Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Politica Agricola Comunitara

Stiinte politice


Politica Agricola Comunitara

Obiective



. Cresterea productivitatii īn agricultura, prin asigurarea unei dezvoltari rationale a productiei, precum si printr-o folosire optima a factorilor de productie, īndeosebi a resurselor umane;

. Asigurarea unui nivel de viata echitabil pentru populatie,

. Stabilizarea pietelor,

. Garantarea securitatii aprovizionarii;

. Asigurarea unor preturi rezonabile pentru consumatori.

Principii

. Liberalizarea comertului cu produse agricole si comercializarea acestora la preturi unice comunitare;

. Preferinta comunitara;

. Compensarea pierderilor īnregistrate īn cazul exporturilor pe pietele externe;

. Solidaritatea financiara,

. Protejarea agriculturii de concurenta externa printr-un mecanism complex de bariere comerciale tarifare si netarifare;

Modul de transpunere practica a PAC

. Organizarea comuna a pietei

Reguli comune īn domeniul concurentei

Coordonarea obligatorie din partea diferitelor organizatii nationale

. Organizarea europeana a pietelor

. Actiuni īn domeniul formarii profesionale, cercetarii si diseminarii informatiilor

. Actiuni comune īn cadrul programelor de dezvoltare economica

. Protejarea exploatatiilor defavorizate de conditiile naturale sau structurale

Marile etape ale PAC

. Perioada de formare (Stressa)

. Perioada maratoanelor si a crizelor

. Planul Mansholt

. Cresterea pericolelor

. Primii pasi pe calea reformei

. Reforma MacSharry

. Reforma reformei

Mecanismul functional al PAC

. Preturile indicative (orientative)

. Preturile de interventie

. Preturile prag sau de ecluza

. Restituirile comunitare

Momente de referinta īn cadrul evolutiei PAC

. 1957: Tratatul la Roma (cāteva mentiuni īn cadrul articolelor 38-46

. 1958: Conferinta de la Stresa īntre ministrii agriculturii din cele sase tari membre ale CEE pune bazele PAC

. 1962: primele masuri de politica agricola comuna: sistemul de preturi, interventia pe piata, prelevari si cote la import, subventii la export

. Perioada anilor '70: politica orientata preponderent spre sustinerea veniturilor. CEE devine exportator net de produse agricole, apar surplusuri de productie īn special la cereale, lapte, carne de vita, cheltuielile agricole cresc la cca. 2/3 din bugetul comunitar

. Perioada anilor '80: masuri mai restrictive: introducerea sistemului de cote, stabilizarea cheltuielilor agricole, scaderea preturilor garantate, introducerea schemei de "īnghetare" a terenurilor (setaside) si a programelor de extensificare a productiei agricole. Īnsa problemele vechi (supraproductia, cheltuielile bugetare) persista si apar unele noi: dispute comerciale, efecte daunatoare asupra mediului datorita caracterului intensiv al productiei

. 1992: reforma MacSharry: reducerea preturilor garantate īn paralel cu introducerea de plati compensatorii, permanentizarea schemei de "īnghetare" a terenurilor (set-aside), introducerea primelor masuri de protejare a mediului si pensionare anticipata a fermierilor

. 1986-1994: negocieri īn cadrul GATT (runda Uruguay): tarificarea barierelor netarifare, reducerea protectiei tarifare, reducerea sub 10210h712k ventiilor la export, introducerea accesului minim garantat pentru produsele agricole īn proportie de 5% din cererea interna.

. Perioada anilor '90: lipsa de competitivitate pe pietele internationale determinata de preturile mari, proceduri administrative complicate, cheltuielile agricole īn continuare ridicate

. 1999: Consiliul European de la Berlin īsi īnsuseste documentul strategic Agenda 2000. Noi masuri de reforma: reducerea mai accentuata a preturilor de interventie, cresterea platilor directe; importanta sporita acordata politicii de dezvoltare rurala, care devine pilonul al doilea al PAC

. Iulie 2002: Comisia analizeaza stadiul PAC si propune noi directii de reforma (mid-term review)

. Ianuarie 2003: Comisia propune un pachet de noi masuri de reforma

. Iunie 2003: Consiliul ajunge la un compromis privind noua reforma a PAC

. 2005-2007: Noua reforma a PAC intra īn vigoare

Obiectivele reformei din 1992

. mentinerea Comunitatii īn rāndul producatorilor si exportatorilor de produse agricole, prin cresterea competitivitatii agricultorilor sai, atāt pe pietele interne, cāt si pe pietele de export;

. diminuarea productiei pāna la nivelul cererii manifestate pe piata;

. concentrarea ajutorului pentru sustinerea veniturilor asupra acelora ce au īn mod evident cea mai mare nevoie de sprijin;

. īncurajarea agricultorilor sa nu-si abandoneze terenurile;

. protejarea mediului si dezvoltarea potentialului natur

Castigatori si perdanti ai PAC (1999)

Noul model european de agricultura - Agenda 2000

. un sector agricol competitiv care sa faca fata competitiei de pe pietele internationale fara a fi nevoie de subventii;

. metode de productie sanatoase si care protejeaza mediul;

. forme diverse de agricultura, bogate īn practici traditionale care nu sunt numai orientate catre un nivel mare de productie, dar cauta sa si mentina frumusetile naturii, generānd si mentinānd nivelul de ocupare al fortei de munca;

. o politica agricola mult mai simpla si mai simplu de īnteles, care stabileste clar liniile de separatie īntre deciziile ce trebuie luate īn comun si cele ce ramān de competenta Statelor Membre;

. o politica agricola care stabileste clar ca cheltuielile pe care ea le implica sunt justificate de serviciile pe care fermierii le furnizeaza societatii īn sens larg.

Reforma din 2003

. 1) o singura plata pentru fiecare ferma, independent de nivelul productiei obtinute;

. aceasta va īnlocui majoritatea primelor care se acordau pentru diferitele sectoare (Organizatii Comune de Piata OCP);

- platile directe nu se vor mai acorda īn strānsa legatura cu nivelul productiei;

- pentru stabilirea nivelului sumei de plata va fi luata ca referinta perioada 2000-2002;

- īn sectorul cerealelor, statele membre UE pot mentine maximum 25% din plati īn strānsa legatura cu nivelul productiei, pentru a evita riscul abandonarii cultivarii pamāntului;

- īn sectorul bovine, statele membre pot opta pentru mentinerea a 100% din prima pentru alaptare si 40% din prima pentru sacrificare sau mentinerea a 100% din prima pentru sacrificare sau, alternativ pāna la 75% din prima speciala pentru masculi;

- īn sectorul ovine si caprine, pāna la 50% din prima, inclusiv prima suplimentara, care pentru zonele cel mai putin favorizate ar putea fi mentinuta īn continuare de catre statele membre;

- platile pentru sectorul lactate vor fi incluse īn plata unica īncepānd cu 2008, odata cu implementarea completa a reformelor īn acest sector (nota bene - platile pentru sectorul lactate vor fi incluse īn plata unica au posibilitatea de a introduce sistemul īnainte);

- pentru a īncuraja dezvoltarea anumitor sectoare, statele membre pot decide asupra acordarii unor plati aditionale care sa nu depaseasca 10% din nivelul platii unice;

- noul sistem a intrat īn vigoare īncepānd cu 2005. Īn vederea implementarii complete a sistemului, statele membre pot solicita o perioada de tranzitie de maximum 2 ani, urmānd a aplica plata unica īncepānd cu 2007

suma ce urmeaza sa fie platita va fi īn mod direct legata de respectarea anumitor standarde de mediu, siguranta alimentara, sanatatea plantelor si animalelor, precum si de anumite cerinte īn ceea ce priveste mentinerea īn buna stare a pamāntului agricol ("cross-compliance");

. īn cazul nerespectarii acestui principiu, platile directe vor fi reduse proportional cu nivelul respectivului risc sau pagubei produse; 

o politica de dezvoltare rurala īntarita prin alocarea unor sume mai mari din bugetul Comunitatii, promovarea de masuri noi īn ceea ce priveste protectia mediului, calitatea produselor, bunastarea animalelor, ce va ajuta fermierii europeni sa īndeplineasca standardele referitoare la productie;

- vor creste fondurile comunitare care vor fi alocate īn acest scop, iar aria de cuprindere a notiunii de dezvoltare rurala va fi extinsa prin introducerea de noi masuri;

- schimbarile intra īn vigoare īncepānd cu 2005;

- plati stimulative vor fi acordate fermierilor care vor participa la programele de īmbunatatire a calitatii produselor agricole si proceselor de productie - asemenea ajutoare pot fi platite pentru o perioada de 5 ani, iar cuantumul lor va fi de maximum 3.000 euro anual pentru o ferma;

- sprijin financiar temporar va fi acordat fermierilor pentru adaptarea la noile conditii privind standardele comunitare (maxim 10.000 euro / an);

- vor creste fondurile alocate pentru stimularea investitiilor tinerilor fermieri;

) reducerea platilor directe pentru fermele mari ("modulation") pentru a finanta noua politica de dezvoltare rurala

- fondurile rezultate se situeaza la nivelul de 1,2 mld. euro anual;

- 1% din fondurile rezultate vor ramāne īn statele membre unde fondurile au fost strānse, restul sumei fiind redistribuita īntre statele membre īn functie de anumite criterii: suprafata agricola, populatia angajata īn agricultura si PIB pe locuitor;

- fiecare stat membru va primi (urmare redistribuirii) cel putin 80% din fondurile pe care le-a strāns;

) instituirea unui sistem care sa asigure disciplina financiara, care sa nu permita depasirea cheltuielilor prevazute;

. 6) revizuirea politicilor sectoriale:

- reduceri asimetrice ale preturilor īn sectorul laptelui;

- reformarea pietelor orezului, grāului, cartofilor si furajelor uscate;

. 7) instituirea unui sistem de consiliere pentru fermieri

-a intrat īn vigoare din 2007;

-participarea fermierilor va fi voluntara, īnsa, din 2010, īn urma raportului Comisiei cu privire la functionarea sistemului, se poate decide ca acesta sa devina obligatoriu pentru fermieri;

-sistemul īsi propune sa informeze fermierii cu privire la modalitatile concrete de aplicare a standardelor comunitare īn procesele de productie;

-se vor desfasura actiuni de audit al fermelor si vor fi analizati anumiti parametri īn functie de aspectele vizate (mediu, securitate alimentara si bunastarea animalelor);

-fondurile pentru sprijinirea fermierilor īn vederea realizarii auditului vor fi disponibile īn cadrul bugetului pentru dezvoltare rurala.

Cu ocazia finalizarii negocierilor, Romānia s-a angajat

. Organizarea si functionarea Agentiei de Interventie si Plati - termen: decembrie 2006;

. Organizarea si functionarea Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS) - termen: decembrie 2006;

. Realizarea Registrului plantatiilor viticole - termen: 2004;

. Respectarea Programului de actiuni pentru īmbunatatirea calitatii si salubritatii laptelui materie prima - termen: 2007;

. Implementarea sistemului de cote pentru lapte - termen: 2006;

. Introducerea grilei de clasificare, plata corelata cu aceasta clasificare, organizarea controlului, instruire clasificatori pentru: bovine, ovine, caprine si porcine - termen: 2005

. Identificarea si īnregistrarea animalelor. Termen:

- pentru bovine: decembrie 2004

- pentru ovine, porcine si cabaline: iunie 2006.

. Implementarea Planului de Actiune pentru alinierea la sistemul de control al Comunitatii privind controalele la frontiera - termen: 2006

. Implementarea planurilor de modernizare si respectarea de catre unitatile agro-alimentare a exigentelor comunitare īn domeniu - termen: decembrie 2006;

. Implementarea Planului de Actiune pentru modernizarea laboratoarelor de testare a rezidurilor - termen: 2006;

. Implementarea Planului de actiune pentru controlul contaminantilor -termen: 2006;

. Implementarea Planului de actiune pentru finalizarea procesului de acreditare a laboratoarelor si a sistemului de omologare - termen: 2006

Derogari cerute de Romānia

. 1. Romānia a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pāna la 31.12.2009, pentru modernizarea si retehnologizarea abatoarelor si alinierea la cerintele europene a unitatilor de procesare a carnii (26 unitati)

. 2. Romānia a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pāna la 31.12.2009, pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de procesare a carnii de pasare (2 unitati).

. 3. Romānia a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pāna la 31.12.2009, pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de procesare a laptelui (28 unitati), precum si pentru organizarea centrelor de colectare si a celor de standardizare lapte.

. 4. Romānia a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pāna la 31.12.2009, pentru conformarea la cerintele comunitare a fermelor de animale de lapte si la calitatea laptelui crud obtinut

. 5. Romānia a solicitat si a obtinut īncadrarea īn categorii a zonelor viti-vinicole

. 6. Romānia a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 8 ani, pāna la 31.12.2014 pentru defrisarea suprafetelor de 30.000 ha ocupate cu hibrizi interzisi si replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis vinifera, cu recunoasterea dreptului de replantare

. 7. Romānia a solicitat si a obtinut drepturi suplimentare de plantare a vitei de vie pentru vinuri de calitate cu denumire de origine controlata si struguri de masa, de 1,5% din suprafata totala cultivata cu vita de vie

. 8. Romānia a solicitat si a obtinut drepturi suplimentare de plantare a vitei de vie pentru vinuri de calitate cu denumire de origine controlata si struguri de masa, de 1,5% din suprafata totala cultivata cu vita de vie

. 9. Romānia a solicitat si a obtinut dreptul de adaugare a zaharozei pentru īmbogatirea musturilor īn zahar īn vederea ridicarii potentialului alcoolic al vinurilor

. 10. Romānia a solicitat si a obtinut recunoasterea si protectia denumirilor de origine si geografice pentru:

- 13 bauturi spirtoase din prune, respectiv "tuica", "horinca" si "turt"

- 5 bauturi spirtoase din distilat de vin, respectiv

- 4 tipuri de cas "vinars"

- 7 tipuri de lapte

- 3 tipuri de iaurt

- 1 lapte batut

- 21 de tipuri de brānza

- 26 de tipuri de cascaval

- 8 tipuri de telemea

- 1 tip de salam (Sibiu)

- 1 tip de cārnati (Plescoi)

- 2 tipuri de pāine

- 2 tipuri de covrigi

- 1 tip de placinta

. 11. Romānia a solicitat si a obtinut derogare de la normele sanitar-veterinare, pentru producerea prin mijloace traditionale pentru 58 de tipuri de brānza si produse lactate de vaca, oaie, capra si bivolita, produse prin tehnologii traditionale

. 12. Romānia a solicitat si a obtinut posibilitatea utilizarii a 20% din fondurile destinate dezvoltarii rurale pentru suplimentarea platilor directe (top-up).

. 13. Romānia a solicitat si a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pāna la data de 31.12.2009 - pentru utilizarea produselor de protectie a plantelor omologate īn prezent īn Romānia si care contin urmatoarele substante active incluse īn Anexa I a Directivei 91/414/CEE: sulf, acetoclor, dimetoat si respectiv 2 ani pentru substanta activa 2,4 D, cupru (sub forma de sulfat, oxiclorura sau hidroxid).

Politica bugetara a U.E

Evolutii specifice

. Controversele pe probleme bugetare au reprezentat o constanta, chiar daca natura lor a fost diferita;

. Problemele specifice primilor 20 de ani au fost:

- Unificarea instrumentelor bugetare

- Cresterea autonomiei financiare

- Realizarea unui echilibru institutional

Pachetul Delors a adus urmatoarele modificari:

. Plafonul total al resurselor proprii, pentru toate categoriile, este fixat ca procent din PNB-ul CEE si nu din TVA;

. Introducerea unei planificari financiare, centrata pe dimensiunea plurianuala;

. Prelevarea TVA a fost corectata pentru a tine cont de diferentele īntre structurile economice nationale (ponderea consumului īn PNB -ul statelor membre)

. O solutie pentru "problema britanica"

. O linie directoare pentru problema agricola;

. Introducerea unei rate maxime de crestere a cheltuielilor neobligatorii.

Principiile politicii bugetare

. Principiul unitatii

. Principiul universalitatii

- Regula non-afectarii/nerepartizarii(nonasignment)

- Regula "bugetului īn ansamblu" (gross budget principle)

. Principiul anualitatii

- Creditele de angajament

- Creditele de plati

. Principiul echilibrului

. Principiul specializarii

Sistemul resurselor proprii

. Sistemul actual

- Taxele vamale

- Prelevarile variabile (20-30 % din total)

- Resursa TVA

- A patra resursa un procent din suma PNB-ului statelor membre - ulterior transformat īn Venit National Brut (GNI) - calculat la pretul pietei.

. Caracteristici

- Netransparent

- Complicat

- Limiteaza autonomia financiara

- Costuri de administrare mai reduse

- Asigura o finantare relativ suficienta

Cheltuielile incluse īn bugetul comunitar

. Parlamentul

. Consiliul

. Comisia

. Curtea de Justitie

. Curtea de Conturi

. ECOSOC

. Comitetul Regiunilor.

Obs. Cu exceptia cheltuieilor alocate Comisiei celelalte sunt doar cheltuieli de functionare.

Īn cazul Comisiei sunt prevazute si cheltuieli operationale

. Destinate finantarii agriculturii

. Destinate actiunilor structurale

. Destinate educatiei, formarii, culturii, audiovizualului, actiunilor sociale si tineretului

. Destinate sectorului energetic, securitatii nucleare si mediului

. Destinate ameliorarii functionarii PUI

. Destinate cercetarii-dezvoltarii

. Destinate diverselor actiuni de cooperare economica si financiara cu tari terte

. Destinate PESC

. Garantii si rezerve.

Evolutia bugetului comunitar -% din PIB

Bugetul UE ca procent din PIB - 2007-2013

Cheltuieli bugetare 2004

Plati bugetare totale - miliarde Euro - 2005

Plati bugetare totale - per Capita Euro - 2003

Procedura bugetara

. Comisia pregateste o schita bugetara preliminara

. Aceasta schita este prezentata Consiliului care decide cu majoritate calificata forma īn care aceasta va fi īnaintata Parlamentului;

. Din 1975, parlamentul poate propune amendamente la aceasta schita, si varianta modificata dupa prima lectura este returnata Consiliului;

. La a doua lectura, Consiliul decide cu majoritate calificata atāt pentru acceptarea cāt si pentru respingerea amendamentelor P;

. A doua lectura a bugetului este concentrata, la P, pe cheltuielile neobligatorii,

. Īn cazul īn care P nu respinge īntregul buget, acesta se declara adoptat;

Criza financiara - cauze:

. Au crescut constant cheltuielile comunitare;

. Īncasarile din taxe vamale au īnregistrat o tendinta de reducere ca urmare a:

- Reducerii nivelului taxelor vamale

- PAC a generat excedente agricole

. Īncasarile din TVA au crescut mai lent decāt dinamica activitatii economice de ansamblu.

Perspectiva financiara 2000 - 2006 a vizat:

. Reforma PAC

. Cresterea cheltuielilor pentru actiuni structurale

. Cresterea fondurilor alocate politicilor interne

. O usoara crestere la nivelul actiunilor externe

. Crestere discreta a cheltuielilor administrative

. Rezerva monetara a fost suspendata din 2003

. Ajutorul pentru preaderare a fost sporit si concretizat īn: PHARE, ISPA si SAPARD.

. Convenirea unui cadru financiar indicativ.

Propuneri pentru perspectivele financiare 2007 - 2013

Extinderea:

Modificari ale contributiilor nationale pentru 2006 - 2013

Contributii

Corectii

. Īn urma acordului de la Fontainebleau din 1984 conform caruia "orice stat membru a carui contributie bugetara este excesiva īn raport cu prosperitatea sa relativa poate beneficia de un mecanism de corectie la momentul potrivit", au fost introduse mai multe corectii permanente sau temporare la nivelul veniturilor. Aceste corectii includ corectia īn favoarea UK - care consta, īn special, īn rambursarea unui procent de 66% din diferenta dintre contributiile pe baza VNB si TVA platite de Regatul Unit la buget si veniturile acestui stat - sumele forfetare platite Ţarilor de Jos si Suediei, cote TVA reduse pentru Ţarile de Jos, Suedia, Germania si Austria, precum si o taxa forfetara de retinere a 25% din resursele proprii traditionale pentru statul membru care le colecteaza.

Perspectiva financiara 2007 - 2013 vizeaza :

. Sporirea competitivitatii UE prin cresterea cheltuielilor alocate cercetarii si transporturilor;

. Pentru programele de ajutor regional, īn 2013 se vor cheltui 51 mld. Euro, depasind sumele alocate agriculturii;

. Cresc cheltuielile alocate PESC, pentru combaterea imigratiei ilegale si a crimei organizate.

Mijloace bugetare pentru Europa 27

. Prioritati

- Europa trebuie sa actioneze concentrat pentru o mai pronuntata crestere economica si creare de locuri de munca

- Europa trebuie sa devina un si mai puternic competitor global

- Cetatenia europeana trebuie sa serveasca la garantarea adecvata a drepturilor si obligatiilor si īndeosebi a libertatii, justitiei si securitatii.

Dezvoltarea durabila īnseamna:

. Promovarea competitivitatii companiilor īntr-o PUI deplin integrata;

. Īntarirea efortului autentic european de CD

. Īmbunatatirea calitatii educatiei si formarii profesionale;

. O agenda de politica sociala;

. Conectarea īntregii Europe la retelele UE;

Plafoane de cheltuieli ale UE

Cadrul financiar propus-dimensiuni cantitative

. 6 state membre au declarat public ca sustin alocarea a doar 1 % din PNB dar aceasta avea ca efecte:

- Nu se puteau onora prevederile Acordului de la Bruxelles privind agricultura;

- Nu erau suficiente fonduri pentru politica de coeziune mai ales īn cazul noilor SM;

- Nu se lua īn considerare impactul aderarii R si B;

- Nu puteau fi onorate obiectivele altor politici sectoriale conform Tratatelor;

O perspectiva mai optimista - 1,24

. Aceasta permitea

- Punerea īn aplicare completa a programelor privind agricultura, pescuitul, managementul resurselor ambientale īn noile SM si a PAC si a PCP;

- O evolutie adecvata īn directia competitivitatii,

- Alocarea resurselor cerute de angajamentele de solidaritate si focalizarea spre cresterea economica si angajare post-extindere;

- Actiuni adecvate īn directia cetateniei europene

- UE poate deveni un vecin efectiv si un partener global īn sprijinul agendei de dezvoltare a Mileniului .

. Nu va permite

- O deplina acoperire a efortului de atenuare a decalajului fata de SUA si Japonia īn ce priveste cota din PNB pentru CD;

- Finantarea suplimentara a Retelei Trans Europene īn valoare de 600 miliarde euro

- Extinderea mobilitatii īn domeniul educatiei la 10%

- Sa se realizeze angajamentul de la Monterey (0,39%) pāna īn 2011

- Cercetarea īn domeniul securitatii

Instrumente si axe ale noii guvernari

. Concentrarea resurselor comunitare

. Consistenta īntre diferite obiective strategice, tactici si instrumente;

. Parteneriat functional;

. Adoptarea unui calendar punctual al dezideratelor,

. Simplificarea instrumentelor managementului cheltuielilor;

Ordinea de importanta a cheltuielilor

. Dezvoltarea sustenabila

- Competitivitatea pentru crestere economica si creare de locuri de munca;

- Coeziunea pentru C si CLM

. Management al dezvoltarii durabile si al protectiei resurselor naturale;

. Cetatenie, libertate, securitate si justitie

. UE ca partener global

. Administratie

Politica comerciala a Uniunii Europene

Determinantii

. A fost de la īnceputurile procesului de integrare unul dintre cele mai sensibile aspecte;

. Conform prevederilor GATT, ca uniune vamala era nevoie de liberalizarea schimburilor reciproce si de

adoptarea unui tarif vamal comun;

. Decidentii comunitari au optat pentru o abordare mai cuprinzatoare;

. La momentul debutului si pe masura avansarii procesului de integrare s-au ridicat urmatoarele īntrebari:

- Trebuiau cuprinse toate bunurile?

- Trebuia acordat un regim special anumitor categorii de bunuri?

- Era necesara si cuprinderea serviciilor?

- Trebuia conexata cu celelalte aspecte ale politicii externe a gruparii?

Pentru realizarea uniunii vamale s-a prevazut

. Liberalizarea treptata a schimburilor comerciale reciproce;

. Adoptarea unei politici comerciale comune fata de terti;

. Adoptarea unor reguli comune privind concurenta;

. Adotarea unui sistem unitar de impozitare indirecta la nivel comunitar.

De ce o politica comerciala comuna?

. Din considerente legate de aplicarea principiului subsidiaritatii;

. Cresterea fortei de negociere si armonia juridica pentru reducerea costurilor de tranzactie;

. Cāstigurile de bunastare

Principiu, obiective si instrumente

. Principiul - "o economie de piata deschisa cu libera concurenta"

. Obiectivele

- Dezvoltarea armonioasa a comertului mondial

- Eliminarea progresiva a restrictiilor īn cadrul comertului international

- Diminuarea rolului barierelor tarifare

- Favorizarea comertului liber si mentinerea īn limite rezonabile a comertului admnistrat

- Cresterea fortei concurentiale a firmelor europene

Īn functie de obiectivele de PC urmarite tarile membre se grupeaza īn:

. Tari cu o mai pronuntata orientare liberalaGermania, Olanda, Danemarca si MB, -care promoveaza o mai mare deschidere comerciala, sustin reducerea protectionismului si promoveaza multilateralismul comercial;

. "Oportunistii" - Italia, Belgia, Luxemburg si Spaniainteresate de protejarea intereselor sectoriale;

. Aparatorii PAC - Franta, Irlanda, Belgia si tarile din sudul UE, sustinuti de Comisie-carepromoveaza protectionismul agricol agresiv;

. Tarile mai sarace - Irlanda, Grecia si Portugalia sustinatoare ale protectionismului.

UE este sustinatoarea bilateralismului care poate fi:

. Bilateralism defensiv - care cuprinde barierele comerciale din zona gri-la sectoare ca: textile, automobile, electronice, siderurgice;

. Bilateralism ofensiv - care cuprinde acordurile comerciale preferentiale care au ca scop deschiderea pietelor pe baze bilaterale si sectoriale;

Instrumente

Teritoriul vamal al UE cuprinde

. Suma teritoriilor vamale ale tarilor membre;

. Alte teritorii din afara UE care datorita tratatelor īn vigoare sunt asimilate teritoriului vamal al UE-san marino, Principatul Monaco, etc.

. Bunurile care circula īn UE pot avea:

- Origine nepreferentiala

- Origine preferentiala.

Protectia vamala

. Pentru produsele non-agricole taxa vamala medie simpla era de 6,9% īn 1995 si de 4,1% īn 2000.

. Īn cazul produselor agricole taxa medie este de 17,3% daca nu se iau īn considerare importurile īn cadrul contingentelor tarifare;

. Mediile ponderate sunt semnificativ mai reduse;

. Ca urmare a diverselor tipuri de regimuri comerciale preferentiale practicate de UE protectia este semnificativ mai mica;

. Protectia tarifara difera de protectia prin pret;

Caracteristicile TEC sunt

. Utilizarea predilecta a taxelor vamale ad-valorem la produsele industriale, si a celor specifice la produsele agricole;

. Toate taxele sunt īn general consolidate la niveluri rezonabile;

. Vārfuri tarifare sunt putin frecvente la produsele industriale;

. Se practica o escaladare tarifara pentru anumite produse .

Asocierea TECE - Obiective

. Asigurareacadrului adecvat pentru dialogul politic īntre parti;

. Promovarea schimburilor comerciale, precum si a relatiilor economice armonioase īntre parti, sprijinid dezvoltarea economica a TECE;

. Asigurarea unei baze adecvate pentru cooperarea economica, sociala, financiara si culturala;

. Sprijinirea eforturilor de dezvoltare economica, de desavārsire a tranzitiei la economia de piata si de consolidare a democratiei;

. Crearea institutiilor adecvate pentru e face efectiv demersul de asociere;

. Asigurarea cadrului propice pentru integrarea TECE īn UE;

Asocierea TECE -Principii

. Angajamentul partilor de a se abtine sa introduca reglementari care s-ar afla īn contradictie cu prevederile negociate-clauza stand-still;

. Asimetria īn acordarea reciproca de concesii comerciale;

. Disponibilitatea partilor ca, dupa intrarea īn vigoare a Acordurilor, pe parcursul perioadei de tranzitie,sa procedeze de comun acord, īn functie de conjunctura din sectoarele vizate, la revederea perioadei si la ameliorarea concesiilor reciproce;

Rolul si responsabilitatile UE la scara globala

. UE este cel mai important exportator de bunuri (aprox o cincime);

. Este cel mai mare exportator de servicii-23,9 % din total mondial;

. UE este cea mai mare sursa de ISD si al doilea receptor la scara mondiala;

. Cea mai mare piata de export pentru peste 130 de tari;

. O economie relativ deschisa, comertul exterior detinānd peste 14 % din PNB, comparativ cu 12% SUA si 11% Japonia;

Dezideratele urmarite de UE īn cadrul OMC sunt:

. O mai mare deschidere a pietelor bunurilor, serviciilor si DPI si un mai favorabil climat pentru investitii īn conformitate cu norme de conduita clare, credibile si urmarind un calendar concret;

. Perfectionarea activitatilor OMC astfel īncāt sase angajeze mai activ īn discutii cu alte organizatii internationale;

. Mai buna reprezentare a tarilor īn curs de dezvoltare īn procesul decizional al OMC.

Diagrama de relatii a UE

. Acordurile de Asociere cu tarile candidate;

. 2000-Acordul de la Cotonou cu 77 dintre tarile ACP;

. Acorduri de stabilizare si asociere cu tarile din Balcani;

. Strategia regionala pentru tarile din Bazinul mediteraneean.īn 1995 a īnceput "procesul de la Barcelona"care vizeaza crearea unei ZLS pāna īn 2010; s-au semnat acorduri de asociere cu Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Tunisia si se afla īn tratative un acord cu Siria;

. A negociat o ZLS cu tarile membre ale Consiliului de Cooperare di Golf (Bahrein, Kuweit, Quatar, Oman, Arabia Saudita, EAU;

. UE a semnat acoruri de parteneriat si cooperare cu tarile din fostul spatiu sovietic

. Īn iulie 2000 s-a semnat un acord comercial cu Mexicul care confera exporturilor UE acelasi tratament ca si celor din SUA si Canada; UE a eliminat toate TV de import din 2003, iar mexicul va face ecest lucru din 2007;

. S-a finalizat un acord de asociere cu Chile;

. Se poarta negocieri cu MERCOSUR vizānd liberalizarea schimburilor comerciale, achizitiile publice, DPI, politica īn domeniul concurentei si ISD;

. īn 2000 s-a semnat un Acord comercial de cooperare si dezvoltare cu Africa de Sud pentru realizarea, īn decurs de 12 ani, a unei ZLS;

. 2001 lansarea unei initiative de deschidere a pietei europene pentru toate produsele( fara armament), īn orice cantitati provenind din tarile cel mai putin dezvoltate.Pentru banane, zahar si orez liberalizarea se va face īntre 2002 si 2009.

Prioritatile UE īn cadrul Rundei Doha

. O mai mare deschide, īn viitor, a pietelor pentru bunuri si servicii;

. Sprijinirea tarilor īn curs de dezvoltare sa obtina un mai bun acces la pietele tarilor dezvoltate;

. Focalizarea asupra problemelor dezvoltarii;

. Actualizarea normelor multilaterale de conduita comerciala;

. Protejarea mediului pe calea unei dezvoltari sustenabile;

. Promovarea comertului si a dezvoltarii sociale;

. Supunerea normelor de conduita unui consens din partea societatii civile si a ONG, (protectia consumatorilor si siguranta alimentara).

Politica regionala

Politica regionala = alocarea de fonduri menite sa sprijine statele integrate spre coeziune

Decalajele regionale se masoara cu urmatorii indicatori:

. PIB pe locuitor

. decalajele īntre gradul de instruire și nivelul și structura forței de munca

. nivelul productivitații muncii și al competitivitații externe

. disponibilitatea și accesibilitatea factorilor de producție

. densitatea și calitatea infrastructurii

. ponderea sectoarelor economice aflate īn declin

Politica regionala se bazeaza pe intervenția organelor comunitare și se justifica din 2 rațiuni:

A.    Rațiuni de natura eficienței (concentrarea activitaților asupra unor anumite regiuni īmpiedica alocarea ineficienta a resurselor)

B.     Rațiuni de echitate (necesitatea repartizarii corecte a bunastarii īntre regiuni și categorii sociale)

Primul fond care a finanțat politica regionala a fost lansat la Paris.

Politica regionala īn accepțiunea moderna a fost lansat dupa primul val de aderare (“72 - “75)

Pentru finanțarea acestei politici īn “75 a fost creat al doilea fond FEDER (fondul european de dezvoltare regionala)

Prima reforma a politicii regionale a fost lansata īn “88 și s-a concentrat pe urmatoarele obiective:

. dezvoltarea si ajustarea structurala a regiunilor ramase īn urma d.p.d.v. al dezvoltarii economice

. reconversia regiunilor afectate grav de declinul industrial

. combaterea șomajului de lunga durata, promovarea egalitații de șanse, inserția profesionala a tinerilor

. adaptarea lenta

Aceasta reforma a reformulat obiectivele reducāndu-le la 3:

. Obiectivul 1 = același

. Obiectivul 2 = susținerea reconversiei economice sociale a regiunilor care se confrunta cu dificultați structurale

. Obiectivul 3 = grupeaza toate acțiunile destinate dezvoltarii resurselor umane

Instrumentele structurale ale politicii regionale sunt:

. fondurile structurale: - FSE (fondul social european)

- FEDER (fondul european de dezvoltare regionala)

- FEOGA (fondul european de orientare și garantare agricola)

- IFOP (intrumentul financiar pentru orientare īn domeniul pescuitului)

. intrumentele de coeziune economica - lansate sub forma fondului de coeziune prin tratatul de la Maastrit și era destinat sa ajute unele țari sa īndeplineasca criteriile de convergența.

. instrumentele financiare gestionate de banca europeana de investiții (BEI)

. inițiativele comisiei europene (CE)

Principiile politicii regionale:

. programarea multianuala

. subordonarea: toate proiectele de investiții trebuie sa se subordoneze prioritaților

. parteneriatul

. principiul adiționalitații

. principiul sincronizarii (conectarea masurilor de politica regionala cu celelalte masuri de politica sectoriala)

. principiul concentrarii (destinarea fondurilor catre regiunile care au autentic nevoie de ele)

Domenii de intervenții a fondurilor structurale:

. categoriile de domenii de intervenții sunt cuprinse īn regulament, ale comisiei, sunt structurate pe diverse categorii și se selecteaza īn baza unui elaborat proces de evaluare

. īn elaborarea masurilor īn cadrul programelor finanțate prin fonduri structurale, statele membre pot folosi fie clasificarea comisiei, fie cea mai potrivita clasificare pentru situația lor naturala și regionala.

Romānia și fondurile structurale:

Analiza SWOT

S (puncte tari) - stabilitate economica

- forța de munca numeroasa īnca relativ ieftina și cu un nivel acceptabil de calificare

- resurse naturale și energetice la nivel rezonabil

- existența unor sectoare de succes īn industria prelucratoare

- numar mare de specialiști īn domeniul IT

W (puncte slabe) - concentrarea īn sectoare cu valoare adaugata redusa

- nivelul redus al cercetarii-dezvoltarii și inovarii

- cultura antreprenoriala relativ modesta (īn special la sectoril mijlociu și mic)

- capitalizarea redusa a firmelor romāne

- acces dificil la finanțare și la informațiile din domeniul afacerilor

- gradul scazut de sofisticare a pieței

- infrastructura insuficienta

- adaptabilitate redusa a forței de munca pe termen lung

- capacitatea administrativa insuficient dezvoltata

O (oportunitați) - statul de țara membra a UE

- dimensiunea Romāniei (a VI-a țara ca marime din UE)

- noi surse de investiții

- poziția geografica

- liberalizarea piețelor și modernizarea modelelor de afaceri

- necesitatea acceptarii nevoii de schimbare

T (amenințari) - expunerea la concurența de pe piețele globalizate

- riscul de stagnare sau de criza la nivel internat

- migrația unor sectoare industriale catre locații externe avānd costuri mai reduse

- īntarirea poziției Romāniei ca o economie axata pe valoare adaugata redusa

- imigrația externa a lucratorilor

- schimbarile climatice

Elemente inovatoare 2007 - 2013 īn politica regionala:

. punerea accentului pe cooperarea consolidata īntre comisii și banci

. alocari de fonduri suplimentare pentru crearea de noi afaceri

. atragerea de expertiza manageriala și consultanța financiara

. crearea unor stimulente specifice pentru implementarea proiectelor de catre beneficiari


Document Info


Accesari: 4339
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )