Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




PROFIL DE TARA Albania

Stiinte politice


sCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE sI ADMINISTRATIVE

Facultatea de stiinte Politice



PROFIL DE ŢARĂ

Albania


Andi Eduard Manciu

Anul IV, SP

Albania. Date generale

Republica Albania este situata īn sud-estul Europei, are o suprafata de 28.750 kmp si se īnvecineaza cu Grecia la sud-est, cu Muntenegru la nord, cu regiunea Kosovo la nord-est si cu republica Macedonia la est. Īn partea de vest este delimitata de Marea Adriatica, iar īn sud-vest de cea Ioniana. Albania se afla la o distanta de mai putin de 100 de kilometri de Italia, prin strāmtoarea Otranto.


Capitala Republicii este Tirana, cu o populatie de 350.000 de locuitori, din totalul de 3,6 milioane de albanezi. Ţara este īmpartita īn 12 provincii (judete) si īn 36 rrethe (districte).


Judetele Albaniei sunt: 1 Berat, 2 Dibėr, 3 Durrės, 4 Elbasan, 5 Fier, 6 Gji 848m1213i rokastėr, 7 Korēė, 8 Kukės, 9 Lezhė, 10 Shkodėr, 11 Tirana, 12 Vlorė.

Sarbatoarea nationala este pe 28 noiembrie (Ziua cuceririi independentei - 1912). Limba oficiala a tarii este albaneza. Majoritatea populatiei este de etnie albaneza (95%). Īn ceea ce priveste religia, 70% sunt musulmani, 20% - ortodocsi si 10% - romano-catolici. Moneda nationala este leka. PIB/locuitor este de 2,580 de dolari.

Albania este membru al ONU, al OSCE, al Consiliului Europei si al Organizatiei Internationale a Comertului (World Trade Organisation). De asemenea, tara este un potential candidat pentru obtinerea statutului de membru al Uniunii Europene, dupa ce, īn septembrie 2006, Parlamentul European a ratificat acordul de stabilizare si asociere dintre Albania si UE, o prima etapa catre o eventuala aderare.

La 23 februarie 1994, Albania a semnat Parteneriatul pentru Pace, dupa ce īn 1992 a fost prima dintre fostele tari comuniste care a anuntat īn mod public ca doreste sa adere la Alianta Nord-Atlantica. Pe 3 aprilie 2008, la Summitul de la Bucuresti, Albania a primit, alaturi de Croatia, invitatia de aderare la NATO. Cele doua state au īnceput oficial negocierile de aderare la Alianta, care se vor finaliza prin semnarea "protocolului de aderare", la 9 iulie 2008. Protocolul urmeaza a fi ratificat de tarile membre NATO si de catre Albania si Croatia, astfel ca procesul sa se īncheie īnaintea viitorului Summit NATO din 2009.

Albania este primul stat din lume care si-a distrus stocul de arme chimice, fapt confirmat īn iulie 2007 de Organizatia pentru interzicerea armelor chimice (OIAC). De asemenea, este printre primele state care au legalizat eutanasierea.

Istoria recenta

Albania si-a proclamat independenta īn 1912, iar republica a fost instaurata īn 1920. Regele Zog I a domnit din 1925 pāna īn 1939, cānd Italia a invadat Albania. A fost una dintre primele tari ocupate de puterile Axei īn timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Pe 7 aprilie 1939 Italia invadeaza Albania, iar īn octombrie 1940, Benito Mussolini, foloseste bazele din zona pentru a ataca Grecia. Gruparile nationaliste, care lupta īmpotriva italienilor si, ulterior, a germanilor, reusesc sa-i alunge, pāna īn octombrie 1944. Este singura tara est-europeana care a realizat acest lucru fara ajutorul trupelor sovietice. Enver Hoxha a devenit liderul tarii, ca secretar general al Partidului Comunist Albanez, formatiune creata īn noiembrie 1941, cu ajutorul comunistilor iugoslavi. Dupa terminarea celui de-al Doilea Razboi Mondial, Albania a fost singura tara din Europa ocupata de nazisti care avea o populatie de evrei mai mare decāt la īnceputul conflictului. Populatia albaneza a ajutat o mare parte dintre evrei sa se ascunda sau sa-si schimbe identitatea, spre deosebire de alte tari.

Albania s-a apropiat de URSS, pāna īn 1960, dupa care a urmat o puternica alianta politica cu China, care a constat īn primirea unui ajutor de cāteva miliarde de dolari. Relatiile celor doua state s-au deteriorat dupa 1978, la doi ani de la moartea lui Mao Zedong.

Liderul comunist Enver Hoxha a condus Albania pāna la moartea sa, īn 1985. Noul regim care a urmat a introdus unele reforme, inclusiv cele din 1990, referitoare la libertatea de circulatie īn strainatate. Alegerile din martie 1991 au fost cāstigate de comunisti, dar grevele si opozitia au condus la formare unui cabinet de coalitie, format din persoane exterioare Partidului Comunist. Sali Berisha a fost primul presedinte al Albaniei care nu era comunist, ales īn 1992. Īn 1997, Berisha a pierdut functia si, dupa cātiva ani īn opozitie, a devenit, din 2005, prim-ministru. Īn aceasta calitate, la 10 iulie 2007, s-a īntālnit cu presedintele SUA, George W. Bush, īn Tirana, Bush fiind primul presedinte american care a vizitat Albania.

Economia

Guvernul care si-a īnceput mandatul īn 1992 a lansat un ambitios program de reforma pentru stoparea deteriorarii si pentru intrarea īn zona economiei de piata. Īn acest sens, au īnceput reformele financiare, īn domeniul privatizarilor, ca si generarea unui cadru legal pentru dezvoltarea economiei de piata si a sectorului privat. Īn 1995, Albania a īnceput privatizarea marilor īntreprinderi de stat.

Dupa semnarea acordului de stabilizare si asociere, īn 2006, Uniunea Europeana a īndemnat Albania sa urgenteze reformele, cu accent pe libertatea presei, respectarea proprietatii, constructia de institutii, respectarea drepturilor minoritatilor etnice si asigurarea unor alegeri electorale conforme cu standardele internationale.

Ultimele guvernari au contribuit la īmbunatatirea infrastructurii tarii si la deschiderea unei piete competitionale īn telecomunicatii, generarea de energie si distribuirea gazului.

Turismul īn Albania are o mare importanta si se dezvolta rapid. Cele mai apreciate zone sunt locatiile antice de la Apollonia, Butrinti si Krujė. Īn plus, plajele albaneze īncep sa devina din ce īn ce mai cautate.

Mass - media īn Albania

Principalele ziare albaneze sunt private: Shekulli, Gazeta Shqiptare, Koha Ditore, Korrieri, Koha Jone, Albanian Daily News, un site īn limba engleza. Cele sustinute politic sunt: Rilindja Demokratike (al Partidului Democratic), Zeri i Popullit (al Partidului Socialist). Īn Albania transmit Albanian Radio and TV (televiziunea si radioul publice) si canalul privat TV Arberia. Radio-urile private: Top Albania Radio, Radio Koha, Radio Kontakt, Radio Stinet si +2 Radio. Ca agentie de presa albaneza functioneaza doar Albanian Telegraphic Agency (ATA).

Prevederi constitutionale - clivaje

Constitutia Albaniei reglementeaza de la obiectivele sociale pāna la religie, astfel ca, la articolul 10, se stipuleaza ca īn acest stat nu exista o religie oficiala. Desemnat ca un capitol aparte īn legea fundamentala, obiectivele sociale prevad, prin articolul 59, ca statul, īn marja drepturilor sale, are menirea de a suplimenta initiativa privata īn domeniul asigurarii de locuri de munca īn conditii onorabile pentru toti cetatenii care pot lucra, al asigurarii necesarului de locuinte, al asigurarii celui mai bun nivel de sanatate pentru populatie, al asigurarii educatiei, al mentinerii unui mediu curat si ecologic, al exploatarii rationale a padurilor, apelor, resurselor naturale, al ajutorarii celor īn vārsta, a celor orfani si a persoanelor cu dizabilitati, al dezvoltarii sportului, al reintegrarii sociale a persoanelor cu probleme, al protejarii patrimoniului cultural si a limbii albaneze. Īn constitutie se precizeaza ca statul nu poate fi dat īn judecata pentru nerespectarea acestor prevederi, legea fiind cea care specifica īn ce conditii si īn ce masura aceste obiective pot fi revendicate.

Dreptul la protectie speciala din partea statului este garantat de articolul 54 copiilor, tinerilor, femeilor īnsarcitate si tinerilor mame. Īn plus, constitutia prevede expres ca toti copii nelegitimi au aceleasi drepturi ca si cei nascuti īn cadrul unei casatorii.

Cāt priveste partidele politice, articolul 9 spune ca acele formatiuni care se bazeaza īn programul si īn activitatea lor pe metode totalitare, care incita la ura rasiala, etnica, religioasa, care folosesc violenta, ca si cele cu caracter secret sunt interzise. Constitutia albaneza prevede, de asemenea, ca resursele financiare, ca si cheltuielile partidelor, trebuie īntotdeauna facute publice.

Articolul 13 precizeaza ca guvernarea locala a Republicii se bazeaza pe principiul descentralizarii puterii si se exercita pe baza autonomiei locale. Īmpartirea teritoriala respecta configuratia teritoriala a vechilor clanuri albaneze din perioada ocupatiei otomane.

Constitutia are si articole referitoare la cetatenie, astfel ca, la punctul 19, se arata ca orice copil care are cel putin un parinte albanez primeste cetatenia īn mod automat.

Īn privinta minoritatilor nationale, articolul 20 din Constitutia albaneza spune ca aceste persoane beneficiaza de toate libertatile si sunt egali īn fata legii cu ceilalti. De asemenea, persoanele apartinānd minoritatilor nationale au dreptul sa-si exprime liber, fara īngradiri, apartenenta etnica, religioasa, culturala si lingvistica. Mai mult, minoritatile au dreptul sa-si pastreze si sa-si dezvolte radacinile, sa studieze si sa fie educati īn limba materna, sa se asocieze īn organizatii si societati care le protejeaza interesele si identitatea.

Clivaje institutionale - separarea puterilor īn stat

Albania este o republica parlamentara si functioneaza sub prevederile unei constitutii adoptate īn 1998. Puterea executiva este exercitata de Consiliul de Ministri, numit de prim-ministru si aprobat de presedinte. Tot presedintele numeste primul-ministru la propunerea partidului/coalitiei care detine majoritatea parlamentara.

Puterea legislativa este exercitata de un Parlament unicameral - Adunarea Populara (Kuvendi), format din 140 de membri si ales pentru un mandat de patru ani. Parlamentarii sunt alesi printr-un sistem de vot mixt, 100 dintre ei fiind votati uninominal, iar 40 pe liste. Cei 40 de deputati sunt distribuiti conform scorului electoral al partidelor, care trebuie sa depaseasca pragul de 2,5%.

[Īn luna aprilie 2008, Parlamentul Albaniei a modificat legea electorala cu scopul declarat de pune capat fraudelor. Īn fapt, a fost simplificat sistemul electoral complex la un sistem proportional regional, care duce la diminuarea drastica a locurilor īn Legislativ pentru partidele mici īncepānd cu alegerile generale din 2009. Masura a fost luata print-un consens rar īntālnit īntre Partidul Democratic aflat la putere (condus de premierul Sali Berisha) si Partidul Socialist. Ei fusesera acuzati de frauda si folosirea exagerata a votarii tactice īn vechiului sistem, pentru ca care aducea mai multe mandate aliatilor lor din partidele mici - cu scopul unor coalitii mai puternice. Aceasta practica s-a īntors īmpotriva lor si a dus la instabilitate. Partidele mici au īnceput sa se tārguiasca pentru favoruri, au īncetinit ritmul reformelor si si-au īncalcat promisiunile de aliante pentru posturi oficiale. - aici poate fi observat un clivaj politic īn ce priveste dispersia puterii īntre partidele mici, care urmaresc de obicei atingerea unor scopuri imediate, si partidele mari, care īsi asuma obiective politice de guvernare pe termen lung. ]

seful statului este presedintele, īnvestit de catre Kuvendi la fiecare cinci ani. Un candidat la presedintie trebuie sa fie sustinut de un grup de cel putin 20 de parlamentari. Este ales prin vot secret cu trei cincimi din numarul total al deputatilor, iar daca niciunul dintre candidati nu obtine acest scor, dupa cinci runde, atunci Parlamentul se dizolva si au loc noi alegeri.

Presedintele poate fi demis pentru īncalcarea constitutiei, la propunerea a cel putin un sfert dintre parlamentari. Demiterea este aprobata cu votul a doua treimi dintre alesi, iar decizia este trimisa Curtii Constitionale, care verifica daca acuzatiile sunt īntemeiate si dispune demiterea sa.

Clivaje politice. Raporturile politice stānga-dreapta īn Albania

Partidul Democratic, condus de Sali Berisha, este membru al PPE si īnca de la formare s-a declarat anti-comunist. PD a cāstigat cu o larga majoritate scrutinul din 1992 si a ramas la putere pāna īn 1997, initiind reforme democratice si economice. Īn cadrul ultimelor alegeri, din 2005, PD a fost pe primul loc - cu 56 de mandate - īn urma unei campanii īn care a militat pentru lupta īmpotriva crimei organizate si a coruptiei. Sloganul PD a fost "speranta creste". Politicile propuse includ reducerea saraciei prin crearea de locuri de munca, majorarea pensiilor si integrarea īn UE si NATO.

Desi pāna la acea data PD nu a intrat niciodata formal īn vreo coalitie, dupa 2005 a asigurat guvernarea alaturi de Partidul Republican, Noul Partid Democratic, Partidul Crestin-Democratic, Uniunea Liberal-Democratica. Īn coalitie au intrat si fostii parteneri ai socialistilor: Partidul Agrarian si Uniunea Drepturilor Omului. Coalitia detine 81 de mandate.

Īn opozitie se afla Partidul Socialist, Miscarea Sociala pentru Integrare, Partidul Social-Democratic, Partidul Aliantei Democratice si Partidul Social-Democratiei.

Partidul Socialist a aparut īn 1991, ca succesor al Partidului Comunist si este membru al Internationalei Socialiste. Initial a fost la putere alaturi de PD, dar a intrat īn opozitie īntre 1991 si 1997. Īn urma alegerilor parlamentare din 1997, socialistii au revenit la putere pāna īn 2005. Formatiunea a fost divizata īntre factiuni ale garzii comuniste si reformistii social-democrati, care nu aveau legaturi cu vechea mostenire. O parte dintre ultimii s-au separat de PS si, īn 2004, au format Miscarea Sociala pentru Integrare, sub conducerea fostului premier Ilir Meta.

Divizarea votantilor de stānga si acuzatiile de coruptie au reprezentat motivele care au dus la pierderea alegerilor din 2005 de catre PS, cānd a cāstigat doar 42 de mandate. PS se considera un partid social-democrat.


Bamir Topi este presedintele Republicii Albania, ales pe 20 iulie 2007. Topi a cāstigat alegerile de-abia īn a patra runda, avānd nevoie de 85 de voturi din Parlament. Ca urmare a noii functii, el a demisionat din pozitia de vicepresedinte al Partidului Democratic si s-a si retras din partid. A sustinut independenta Kosovo, iar īn ianuarie 2008 a si vizitat provincia, fiind proclamat cetatean de onoare a capitalei acesteia, Pristina.


Sali Berisha, lider al Partidului Democratic, este prim-ministrul Albaniei din 11 septembrie 2005, ca rezultat al alegerilor parlamentare din iulie 2005. Berisha a detinut functia de sef al statului īn perioada 1992-1997, iar īn timpul administratiei sale, s-a īncercat sprijinirea investitiilor straine, īmbunatatirea situatiei economice a tarii si dezvoltarea unui guvern liberal si democratic.

Īn ciuda numeroaselor reforme īntreprinse, administratia sa a fost marcata de coruptie si abuzuri. Guvernul, ales īn aprilie 1992, a lansat o reforma economica ambitioasa prin privatizari si reglementarea sectorului financiar-privat. Berisha a fost reales la 26 mai 1996. La putin timp dupa aceea, criza economica īn care intrase Albania a fost accentuata de proliferarea si colapsul cātorva scheme financiare piramidale. Administratia a fost acuzata ca ar fi participat la aceste scheme si Berisha a fost obligat sa īsi dea demisia.

Obiective politice ale cabinetului Berisha

Toate guvernarile post-comuniste si-au propus ca principal obiectiv integrarea euro-atlantica a Albaniei. Programul de guvernare al lui Berisha pentru perioada 2005-2009 prevede, la primul punct, ca principalele obiective sunt asigurarea unei dezvoltari durabile, precum si integrarea īn UE si NATO. Cabinetul Berisha asigura ca politicile vor fi transparente, iar guvernarea onesta, astfel ca nu doar sa atinga o rata de crestere economica anuala de 6-8%, dar si sa rezolve polarizarea oligarhi-saraci. Potrivit partidului de guvernamānt, aceste obictive se pot realiza printr-o crestere economica accelerata, o mai mare echitate īn distribuirea resurselor, reducerea rapida a saraciei, īmbunatatirea nivelului de educatie si de sanatate publica. Programul promite ca, īn urma unei serioase guvernari, Albania va deveni un partener de īncredere al comunitatii internationale. Prim-ministrul garanteaza ca, īn mandatul sau, va īncheia cu succes prima etapa a acordului cu UE si va deschide negocierile pentru integrare.

De altfel, si opozitia albaneza face apel la accelerarea demararii procesului de integrare. Liderul socialistilor albanezi, Edi Rama, a cerut de la Bruxelles guvernului sa demareze procedurile pentru solicitarea statutului de stat membru al UE pāna īn toamna, cel mai tārziu īn septembrie, demers pe care a anuntat ca-l va sustine.

Perceptia albanezilor asupra Uniunii Europene

93,8% din populatie sustine integrarea, rezultat care se regaseste la nivelul tuturor categoriilor sociale din Albania, chiar daca se remarca o anumita lipsa de īntelegere a procesului īn sine, arata un studiu realizat de Albanian Institut for International Studies (AIIS), īn iunie 2007. Principala explicatie a celor care au realizat cercetarea este ca pur si simplu albanezii nu au alta alternativa decāt apropierea de Uniunea Europeana. Īntrebati daca, īn cazul unui eventual referendum pe acest subiect, ar vota pentru sau īmpotriva integrarii, doar 2,4% au raspuns ca ar respinge aderarea la UE, cei mai multi dintre acestia avānd īnsa un nivel superior de educatie.


Cu toate acestea, la nivel personal, se remarca existenta unui procent mai scazut de albanezi care considera ca integrarea īn UE reprezinta pentru ei o prioritate (84% fata de 93,8% care ar vota integrarea). Analistii au intepretat acest procentaj ca pe unul care denota frustarea rezultata din lungul proces spre apropierea de UE, un proces complicat si care necesita eforturi aflate abia la īnceput.


Totusi, 82,2% dintre respondentii albanezi sunt de parere ca tara lor este pregatita sa se integreze, desi 39,4% sunt de parere ca Uniunea ar trebui sa accepte Albania chiar daca nu īndeplineste criteriile.

Īntrebati care sunt motivele pentru care ar vota integrarea īn UE, 41,4% au pus pe primul loc asigurarea libertatii de miscare, 32,3% īmbunatatirea conditiilor de trai, 19,4% īntarirea democratiei si a statului de drept.


Pe de alta parte, 29,2% dintre cei care nu ar vota integrarea īn UE motiveaza ca Albania si-ar pierde identitatea, 16,7% cred ca afacerile ar avea de suferit, īn timp ce 12,5% sunt de parere ca preturile ar creste.


Cu toate ca majoritatea covārsitoare a populatiei albaneze se declara īn favoarea integrarii, cunostintele efective despre Uniunea Europeana nu sunt precise. Pentru un procent destul de mare, 13,2% dintre respondenti, UE este o alianta militara, perceptie care, corelata cu sustinerea aderarii, poate desemna nevoia albanezilor de a fi integrati īntr-o zona de securitate, cu atāt mai mult cu cāt problemele regionale, mai ales cele din Kosovo, reprezinta un permanent factor de tensiune. Pentru 59,2% dintre albanezi, UE reprezinta o uniune a valorilor si principiilor democratice, īn timp ce pentru 25,6% o zona libera din punct de vedere economic.


Clivaje sociale: rural - urban, saraci - bogati, migratia

Populatia este repartizata 44% īn mediul urban si 56% īn mediul rural. 0,25% din populatie se afla sub limita de subzistenta. Albania are o rata a nasterilor de trei ori mai mare decāt cea a deceselor, iar vārsta medie este de 29,2 ani. Rata somajului atinge 13,8% - cifra oficiala - īnsa analistii estimeaza ca cifra reala are valori mult mai mari. 98,7% dintre albanezi stiu sa scrie si sa citeasca.

Migratie. Forta de munca albaneza a migrat īn tarile vecine - Italia, Grecia, care au avut serioase probleme din aceasta cauza - dar si īn Germania si alte state europene, precum si īn America de Nord. Totusi, fluxul migratiei este īn usoara descrestere datorita dezvoltarii economice, care īnsa nu are un ritm foarte sustinut. Emigrantii albanezi au constituit comunitati semnficative īn Marea Britanie, īn orasele Birmingham si Manchester. Diaspora albaneza este puternica si īn Liverpool, unde bucataria albaneza a creat deja o traditie.

Īncepānd din 1990, Albania a fost martora unuia dintre cele mai mari valuri de migratie ale vremurilor recente. Zece ani mai tārziu, cel putin 600.000 de albanezi, adica o cincime din populatie, traia īn strainatate, mai ales īn Grecia si Italia.

Fenomenul migratiei s-a produs si īn plan intern, astfel ca a generat, pe de o parte, depopularea zonelor rurale, īn special a regiunilor muntoase din nordul si sudul tarii si, pe de alta parte, dezvoltarea rapida a axei urbane Tirana-Durrės. Cele doua mari vārfuri ale migratiei au avut loc īn cursul celor 2 crize economice, prima din perioada 1991-1993 si cea de-a doua dupa scandalul cu afacerile piramidale din 1997.

Cāt priveste saracia, potrivit unui studiu realizat de Banca Mondiala īn 2002 pe gospadariile din Albania, 28,8% se autodefinesc foarte sarace pentru ca nu au suficiente alimente, 29,2% se considera sarace, avānd resurse pentru hrana, dar nu si pentru īmbracaminte. Īn acelasi timp, 37,7% dintre gospodarii se caracterizeaza ca nefiind sarace pentru ca au māncare/īmbracaminte/casa, dar nu-si pot permite sa cumpere frigider, televizor ori masina. 3,3% considera ca sunt relativ prospere pentru ca au resurse pentru hrana, īmbracaminte, masina, dar numai 1,5% pot sa-si achizitioneze un al doilea autoturism.

Cele mai sarace regiuni sunt Kukės (judetul Kukės), Kurbin (judetul Lezhė), ambele din nordul tarii, fiind regiuni cu multi someri (aproximativ 40%) si fara posibilitati de dezvoltare industriala. Printre regiunile sarace se numara si Gramsh (judetul Elbasan) din jumatatea sudica a tarii, afectata de migratia populatiei spre orasele mari - Elbasan, Durrės, Tirana.

Regiunile cu saracie medie sunt Vlorė (judetul Vlorė), Mallakastėr (judetul Fier), Tirana (Tirana), Shkodėr (judetul Shkodėr) si Mirditė (judetul Lezhė). Dintre acestea, Tirana este un caz special, fiind īn mare parte o zona heterogena, care are si populatie foarte saraca, dar si relativ prospera.

Cele mai bogate regiuni sunt Korēė (judetul Korēė) - unde se practica agricultura, industria textila, sticlaria - si Sarandė (judetul Vlorė) - īnvecinata cu Grecia si Marea Ioniana si sustinuta īn principal din turism.

Albania si stabilitatea īn Balcani

Principala importanta geostrategica īn cazul Albaniei o reprezinta asigurarea stabilitatii Balcanilor, alaturi de Croatia si Macedonia. Albania are o armata de 14.500 de persoane si participa cu 280 de militari īn Afganistan, Irak, Bosnia si Georgia, astfel ca nevoia de cooptare a acestei tari īn structuri internationale nu este o miza militara.

Albania a fost primita īn NATO, īn cadrul Summitului din aprilie 2008, de la Bucuresti, dupa ce avea Planul de Actiuni īn vederea aderarii la NATO (Membership Action Plan, MAP) din aprilie 1999. Motivul l-a reprezentat stabilizarea regiunii Balcanilor.

NATO a intervenit pentru prima oara īn Balcani īn urma cu 14 ani, cānd a desfasurat operatiuni īmpotriva sārbilor bosniaci. Primul razboi adevarat al Aliantei, dupa o jumatate de secol de pregatire, a avut loc īn 1999 tot īn Balcani, cānd a bombardat regiuni ale Serbiei pentru a īncerca sa puna capat epurarii etnice din Kosovo.

Īn timpul bombardamentelor fortelor NATO īn Iugoslavia, īn martie-iunie 1999, Albania a gazduit aproximativ 465.000 de refugiati kosovari.

Desi razboaiele din Balcani s-au īncheiat cu ani īn urma, tensiunile persista si nationalismul nu a disparut niciodata cu adevarat din aceasta regiune a Europei, fapt greu realizabil din cauza faptului ca īn aproape toate tarile balcanice traiesc comunitati numeroase de etnici din tarile vecine, care eventual si-ar dori unirea cu patria-mama, asa cum sunt sārbii si croatii din Bosnia, albanezii din Macedonia si Serbia sau maghiarii. Pentru marile puteri occidentale, miza este sa includa rapid aceste state fragile sub umbrela UE-NATO, pentru ca aceste tendinte secesioniste sa īsi piarda sensul. Sistemul de pārghii al NATO a dat rezultate īn toate cele trei state candidate. Croatia a renuntat la sustinerea nationalista pentru etnicii croati din vestul Bosniei-Hertegovina. Comunitatile conflictuale din Macedonia au semnat un tratat prin care au extins drepturile minoritatilor. Albania si-a respectat angajamentul de a nu interveni īn Kosovo.

Pe de alta parte, daca ani la rānd a existat impresia ca tendintele prooccidentale vor domina pe termen nedefinit īn Balcani, sustinerea Rusiei pentru Serbia īn dosarul Kosovo si īnsasi independenta Kosovo au schimbat datele problemei. Īn prezent, ultranationalistii sārbi, care sunt cel mai puternic partid din Parlament, vorbesc din ce īn ce mai mult de o apropiere de Rusia si chiar de baze ruse pe teritoriul sārb. Īn mai, Serbia va organiza alegeri legislative anticipate, cele mai importante de dupa caderea lui Slobodan Milosevici si care vor decide daca Serbia va continua calea spre UE sau va īntoarce spatele Occidentului.

Guvernul de la Tirana cere apararea drepturilor etnicilor albanezi īn tarile vecine si rezolvarea pasnica a disputelor interetnice. Unele grupari etnice din tarile vecine militeaza pentru realizarea "Albaniei Mari", dar aceasta teza are putini sustinatori printre albanezi. Pe de alta parte, Albania a fost a treia tara care a recunoscut independenta regiunii Kosovo.

Raportarea la institutiile internationale si la statele vecine

Cāt priveste raportarea la institutiile internationale, 81,7% dintre albanezi sunt de parere ca guvernantii ar trebui sa acorde prioritate celei cu UE. Din totalul cetatenilor intervievati, 74% cred ca ar trebui sa se acorde o mare importanta relatiei cu NATO, iar īn privinta ONU 73,7% sunt de parere ca ar fi o prioritate aceasta apropiere.

Relatiile cu vecinii sunt, īn privinta Serbiei, afectate de raportarea la situatia regiunii Kosovo. 40,4% dintre respondenti considera ca nu ar trebui sa se acorde nicio importanta politicii cu acest stat si doar 17,9% sunt de parere ca relatiei cu Serbia ar trebui sa-i fie data o mare importanta din partea guvernantilor. Īn schimb, asa cum era de asteptat, raportarea la Kosovo este diametral opusa. Pentru 88,1% dintre albanezi, autoritatile tarii lor trebuie sa relationeze politic cu regiunea ca un partener strategic.

Relatia cu SUA, īn virtutea sustinerii pe care o acorda Statele Unite ale Americii independentei Kosovo, este de asemenea foarte importanta pentru populatia albaneza, dintre care 83,4% considera ca guvernantii trebuie sa acorde o mare semnificatie politicii cu acest stat.

Pe o scala de la 1 la 10, cāta importanta trebuie sa acorde guvernantii relatiilor cu:

10-9

Foarte multa importanta

8-7

Multa importanta

6-5

Oarecare importanta

4-3

Putina importanta

2-1

Niciun fel de importanta

UE

NATO

ONU

Italia

Grecia

SUA

Turcia

Macedonia

Serbia

Croatia

Muntenegru

Kosovo

Studiul a relevat īnsa ca albanezii nu cunosc institutiile internationale, avānd o perceptie relativ incoerenta asupra acestora. 87,8% dintre respondenti au afirmat ca Parlamentul European face parte din UE, īn timp 4,5% au spus ca nu. Banca Mondiala a fost considerata institutie a UE de catre 29,2% dintre albanezi, īn timp ce Comisia Europeana este considerata parte a UE de 84,2% dintre respondenti. Interesant este ca FMI este vazut ca parte a UE de 36,7% dintre albanezi, iar NATO este considerat structura europeana de 35,9% dintre populatia intervievata. De asemenea, si OSCE este pentru 82,7% dintre albanezi parte din UE, iar Consiliul Europei este structura a UE pentru 88,7%.

Bibliografie:

https://www.president.al/

https://en.wikipedia.org/wiki/Albania

CIA - The World Factbook - Albania, https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html

https://www.parlament.al/

https://www.britannica.com/eb/article-9052237/Messapic-language

https://www.keshilliministrave.al/?gj=gj2

https://www.fco.gov.uk/

https://www-wds.worldbank.org/

https://www.migrationdrc.org/

https://siteresources.worldbank.org/

https://news.bbc.co.uk/

https://www.newsin.ro

https://www.aiis-albania.org/ - "Rethinking EU integration. Albanian perceptions and realities", Albanian Institut for International Studies (AIIS).


Document Info


Accesari: 5529
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )