarkozy ii tradeaza pe cei 55% din cetatenii francezi de stanga si dreapta, care au votat impotriva noului tratat".

Din partea deputatilor ne-atasati, Jana Bobosikova (CS) a precizat ca Constitutia este "un document foarte greu de inteles" si care, tocmai de aceea a dus la conflicte nedorite. "Sunt convinsa ca Uniunea are nevoie de o reforma a institutiilor care sa clarifice competentele Uniunii si ale Statelor Membre. Noua Constitutie va trebui sa aiba, insa, un text scurt, pe intelesul tuturor", a precizat Bobosikova, subliniind ca astfel de dezbateri nu sunt bune decat pentru a invata din propriile greseli.


Raspunsul la dezbatere
Tocmai pentru ca exista opinii divergente, Uniunea are nevoie de reguli consolidate, a spus Prodi. Este absolut necesar sa se ajunga la o noua intelegere, desi Constitutia in sine este rezultatul unei intelegeri intre Statele Membre, a adaugat el. "Un nou compromis n-ar trebui sa duca, insa, la anularea proiectului constitutional", a precizat premierul italian. "Avem responsabilitati fata de noi insine si de copiii nostri", a incheiat el.

Avertisment european cu privire la viitorul tratat

Presedintele Comiei Europene Jose Manuel Barroso a avertizat ca UE îsi va pierde credibilitatea daca adoptarea unui nou tratat european va fi blocata. Documentul e menit sa înlocuiasca Tratatul Constitutional, respins prin referendum în Franta si Olanda.

Cu putin timp înaintea întâlnirii de joi a liderilor europeni, Polonia cere un nou sistem de vot, iar Marea Britanie refuza sa acorde Uniunii puteri sporite în domeniul sistemului judiciar sau în privinta politicii externe. Ambele pozitii ar putea duce la blocarea discutiilor.

Noul tratat

Constitutia Europeana, asa cum a fost ea respinsa în Franta si Olanda, dar si ratificata în peste jumatate din statele membre, nu mai exista.

Potrivit diplomatilor, Constitutia a fost înlocuita de un tratat care nu se mai numeste constitutie si în care nu mai sunt mentionate steagul sau imnul Uniunii Europene.

Va exista un sef al politicii externe dar nu se va numi ministru de externe al Uniunii.

Chiar si cu aceste concesii, negocierile cu privire la noul document se anunta dure, asa cum, a fost de altfel si avertismentul lansat de Presedintele Comisiei Europene.

"Va rog, nu lasati impresia ca blocati discutiile. Nu e inteligent si nici folositor sa faceti asta. E bine sa va sustineti punctul de vedere, dar nu stabiliti limite ale negocierilor, nu lansati discutii despre veto sau alte cuvinte de genul acesta care nu se potrivesc unei Uniunii Europene ce doreste rezultate", a spus Jose Manuel Barroso.

El a adaugat ca daca nu se va ajunge la o întelegere, neîncrederea dintre guverne va duce la slabirea solidaritatii din cadrul Uniunii Europene.

De asemenea, în ceea ce pare a fi un mesaj clar catre Polonia, Jose Manuel Barroso a spus ca noii membri ai Uniunii Europene trebuie sa contribuie la unitatea acesteia.

"E în interesul noilor state membre sa demonstreze ca apartenenta lor la Uniunea Europena nu îngreuneaza lucrurile, ci dimpotriva, le face mai usoare", a subliniat Jose Manuel Barroso.

Apel pentru promovarea Constitutiei Europene

Cele 18 tari care au aprobat Constitutia Europeana au solicitat celorlalti membri UE sa reia procesul de revitalizare a documentului.

Reprezentatii celor 18 state, reuniti la Madrid, afirma ca proiectul Constitutiei nu trebuie abandonat, ci îmbunatatit.

Marea Britanie, Cehia si Polonia doresc adoptarea unui adoptarea unui mini-tratat simplificat, care sa înlocuiasca Constitutia Europeana. Aceasta a fost respinsa prin referendum de Franta si Olanda în 2005.

Însa seful diplomatiei spaniole, Miguel Angel Moratinos, a opinat ca actualul document constitutional trebuie de fapt largit, urmând sa contina capitole referitoare la subiecte de mare interes, cum ar fi imigratia, largirea Uniunii, energia sau schimbarea climatului.

În opinia sa, este vorba de un document magnific, care trebuie mai degraba extins decât taiat în bucati.

Divergente adânci

Belgia si Luxemburg au exprimat puncte de vedere similare Madridului.

Cancelarul german Angela Merkel, care detine presedintia rotativa a Uniunii Europene, spera sa aduca cele doua tabere la negocieri pâna în iunie.

Într-o încercare de a evita noi diviziuni, Germania nu a trimis decât un observator la reuniunea de la Madrid, a "prietenilor Constitutiei".

Germania a aprobat Constitutia Europeana în parlament, dar nu a ratificat-o în mod oficial.

Ţarile reprezentate la Madrid au fost: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia si Spania.

Procesul constitutional trebuie încheiat'

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a cerut tarilor din UE sa ajunga un acord în privinta noii Constitutii europene. si nu oricând ci, neaparat înainte de urmatoarele alegeri europene din 2009.

"E în interesul Europei, al statelor membre si al cetatenilor lor sa ducem procesul constitutional la bun sfârsit pâna la viitoarele alegeri. Un esec în aceasta privinta va fi o greseala istorica" - a avertizat dna Merkel în Parlamentul European, unde si-a prezentat planurile pentru perioada în care Germania se afla în fruntea UE.

Doamna Merkel a vorbit si despre politicile energetice si problemele legate de schimbarea climei - pe care le-a calificat drept "marile provocari" ale secolului al XXI-lea. În chestiunea Constitutiei, ea a exclus ideea unui referendum organizat într-o zi, simultan, în întreaga Europa.

Angela Merkel vrea pasi concreti

Dupa respingerea la vot a tratatului constitutional în 2005, de catre francezi si olandezi, ideea readucerii la viata a unui nou proiect de Constitutie europeana a fost enuntata doar în teorie.

Acum, Angela Merkel se angajeaza sa faca pasi concreti în aceasta directie.

Doamna Merkel vrea sa salveze cât de mult posibil din proiectul initial de tratat, al unei Uniuni cu un presedinte si un ministru de externe în fruntea unor noi structuri care sa administreze problemele interne si pe cele externe.

Ar urma ca la 25 martie sa aiba loc o întrunire speciala a liderilor europeni - la 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma.

Angela Merkel se pregateste sa dea publicitatii o asa-numita "declaratie de la Berlin", care sa sublinieze valorile comune tarilor membre si problemele comune pe care le au de rezolvat.

Continutul declaratiei va trebui aprobat prin consens si asta va pune în lumina cât de dornice sunt statele UE sa reformeze tratatul constitutional.

Analistii politici atrag atentia ca e posibil ca celalalt eveniment care marcheaza aniversarea a 50 de ani de la nasterea Europei, un meci pe care-l vor juca la 13 martie Manchester United si o echipa formata din cei mai buni fotbalisti de pe continent sa se bucure de mult mai multa popularitate decât reluarea convorbirilor pe marginea Constitutiei.

În orice caz, cancelarul Germaniei s-a angajat sa prezinte pâna în iunie o substantiala "foaie de parcurs" asupra pasilor care ar trebui urmati pâna în 2009.

Însa, pâna una-alta, privirile se îndreapta catre Franta: nimic nu se va urni aici decât dupa alegerile parlamentare si prezidentiale din mai.

Liderii Uniunii Europene incearca vineri, la Bruxelles, sa ajunga la un acord cu privire la tratatul menit sa inlocuiasca proiectul Constitutiei Europene. Sefii de stat din Franta, Spania si Italia au hotarat joi seara, la Bruxelles, sa caute o solutie care sa permita liderilor din cele 27 de state membre UE sa ajunga la un compromis asupra noului tratat care va inlocui Constitutia UE, transmite AFP.

Dupa o prima zi de negocieri, cancelarul Germaniei, Angela Merkel a anuntat ca nu s-a ajuns la nici o intelegere.

Negocierile de vineri vor incepe cu discutii bilaterale intre Germania, tara care detine presedintia Uniunii Europene si Marea Britanie, respectiv Polonia.

Cele doua tari sunt considerate, prin conditiile pe care le-au formultat, principalele obstacole in fata ajungerii la o intelegere.

Joi, Angela Merkel a purtat pana tarziu in noapte discutii cu presedintele Poloniei, Lech Kaczynski care insista ca Polonia ar trebui sa primeasca mai multe voturi in forurile europene, pentru a contrabalansa dominatia Germaniei in cadrul Uniunii.

Nicolas Sarkozy, Jose Luis Zapatero si Romano Prodi s-au intalnit pe marginea summitului de la Bruxelles pentru a vedea cum "sa sprijine presedintia germana" a UE in eforturile sale pentru a obtine unanimitatea in marile linii ale unui nou tratat pana la sfarsitul summitului prevazut vineri seara.

"Noi vom sprijini ferm propunerea germana si vom incerca sa gasim formule pentru tarile care au divergente si sa incepem imediat lucrarile pentru incheierea negocierilor', a declarat Farnando Moraleda, purtator de cuvant al lui Zapatero.

De asemenea, Sarkozy a declarat ca a facut o "propunere ferma" de compromis asupra sistemului de vot cu dubla majoritate, principal punct care a starnit nemultumirea Poloniei.

Reuniunea la nivel inalt este menita sa emita un mandat pentru o conferinta interguvernamentala, care sa ajunga la un acord asupra noului tratat UE ce va inlocui constitutia esuata.

Germania spera astfel sa se va ajunge la un acord privind un tratat redus al UE cu ocazia acestui summit, insa tari precum Polonia, Marea Britanie, Cesia si Olanda ar putea sa submineze agenda reuniunii, folosinde-se de dreptul de veto pentru a impiedica documentul.

Pe de alta parte, Marea Britanie nu vrea sa renunte, printre altele, la dreptul de veto in privinta cooperarii judiciare si politienesti sau la suveranitatea in politica externa.

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a incercat sa se arate optimist in legatura cu rezultatul discutiilor.

"Ajungerea la o intelegere e posibila. Va fi cu siguranta dificil, iar negocierile vor fi foarte dure. Sunt in discutie chestiuni foarte serioase dar cred ca se poate ajunge la un acord. Cred ca vom avea un rezultat care sa dea un nou avant capacitatii Uniunii Europene de a actiona", a spus Jose Manuel Barroso.

In cazul unui nou esec, Uniunea Europeana va fi aruncata intr-o criza la fel de profunda ca aceea de acum doi ani, cand electoratul francez si cel olandez au respins la referendum textul constitutional.

Pozitia Romaniei cu privire la adoptarea Tratatului Constitutional al UE

Romania participa la Consiliul European destinat sa obtina un consens pentru definirea bazelor unui tratat care sa inlocuiasca proiectul de Constitutie si sa puna capat crizei institutionale, in care UE devine o structura puternica, potrivit declaratiilor presedintelui Traian Basescu.

"În dezbaterile de azi si de miine, obiectivul nostru major este ca Tratatul de amendare a tratatelor uniunii sa nu afecteze major cele convenite prin Tratatul Constitutional. Dezbaterile se vor purta pe citeva teme de interes pentru noi, unde avem pozitii foarte clar stabilite, dar fiind vorba de nevoia de a se ajunge la un acord, cu certitudine delegatia romana pleaca cu mandatul de a negocia exigentele sale", a spus presedintele, la plecarea la Bruxelles. El a explicat ca, in baza discutiilor presedintiei germane cu fiecare stat in parte, s-a prefigurat o propunere de mandat a presedintiei germane care a fost distribuita pe data de 19 statelor membre, asupra unora dintre punctele de divergenta Romania avind pozitii foarte bine conturate.

Astfel, in conditiile in care unele state pun sub semnul intrebarii caracterul juridic obligatoriu al Cartei drepturilor fundamentale, Romania sustine cu tarie ca acest document sa fie obligatoriu si sa prevaleze asupra legislatiei interne, a spus presedintele. Totodata, tara noastra va sustine necesitatea ca UE sa aiba personalitate juridica. "Acest lucru are implicatii foarte largi, daca privim si din perspectiva reformei ONU, dar si din perspectiva capacitatii uniunii de a fi un actor global consideram ca UE trebuie sa aiba persoanlitate juridica". Un alt punct de interes pentru Romania este cel ce tine de suprematia dreptului comunitar. "Romania va sustine ca dreptul comunitar trebuie sa prevaleze asupra dreptului national", a subliniat presedintele. Astfel, Romania se asociaza celor 22 de state care sunt dispuse sa accepte in principiu proiectul de Tratat al reformei, cum a numit cancelarul german Angela Merkel proiectul sau de nou tratat constitutional al UE, care pastreaza "ideile inovatorae" ale revolutei Constitutii, dar care nu este acceptat de Marea Britanie si are sanse slabe sa fie acceptat de Olanda, Polonia si Cehia.

"În ceea ce priveste politica externa si de securitate comuna, din ratiunea de a da conditii UE sa fie un actor global, vom sustine necesitatea unei politici externe unice a UE. Romania va sustine si clauza de securitate energetica introdusa de Polonia, chiar daca Romania are propriile resurse in caz de criza", a accentuat seful statului.

Romania se va propunta si in favoarea atribuirii unui rol important parlamentalor nationale. Parlamentele nationale vor trebui consultate de Parlamentul European, iar pozitia lor luata in seama de Legislativul European. În acest punct, pozitia Romaniei pare sa se apropie de cea a Olandei si a Marii Britanii, care doresc ca parlamentele nationale sa poata avea un cuvint de spus in contrapartida la Parlamentul European. În ceea ce priveste o eventuala reevaluare a sistemului de vot, Romania prefera ca acest capitol sa nu se redeschida, pentru ca altfel exista riscul ca tara noastra sa aiba un numar mai mic de voturi decit cel atribuit prin Tratatul Constitutional. Aceasta referire a sefului statului pune in opozitie punctul de vedere al tarii nostre cu acela pe care il sustine Polonia, care beneficiaza si de sprijinul Cehiei, potrivit carora ar trebui schimbata majortatea cu care se iau deciziile in cadrul UE, astfel ca tarile cu populatie numeroasa sa aiba un cuvint important.

Presedintele a subliniat ca restul punctelor din mandatul german sunt "firesti", iar Romania doreste realizarea compromisului si va face tot ceea ce tine de tara noastra pentru a ajunge la un punct comun, mai ales ca, potrivit cutumelor UE, nimic nu este decis definitiv pina cind nu se convine asupra tuturor punctelor.

Presedintele a subliniat ca acesta este cel mai important summit de cind Romania are statut de observator. Totodata, presedintele a mai explicat ca solutia tratatului de amendare a tratatelor Uniunii este compromisul la care s-a ajuns pentru ca reforma UE sa poata continua. "Sigur, acest lucru generaza dificultati pentru cele 18 state care au ratificat deja Tratatul Constitutional si deschide poarta negocierilor in primul rind pentru statele care nu au ratificat Tratatul Constitutional", a remarcat presedintele.

Basescu a adaugat ca a aprobat mandatul Romaniei inainte de a fi suspendat, pe baza unei propuneri a MAE. Presedintele a explicat ca se vor amenda Tratatul de la Roma, cel de al Maastricht, si, intr-o mai mica masura, tratatul Euratom.

Presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu participa joi si vineri la primul Consiliu European de dupa aderare, destinat sa obtina un consens pentru definirea bazelor unui tratat care sa inlocuiasca proiectul de Constitutie si sa puna capat crizei institutionale a Uniunii.

Liderii europeni, care vor incepe joi seara negocieri dure pentru a defini bazele unui tratat care sa inlocuiasca proiectul defunct al Constitutiei europene si sa eficientizeze functionarea institutiilor unei Uniuni care s-a imbogatit cu 12 membri in trei ani.

Din ianuarie, cancelarul german Angela Merkel, al carei mandat de sase luni la presedintia UE se apropie de sfirsit, a transformat acest tratat intr-una dintre prioritatile sale si pare sa-i fi "trezit" pe Cei 27, care pareau "anesteziati" dupa "nu-ul" spus de francezi si olandezi Constitutiei, in 2005.

Summitul reprezinta, pentru cancelarul german, momentul adevarului. În ultimele saptamini ea a discutat in repetate rinduri cu partenerii sai europeni pentru a stabili ce trebuie pastrat si ce trebuie scos din tratat. Ea a subliniat ca substanta textului ratificat deja de 18 tari, printre care si Romania, trebuie pastrata.

Ajutata de presedintele francez Nicolas Sarkozy, ea a ajuns la un consens cu 22 de tari membre, pentru un Tratat mai scurt, mai putin ambitios, dar care sa cuprinda aceleasi inovatii ca si Constitutia: un ministru european de externe si o presedintie fixa, si nu semestriala ca in prezent, sporirea numarului de decizii luate prin majoritate calificata si nu in unanimitate, si adoptarea unei "Carte a Drepturilor Fundamentale" ale cetatenilor cu caracter obligatoriu, garantie a bazelor democratice ale Europei.

Patru tari ramin greu de convins: Marea Britanie, Polonia, Olanda si Cehia.

Tony Blair, care va fi inlocuit in curind de Gordon Brown, mai putin proeuropean decit el, nu vrea o Carta cu caracter obligatoriu, un ministru de externe sau o crestere a numarului de decizii luate prin majoritate. Polonia, sustinuta de Cehia, refuza metoda de calculare a voturilor pentru majoritatea calificata prevazuta in Constitutie. La rindul lor, olandezii, deveniti eurosceptici, vor, ca si Londra, un text minimalist, pentru a evita referendumul. Ei cer si ca Parlamenterle nationale sa poata bloca proiectele legislative europene, daca vor considera ca Uniunea isi depaseste competentele.

Ramine intrebarea daca aceste tari vor ramine pe pozitiile lor sau daca vor face concesii pentru a ajunge la un compromis european.

Pozitia Romaniei in aceste chestiuni a fost exprimata la inceputul acestei saptamini de catre seful diplomatiei Adrian Cioroianu, in urma reuniunii CAGRE de la Luxemburg. Romania se pronunta pentru un "tratat redus la esentele sale, cu conditia ca punctul de plecare in orice negociere viitoare a unui tratat simplificat sa ramina continutul tratatului constitutional in forma in care el a fost deja ratificat de o serie de tari membre, inclusiv Romania".

Basescu si Tariceanu au opinii comune

Romania e reprezentata la summit de presedintele Traian Basescu, de premierul Calin Popescu Tariceanu si de ministrul de Externe, Adrian Cioroianu. Seful statului si cel al Guvernului au plecat spre capitala belgiana separat si sint cazati in hoteluri diferite. Totusi, declaratiile lor referitoare la pozitia Romaniei sint parca doua copii la indigo. Atit Basescu, cit si Tariceanu au declarat ca Bucurestiul doreste un acord cit mai rapid si care sa pastreze cit mai mult din Tratatul Constitutional din 2004.

Nici in ceea ce priveste sistemul de vot Romania nu doreste o reincepere a negocierilor. "In prezent, tara noastra are repartizate voturi in functie de ultimul recensamint. Data fiind tendinta noastra demografica, nu cred ca ne-ar avantaja o reincepere a negocierilor", a declarat Traian Basescu.

"Din punctul de vedere al Romaniei solutia cea mai buna in prezent este cea prezentata de presedintia germana. Propunerea germana constituie cea mai rezonabila  baza de intelegere, iar Romania o va sustine",  a spus premierul roman Calin Popescu-Tariceanu.

"Sunt dezamagit sa constat ca exista cateva tari care redeschid chestiuni care au fost deja convenite, cum ar fi votul cu majoritate calificata", a afirmat seful Executivului. "Trebuie sa pastram ceea ce reprezinta deja un progres. Nu dorim sa facem nici un pas inapoi. Nu putem supune logicii compromisului cele mai importante elemente ale Tratatului Constitutional", a adaugat primul-ministru Tariceanu.

Cei 27 lanseaza un nou tratat, dupa negocieri dificile cu Varsovia

23 iunie - Dupa negocieri de dimensiuni epopeice cu Polonia, liderii UE au pus sâmbata, la Bruxelles, bazele unui tratat european destinat înlocuirii Constitutiei, cu speranta de a relansa proiectul european si de a pune capat celor doi ani de criza institutionala, comenteaza AFP.

"Nu a fost usor, a durat mult", a recunoscut cancelarul german Angela Merkel, care facuse din acordul la acest summit prioriatea absoluta a presedintiei germane a Uniunii. "Desigur, se pot formula unele critici, dar ceea ce conteaza pentru mine, pentru noi, este ca iesim din paralizia" cauzata de respingerea Constitutiei în 2005 prin referendumurile din Franta si Olanda, a mai spus Merkel.

Viitoarea presedintie portugheza a UE intentioneaza sa convoace la 23 iulie conferinta interguvernamentala (CIG) care va avea drept misiune redactarea noului tratat.

Acordul de sâmbata prevede finalizarea activitatii CIG "cel mai târziu" la sfârsitul anului 2007, dar premierul portughez Jose Socrates si-a anuntat intentia de "a accelera procesul", astfel încât textul definitiv sa fie adoptat la urmatorul summit informal al Celor 27 prevazut pentru 18 si 19 octombrie la Lisabona.

Tratatul va trebui apoi ratificat de toate tarile membre, pentru a putea intra în vigoare, asa cum era prevazut, la mijlocul anului 2009, înainte de alegerile europene.

Osatura tratatului mentine marile inovatii aduse de Constitutie, destinate sa faciliteze luarea deciziilor în UE, extinzând ponderea deciziilor cu majoritate calificata în defavoarea celor luate cu unanimitate si consolidând competentele Înaltului reprezentant al UE pentru politica externa, functie detinuta în prezent de Javier Solana, fara a-i acorda însa titulatura de ministru. Noul proiect de tratat renunta însa la tot ceea ce risca sa confere UE caracteristicile unui stat, cum ar fi simbolurile statale (drapel, imn, moneda) sau însusi termenul de Constitutie.

Presedintele francez Nicolas Sarkozy, care a secondat-o pe Merkel în eforturile depuse pentru a ajunge la un acord si a afirmat ca a jucat un rol-motor în negocierile cu Varsovia, a calificat acordul drept o "veste foarte buna pentru Europa si o veste foarte buna pentru Franta".

"Am trecut aproape de o ruptura, dar Franta nu a renuntat niciodata. Nu exista câstigatori, nu sunt învinsi, iar Europa redemareaza", a spus Sarkozy.

"Fiecare a cedat câte putin, pentru ca toata lumea sa câstige mult", a subliniat si seful guvernului spaniol, Jose Luis Rodriguez Zapatero.

"Cel mai important este ca aceasta situatie ne permite sa avansam în directia lucrurilor care în final sunt mult mai importante", a declarat, la rândul sau, premierul britanic Tony Blair. La ultimul summit european la care a participat, el a obtinut ca mai multe dispozitii ale noului text sa nu se aplice Regatului Unit, inclusiv Carta drepturilor fundamentale.

Totusi, Sarkozy a criticat implicit atitudinea cancelarului Merkel care amenintase vineri seara ca va convoca, fara acordul Varsoviei, conferinta interguvernamentala pentru renegocierea tratatului. Aceasta propunere a intervenit dupa ce presedintele polonez Lech Kaczynski a refuzat un prim compromis, dupa ce s-a consultat cu fratele sau geaman, premierul Jaroslaw Kaczynski, ramas la Varsovia. "Nu era posibil sa lasam la o parte cea mai mare tara din Europa de Est", a comentat Sarkozy.

Amenintarea cancelarului Merkel a fost urmata de negocieri prin telefon - o situatie inedita - purtate de Tony Blair, Nicolas Sarkozy si premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, toti reuniti în biroul delegatiei franceze la Bruxelles, cu Jaroslaw Kaczynski, premierul polonez ramas la Varsovia. Aceste negocieri, care au durat mai mult de trei ore, au dat rezultate cu putin înainte de miezul noptii, dupa decizia de a amâna intrarea în vigoare a noului sistem de vot cu majoritate calificata în UE, sistem fata de care fratii Kaczynski se împotriveau cu înversunare. Ei considera ca sistemul avantaja prea mult Germania, de hegemonia careia se tem.

În loc sa se aplice începând din 2009, noul sistem al asa-numitei duble majoritati, care va înlocui un complex sistem bazat pe ponderea voturilor, va intra în vigoare progresiv, începând din 2014, cu o perioada de tranzitie pâna în 2017.

"Recunosc ca este un compromis general, la care am participat", a spus Merkel. Dar "o întârziere cu câtiva ani nu este cel mai rau lucru ce i se poate întâmpla Europei", a adaugat cancelarul.

Presedintele polonez a multumit Frantei si Marii Britanii pentru "solidaritatea" manifestata. Chiar daca este de notorietate ca fratii Kaczynski au avut relatii dificile cu Berlinul, Lech Kaczynski a salutat "atitudinea exceptional de amicala a cancelarului german Angela Merkel".

"Într-o mare masura rezervele noastre au fost luate în seama. Rezultatele pentru Polonia în ceea ce priveste sistemul de vot sunt deosebit de încurajatoare", a adaugat el.

Netografie

www.bloombiz.ro

www.bbc.co.uk

www.euractiv.ro

www.eu2007.de

www.newsin.ro

www.bloombiz.ro

www.ier.ro

www.mie.ro

www.luxemburg.mae.ro

www.europarl.europa.eu


Document Info


Accesari: 1733
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )