Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




PARLAMENTUL EUROPEAN

Stiinte politice


PARLAMENTUL EUROPEAN

Ales prin sufragiu universal direct , īncepānd cu 1979, Parlamentul European este cea mai mare adunare multinationala a lumii si reprezinta "popoarele statelor reunite īn Comunitatea Europeana".



La ora actuala , el numara 732 de membri, repartizati dupa cum urmeaza (tabelul nr. 1):

Tabelul nr. 1.

Repartizarea locurilor īn Parlamentul European

dupa alegerile din iunie 2004

State

Locuri

State

Locuri

State

Locuri

Germania

Portugalia

Lituania

Regatul Unit

Cehia

Letonia

Franta

Ungaria

Slovenia

Italia

Suedia

Luxemburg

Spania 111j97b

Austria

Estonia

Polonia

Danemarca

Cipru

Olanda

Finlanda

Malta

Belgia

Slovacia

TOTAL

Grecia

Irlanda

Repartizarea voturilor se face īn baza principiului proportionalitatii regresive īn functie de marimea teritoriului si de numarul populatiei, cu un prag minim de 4 membri pentru fiecare stat membru.

1.1. Puterile Parlamentului European

De la īnfiintarea sa īn 1957, puterile Parlamentului au fost īn mod progresiv īntarite si extinse, īn special o data cu semnarea Actului Unic European (1986), a Tratatului de la Maastricht (1992), a Tratatului de la Amsterdam (1997) si a celui de la Nisa (2003). Īncepānd cu anul 1992, Parlamentul European participa īn mod plenar la procesul de elaborare a legislatiei comunitare si are un rol esential, alaturi de Comisie si Consiliu, īn gestiunea Uniunii Europene.

Parlamentul European exercita trei puteri fundamentale:

puterea legislativa;

puterea bugetara;

puterea de control asupra Executivului.

A. Puterea legislativa

Procesul legislativ, organizat prin Tratatul de la Roma, prevedea:

- Comisia Europeana propune si Consiliul Uniunii Europene decide, dupa consultarea Parlamentului European. Īn cazul īn care obligatia de consultare a Parlamentului nu a fost īndeplinita, o lege comunitara este declarata nula.

De atunci īnsa, rolul Parlamentului European īn adoptarea legilor UE a crescut considerabil . Īn momentul de fata, Parlamentul European īsi īmparte, īntr-un numar mare de domenii, puterea de decizie cu Consiliul UE.

Puterea legislativa a Parlamentului se exercita dupa proceduri legislative, īn functie de natura propunerii īn discutie:

a.         Procedura de consultare simpla (o singura lectura) Parlamentul īsi da avizul īnainte ca o propunere legislativa a Comisiei sa fie adoptata de catre Consiliu. Acest aviz este destinat sa influenteze decizia Consiliului.

b.         Procedura de cooperare (doua lecturi)[6] - Daca avizul pe care Parlamentul l-a emis la prima sa lectura nu a fost luat īn considerare de catre Consiliu, Parlamentul poate respinge propune­rea la o a doua sa lectura. Īn acest caz, Consiliul nu poate trece de pozitia Parlamen­tului decāt prin unanimitate de voturi, care este dificil de realizat. De multe ori, Consiliul este nevoit sa obtina aprobarea Parlamentului pentru a evita respingerea propunerii respective.

c.         Procedura de codecizie (trei lecturi) Parlamentul īmparte puterea de decizie īn mod egal cu Consiliul. Daca acesta din urma nu a luat īn considerare pozitia Parlamentului, el poate īmpiedica adoptarea propunerii. Daca Parlamentul respinge propunerea respectiva, ea nu poate fi adoptata de catre Consiliu. Īn scopul evitarii unei astfel de situatii, este convocat un Comitet de Conciliere (alcatuit dintre membrii Parlamentului, Consiliului si Comisiei) pentru a cauta un compromis īnainte de cea de-a treia lectura a Parlamentului. Īn caz de dezacord persistent, Parlamentul poate respinge definitiv propunerea.

d.         Procedura avizului de conformitate - Aceasta este indispensabila īn cazul deciziei de adeziune a noi state membre, īn cazul acordurilor de asociere cu terte tari, la īncheierea acordurilor internationale, īn cazul procedurii electorale uniforme pentru Parlamentul European, pentru stabilirea misiunilor si puterilor Bancii Centrale Europene, pentru initierea unui raport de cooperare īntarita īn domeniile īn care deciziile se supun acestei proceduri etc.

B. Puterea bugetara

c Veniturile Uniunii

Parlamentul European voteaza īn fiecare an bugetul Uniunii. Bugetul comunitar este alimentat prin patru surse de venituri fiscale care revin de drept Uniunii Europene:

drepturile de vama percepute la granitele externe ale UE;

taxele agricole asupra produselor importate de pe terte piete;

1,4% din īncasarile din taxa pe valoarea adaugata (TVA) asupra bunurilor si serviciilor pe ansamblul Uniunii, care reprezinta aproxi­mativ 42% din resursele proprii;

maximum 1,27% din Produsul National Brut (PNB) al fiecarui stat membru (calculat īn functie de prosperitatea acestuia), care reprezinta 40% din finantare si permite asigurarea echilibrului bugetar.

Statele membre contribuie la buget īn functie de capacitatea lor contri­butiva, apreciata prin criterii diverse, precum: nivelul de dezvoltare econo­mica, numarul de locuitori sau PNB/locuitor.

c Modul de repartitie a cheltuielilor europene

- Aproape o jumatate din bugetul comunitar este consacrata politicii agricole comune (45%).

- Aproximativ o treime din bugetul comunitar este consacrata amelio­rarii coeziunii economice si sociale (34%). Uniunea Europeana se preocupa, cu prioritate, de mijloacele de reducere a disparitatilor de bogatie īntre regiuni si de rezolvarea problemei somajului.

Resursele sunt afectate diferitelor fonduri:

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER);

Fondul Social European (FSE);

Fondul European de Orientare si de Garantare Agricola (FEOGA);

Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP).

Aceste instrumente structurale permit sustinerea financiara a unor obiective referitoare la ajustarea structurala a regiunilor cu īntārziere īn dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declinul industrial, sustinerea si promovarea profesionala a tinerilor etc.

- Uniunea consacra o parte importanta din bugetul sau cercetarii si dezvoltarii tehnologice, care fac parte din prioritatile politice.

Actiunea comunitara vizeaza completarea actiunilor īntreprinse la nivel national si sustine proiecte care implica cercetatori din mai multe state membre.

- Actiunile exterioare reprezinta 8,4% din cheltuielile Uniunii si sunt destinate tarilor terte.

UE poseda un buget consacrat ajutorului umanitar (5%) utilizat pentru sustinerea populatiei din diferite regiuni ale lumii atinse de crize politice sau catastrofe naturale.

Ţarile candidate beneficiaza de asistenta tehnica si financiara (aprox. 3,4%) īn scopul promovarii dezvoltarii, pacii si democratiei si pregatirii acestora pentru aderarea la Uniune.

- Cheltuielile administrative globale ale tuturor institutiilor euro­pene se ridica la aproximativ 5,2% din bugetul comunitar.

- Un alt obiectiv prins īn bugetul pentru 2005 īl reprezinta politica de vecinatate a UE pentru care a fost alocata suma de 2,1 miliarde Euro.

c Mecanismul de adoptare si control al bugetului

Pe baza unui preproiect de buget prezentat de catre Comisie, Consiliul de Ministri stabileste un proiect pe care īl transmite Parlamentului European pentru o prima lectura. Īn cadrul Parlamentului, Comisia pentru Bugete si fiecare comisie de specialitate analizeaza acest proiect de buget si pregateste propuneri de modificare a lui (pentru cheltuielile obligatorii - preponderent agricole, precum si pentru cele care decurg din acordurile interna­tionale cu tarile terte) si amendamente (pentru orice alte cheltuieli).

Parlamentul īsi traduce īn buget propriile prioritati politice si decide ce credite afecteaza diferitelor politici. El este acela care adopta forma definitiva a bugetului, pe care semnatura presedintelui īl īnvesteste cu putere executorie.

Dupa adoptarea bugetului, Parlamentul European, prin Comisia de Control Bugetar, supravegheaza īn permanenta cheltuielile Uniunii si verifica modul de utilizare a fondurilor īn vederea ameliorarii, prevenirii si detectarii fraudelor.

Parlamentul elaboreaza īn fiecare an o evaluare a executiei bugetului īnainte de a aproba conturile si de a acorda "deresponsabilizarea" Comisiei pe baza unui raport anual al Curtii de Conturi.

C. Puterea de control asupra Executivului

Parlamentul exercita un control politic democratic asupra ansamblului activitatilor comunitare.

Aceasta putere se exercita asupra actiunii Comisiei, Consiliului de Ministri, Consiliului European si asupra organelor de cooperare politica.

Parlamentul, pentru exercitarea puterii sale, poate constitui si comisii de anchetatori.

c Īn ceea ce priveste puterea de control exercitata asupra actiunii Comisiei, Parlamentul

Joaca un rol esential īn procesul de desemnare a presedintelui si membrilor Comisiei. Componenta Comisiei trebuie sa fie aprobata de catre Parlament printr-un vot de īnvestitura.

Are dreptul de a cenzura Comisia. Votul "motiunii de cenzura" poate constrānge Comisia sa demisioneze.

Prin membrii sai, poate pune Comisiei īntrebari scrise sau orale. Membrii Parlamentului interogheaza īn mod regulat comisarii īn timpul "orei de interpelare" īn cursul sesiunilor plenare sau al reuniunilor comisiilor parlamentare. Membrii independenti si grupurile politice adreseaza anual peste 5.000 de īntrebari Comisiei.

Controlul se exercita prin numeroasele rapoarte lunare sau anuale pe care Comisia trebuie sa le supuna examinarii Parlamentului (de exemplu, raportul general anual asupra executiei bugetare).

c Īn ceea ce priveste raporturile dintre Consiliul de Ministri si Parlament

La īnceputul mandatului, presedintele Consiliului īsi expune propriul program īn fata Parlamentului, iar la īncheierea manda­tului prezinta o dare de seama īn legatura cu rezultatele atinse.

Ministrii pot asista la sesiunile plenare si pot lua parte la dezbaterile importante si la "ora de interpelari". Pe de alta parte, deputatii le pot adresa acestora īntrebari scrise sau orale.

c Īn ceea ce priveste raporturile dintre Consiliul European si Parlament

La deschiderea fiecarei reuniuni a Consiliului European, prese­dintele Parlamentului expune pozitiile acestuia asupra principa­lelor teme care urmeaza a fi tratate.

Dupa reuniune, presedintele Consiliului European face un raport Parlamentului.

Anual, Parlamentul dezbate si raportul elaborat de catre Consiliul European asupra obiectivelor realizate.

1.2. Rolurile specifice Parlamentului European

A. Politica externa si de securitate comuna (PESC)

Ţelul cooperarii politice europene, care a demarat la īnceputul anilor '70, era sa depaseasca un cadru economic si social stabilit de tratatele comunitare si sa ajunga la o strategie comuna originala a statelor membre īn domeniul politicii externe. Tratatul Uniunii Europene recunoaste nevoia de a īncorpora īn politica externa o dimensiune de securitate comuna. Aceasta cooperare se extinde, īn principiu, īn toate domeniile de politica internationala care implica interesele Uniunii Europene, ea reprezentānd o prelungire fireasca a activitatii Comunitatii.

Importanta extraordinara pe care Parlamentul o acorda PESC este reflectata īn dezbaterile sale, īn special īn cele care au loc īn cadrul Comisiei pentru politica externa, drepturile omului, securitate comuna si politici de aparare.

Presedintia Consiliului European consulta Parlamentul asupra princi­palelor aspecte de politica externa si de securitate si asigura luarea īn considerare a punctelor de vedere ale Parlamentului. Parlamentul este informat īn mod regulat de Presedintie si de Comisia Europeana despre dezvoltarea strategiilor de politica externa si de securitate. Tratatul de la Amsterdam a creat Biroul reprezentantului pentru politica externa si de securitate comuna.

Parlamentul European poate adresa īntrebari sau face recomandari Consiliului European. Anual, Parlamentul tine dezbateri asupra progresului īn implementarea PESC.

B. Cooperarea īn domeniul justitiei si afacerilor interne

Parlamentul acorda o atentie speciala implementarii politicilor īn domenii de interes comun, cum ar fi politicile de azil si emigrare, lupta īmpotriva dependentei de droguri, fraudei si criminalitatii internationale.

Parlamentul este consultat si informat cu regularitate asupra cooperarii dintre autoritatile juridice si cele de politica interna ale statelor membre ale Uniunii. Acesta poate pune īntrebari sau poate face recomandari Consiliului īn acest sens. De asemenea, Parlamentul tine dezbateri anuale asupra progresului īnregistrat īn aceste domenii.

C. Supravegherea democratica a Uniunii Economice si Monetare

Parlamentul a primit un rol important īn relatia cu Banca Centrala Europeana (BCE), ca parte a UEM (Uniunii Economice si Monetare).

Banca se bucura de independenta totala īn deciziile de politica monetara. Ea are autoritate unica īn stabilirea ratei dobānzilor pe termen scurt si īn folosirea instrumentelor monetare necesare pentru mentinerea stabilitatii monedei Euro.

Cu toate acestea, independenta operationala a Bancii Centrale Europene este contrabalansata de raspunderea pe care aceasta o are īn fata Parlamentului European. Regulile procedurale ale Parlamentului definesc clar rolul pe care aceasta īl are īn numirea presedintelui, vicepresedintelui si a altor membri ai Biroului Executiv al Bancii. Dupa audierile Comisiei, nominalizatii trebuie sa fie aprobati de Parlament īnainte de a putea fi numiti de catre Consiliu.

Presedintele Bancii Centrale Europene trebuie sa prezinte un raport anual īn sedinta plenara a Parlamentului. Īn plus, Presedintele Bancii Centrale si alti membri ai Biroului Executiv se prezinta īn fata Comisiei pe probleme monetare a Parlamentului la intervale regulate; aceste īntālniri pot avea loc la cererea oricareia dintre parti. Cel putin patru asemenea īntālniri trebuie tinute īn fiecare an.

D. Relatiile cu tarile īn curs de dezvoltare

Parlamentul European poate īndruma si promova programele de dezvoltare si cooperare ale Uniunii Europene cu, practic, toate tarile īn curs de dezvoltare din lume, prin Comisia pentru dezvoltare si cooperare din cadrul Parlamentului, si prin activitatea Adunarii Comune AC-UE. Prin procedura bugetara, Parlamentul influenteaza direct cheltuielile pentru prioritatile majore de dezvoltare, cum ar fi ajutoare cu hrana pentru zonele rurale, chestiuni referi­toare la mediul īnconjurator, asistenta pentru refugiati si persoane stramutate si sustinerea activitatii organizatiilor negurver­namentale. Parlamentul acorda, de asemenea, o mare importanta furnizarii de ajutoare umanitare.

Īn special prin Adunarea Comuna, institutia democratica a conventiei AC-UE care uneste Uniunea Europeana cu 71 de tari ale regiunilor africane, ale Insulelor Caraibe si ale Pacificului (ACP), Parlamentul European a lucrat pentru crearea unui parteneriat bazat pe comert si dezvoltare economica, pentru lupta īmpotriva saraciei si respectarea drepturilor omului si a principiilor democratice.

Multumita Parlamentului European, Conventia ACP/UE include acum o "clauza de democratie" - optiunea de a suspenda ajutorul catre tarile ACP care se fac vinovate de īncalcarile grave ale drepturilor omului.

E. Apararea drepturilor omului

Īn prezent, este nevoie de asentimentul Parlamentului pentru deciziile referitoare la acceptarea de noi state membre, la acordurile de asociere cu tarile care nu sunt membre ale Uniunii si la īncheierea de acorduri internationale.

Aceasta īnseamna ca, īn prezent, Parlamentul are dreptul sa ratifice si are puterea sa respinga acorduri internationale. Preocupat de apararea drepturilor omului, Parlamentul īsi foloseste puterea pentru a cere tarilor care nu sunt membre ale Uniunii sa-si īmbunatateasca practicile īn acest domeniu. Parlamentul nu a ezitat sa respinga o serie de protocoale financiare cu unele state care nu sunt membre ale Uniunii, pe baza unor chestiuni legate de drepturile omului, obligānd aceste tari sa elibereze detinutii politici sau sa accepte angajamentele internationale referitoare la respectarea drepturilor omului.

F. Impulsionarea politica

Parlamentul abordeaza probleme ale societatii care afecteaza cetateanul european. Trebuie spus ca Parlamentul European este reprezentantul legitim al cetatenilor sai. Alegerea prin sufragiu universal confera Parlamentului legitimitate. Īn orice moment, cetateanul european, atāt īn mod individual, cāt si īn grup, poate exercita dreptul sau de petitie si poate adresa presedintelui Parlamentului cereri sau doleante īn legatura cu problemele care sunt de competenta UE.

G. Mediatorul European

Parlamentul numeste un Mediator European, pentru un mandat de cinci ani care poate fi reīnnoit. Acesta raspunde de investi­garea conflictelor care pot aparea īntre persoanele fizice sau juridice care īsi au domiciliul sau sediul īntr-un stat membru al UE si autoritatile administrative ale institutiilor Comunitatii Europene . De obicei, Mediatorul European con­duce cercetarile īn baza reclamatiilor, dar poate demara cercetari si din proprie initiativa. Mediatorul investigheaza:

cazurile de administrare neproductiva sau incorecta;

īntārzierile administrative, lipsa de transparenta sau refuzul la accesul la informatii;

relatiile de munca dintre institutiile europene si agentiile acestora, angajarea de personal si desfasurarea concursurilor;

relatiile contractuale dintre institutiile europene si firmele private.

Īn cazul īn care Mediatorul European constata un caz de administrare defectuoasa, sesizeaza institutia, organismul sau agentia īn cauza care are la dispozitie un termen de trei luni pentru a-si comunica opinia. Mediatorul European transmite, apoi, un raport Parlamentului si organizatiei īn cauza. Persoana care a īnaintat plāngerea este informata cu privire la rezultatul anchetelor.

Mediatorul European nu poate investiga plāngeri īmpotriva autoritatilor nationale, regionale sau locale, chiar daca plāngerile privesc chestiuni legate de Uniunea Europeana.

Mediatorul European poate fi destituit de catre Curtea de Justitie, la cererea Parlamentului, daca nu mai īndeplineste conditiile necesare exercitarii functiilor sale sau daca a comis o fapta grava.

1.3. Organizarea si functionarea Parlamentului European

Parlamentul European acopera toate marile curente politice europene, de la extrema stānga la extrema dreapta.

Īn sala de reuniune, deputatii nu sunt grupati pe delegatii nationale, ci īn functie de grupurile politice de care apartin. La ora actuala, Parlamentul European numara sapte grupuri politice, la care se adauga deputatii indepen­denti:

Grupul Partidului Popular European si al Democratilor Europeni (PPE-DE) - 279 membri;

Grupul Partidului Socialistilor Europeni (PSE) - 199 membri;

Grupul Partidului European Liberal, Democratic si Reformist  (ELDR) - 67 membri;

Grupul Ecologistilor (Verzilor)/Alianta Liberala Europeana (Verzi/ALE) - 40 membri;

Grupul Confederal al Stāngii Unite Europene/Stānga Ecologista (Verde) Nordica (SUE/SEN) - 39 membri;

Grupul Uniunii pentru o Europa a Natiunilor (UEN) - 27 membri;

Grupul Europa Democratilor si a Diversitatii (EDD) - 15 membri;

Neafiliati (NA) - 66 membri.


Figura nr. 1.   Compozitia Parlamentului European

Grupurile parlamentare exprima orientarile partidelor din care provin. Fiecare dintre ele este reprezentat la Conferinta Presedintilor prin propriul conducator, care trebuie sa prezinte pozitiile grupului sau īn legatura cu problemele puse īn discutie.

c Toate activitatile Parlamentului si ale organelor sale sunt plasate sub directia Biroului Parlamentului,[9] compus din:

un presedinte;

14 vicepresedinti;

cinci chestori, care trebuie consultati īn legatura cu problemele administrative si financiare legate de membrii Parlamentului, precum si de statutul acestora.

Toti sunt alesi pe o perioada de doi ani si jumatate

c Presedintele reprezinta Parlamentul la evenimentele cu caracter oficial si īn relatiile internationale, prezideaza sesiunile plenare ale Parlamentului, precum si īntālnirile Biroului si ale Conferintei Presedintilor.

c Conferinta Presedintilor - care reuneste pe Presedintele Parlamentului si pe presedintii grupurilor politice - este responsabila cu elabo­rarea agendei si a ordinii de zi a sesiunilor, precum si cu fixarea atāt a competentelor comisiilor si delegatiilor parlamentare, cāt si a numarului membrilor acestora.

c Pentru a pregati lucrarile sesiunilor plenare ale Parlamentului, deputatii sunt repartizati īn 20 de comisii permanente , care acopera toate domeniile de activitate ale Uniunii. Alaturi de aceste comisii, pot functiona subcomisii, comisii temporare sau comisii de ancheta.

Comisiile parlamentare mixte dezvolta relatii cu parlamentele state­lor legate de UE prin acorduri de asociere.

c Parlamentarii europeni īntālnesc, īn mod frecvent, reprezentantii altor parlamente si ai organizatiilor internationale īn cadrul delegatiilor interparla­mentare.

c Activitatea Parlamentului este organizata de un secretariat care are sediul la Luxemburg si este condus de un secretar general. Acest secretariat dispune de un personal format din aproximativ 3.500 de functionari recrutati prin concurs din toate tarile Uniunii. Pe lānga acestia, aici īsi desfasoara activitatea si personalul propriu al grupurilor politice si asistentii deputatilor.

c Functionarea Parlamentului European costa 2,5 Euro/an/locuitor din UE, ceea ce reprezinta circa 1% din bugetul total al Comunitatii.

A. Statutul membrilor Parlamentului

Membrii Parlamentului European sunt alesi prin sufragiu universal direct, printr-un sistem de reprezentare proportionala - fie pe baza regionala, cum este cazul īn Italia, īn Regatul Unit si īn Belgia, fie pe baza nationala, cum se īntāmpla īn Franta, Spania 111j97b , Austria, Danemarca, Luxemburg si īn alte tari, sau īntr-un sistem mixt, ca īn Germania.

Peste tot se aplica aceleasi reguli democratice, iar dintre acestea īn special dreptul de vot la vārsta de 18 ani, egalitatea īntre femei si barbati si votul secret. Īn unele state membre, cum ar fi Belgia, Luxemburg si Grecia, participarea la vot este obligatorie.

c Statutul incompatibil si mandatele duble

Membrii Parlamentului European nu au voie sa desfasoare anumite activitati profesionale sau sa detina anumite functii (spre exemplu, functia de judecator, ministru sau director al unei companii de stat). De asemenea, ei trebuie sa se supuna legilor nationale care restrictioneaza sau interzic manda­tele duble.

De la intrarea īn vigoare a Tratatului de la Maastricht, īn 1993, orice cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene, care traieste īn alta tara a Uniunii, poate vota sau candida la alegeri īn tara sa de rezidenta.

c Un statut comun

Membrii Parlamentului European primesc aceleasi alocatii ca parla­mentari ca si membrii parlamentelor lor nationale. Aceasta alocatie este platita de fiecare stat membru si completata de Parlamentul European cu o suma care sa acopere cheltuielile membrilor Parlamentului European, aparute ca urmare a īndeplinirii īndatoririlor lor si recrutarii de asistenti. Aceste alocatii pot fi blocate daca membrii nu participa regulat la sedintele plenare.

B. Activitatea membrilor Parlamentului European

Sesiunile plenare ale Parlamentului au loc la Strasbourg o sapta­māna pe luna, iar reuniunile comisiilor parlamentare au loc la Bruxelles, doua saptamāni pe luna. Ultima saptamāna este rezervata reuniunilor grupu­rilor politice.

Activitatea Parlamentului este organizata, īn general, pe urmatoarele principii

comisia parlamentara corespunzatoare (spre exemplu, Comisia pentru mediu īn legatura cu problemele legate de poluare) numeste un membru ca "raportor" pentru a redacta un raport asupra pro­punerii;

raportorul supune raportul redactat comisiei respective, pentru dezbatere

dupa ce raportul a fost analizat, el este supus la vot si, daca este cazul, amendat

raportul se discuta apoi īn sedinta plenara, amendat si supus la vot. Parlamentul adopta apoi o pozitie asupra chestiunii respective.

Aceasta este procedura pentru adoptarea legislatiei.

Pe lānga adoptarea propunerilor legislative si a bugetului, membrii Parlamentului European mai analizeaza si activitatea Comisiei Europene si a Consiliului European, punānd īntrebari orale asupra unor chestiuni specifice membrilor Comisiei si Consiliului, īn cadrul sedintelor īn plen.

Toate dezbaterile Parlamentului si ale comisiilor se fac īn cele 21 de limbi oficiale ale UE. Īn mod similar, toate documentele parlamentare sunt traduse si imprimate īn cele 21 de limbi.

sedintele Parlamentului European sunt deschise presei si publicului. De asemenea, sunt disponibile īn fiecare zi dari de seama asupra sesiunilor si rapoarte periodice asupra activitatii Parlamentului. Aceste informatii sunt comunicate prin Directia generala a informatiilor si relatiilor publice a Parlamentului, cāt si prin intermediul birourilor acestuia din capitalele statelor membre si eurocentrale.



Pentru o perioada de cinci ani.

Ultima alegere a Parlamentului European a avut loc īn iunie 2004. Trebuie spus ca interesul pentru alegerile europene a scazut constant īn ultimii 25 de ani, prezenta la vot fiind tot mai redusa de la an la an: de la 63% īn 1979 la 45,5% īn 2004.

Mai ales, datorita prevederilor Tratatelor de la Maastricht si Amsterdam.

Primele trei proceduri legislative sunt prezentate schematic īn Anexa 7.

Aceasta procedura se aplica, de exemplu, la fixarea preturilor agricole.

Aceasta procedura se aplica la un numar important de domenii, precum Fondul European de Dezvoltare Regionala, cercetarea, mediul īnconjurator, cooperarea si dezvoltarea.

Procedura de codecizie se aplica asupra problemelor legate de miscarea libera a fortei de munca, de crearea unei piete interne, de cercetarea si dezvoltarea tehnologica, mediul īnconjurator, protectia consumatorului, educatie, cultura si sanatate. Aceasta procedura s-a folosit, spre exemplu, atunci cānd Parlamentul European a adoptat Directiva "televiziunii fara granite", care interzicea transmiterea evenimentelor sportive numai īn forma codificata. Procedura a permis, de asemenea, Parlamentului European sa asigure reguli mult mai stricte cu privire la calitatea combustibililor si a uleiurilor de motor īncepānd din anul 2000, ca un mijloc de a micsora considerabil poluarea atmosferica.

Institutiile care pot fi investigate de catre mediatorul european includ, de exemplu, Comisia Europeana, Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European, Agentia Europeana a Mediului, Agentia Europeana pentru Siguranta si Sanatatea la Locul de Munca etc. Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta, datorita rolului lor juridic, nu cad sub incidenta acestei jurisdictii.

Biroul este organul de reglementare īn ale carui atributii intra bugetul Parlamentului, precum si problemele administrative, organizatorice si de personal.

Īn ceea ce priveste alegerea unui nou presedinte al Parlamentului procedura este urmatoarea: pentru a fi ales, un candidat trebuie sa obtina majoritatea absoluta a voturilor īntr-una din cele trei runde de votare. Daca nici un candidat nu este ales īn a treia runda, va fi organizata o a parta sesiune de vot, la care participa cei doi candidati care au obtinut cel mai mare numar de voturi īn runda 3. Īn caz de egalitate, va fi declarat cāstigator candidatul cel mai īn vārsta. Trebuie spus ca votul europarlamentarilor este secret si se folosesc urnele īn locul sistemului electronic de votare.

Cele 20 de comisii permanente ale Parlamentului sunt:

Comisia pentru afaceri externe, drepturile omului, securitate comuna si politica de aparare;

Comisia bugetara;

Comisia pentru controlul bugetar;

Comisia pentru libertatile si drepturile cetatenilor;

Comisia pentru justitie si afaceri interne;

Comisia economica si monetara;

Comisia juridica si pentru piata interna;

Comisia pentru industrie, comert exterior, cercetare si energie;

Comisia pentru munca si probleme sociale;

Comisia pentru mediu, sanatate publica si politica consumatorilor;

Comisia pentru agricultura si dezvoltare rurala;

Comisia pentru pescuit;

Comisia pentru politica regionala;

Comisia pentru transporturi si turism;

Comisia pentru cultura, tineret, educatie, mass-media si sport;

Comisia pentru dezvoltare si cooperare;

Comisia pentru probleme constitutionale;

Comisia pentru drepturile femeii si egalitatea sanselor;

Comisia de petitii;

Comisia pentru relatii economice externe.


Document Info


Accesari: 2871
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )