Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Politica comerciala si industriala a UE

Stiinte politice


Politica comerciala si industriala a UE
POLITICA COMERCIALĂ sI INDUSTRIALĂ A UNIUNII EUROPENE

POLITICA COMERCIALĂ A UE



Codul vamal al UE , īn forma actuala a fost adoptat īn 1992 si a intrat īn vigoare īn 1994.

Prevederile codului vamal al UE se aplica īn relatiile comerciale ale UE cu tarile terte, bunurilor care fac obiectul Tratatului CECO, Tratatului de creare a CEE si Tartatului privind crearea EURATOM.

Codul vamal al UE se aplica schimburilor comerciale de marfuri īntre UE si tari terte. Codul este administrat de autoritatile vamale comunitare, īn mod uniform. Aplicarea uniforma a prevederilor vamale ale UE este īncurajata prin diferite programe, cel mai recent fiind "Customs 2002".

Codul vamal se aplica īn mod unitar pe teritoriul UE. Teritoriul vamal al UE se obtine prin īnsumarea teritoriilor vamale ale tarilor membre ale UE, precum si, cu titlu de exceptie, si altor t 646h77g eritorii dina afara UE, dar care datorita tratatelor īn vigoare sunt asimilate teritoriului vamal al UE (ex. san Marino, Principatul Monaco etc.) .

Prevederile codului vamal al UE se aplica bunurilor care fac obiectul importului "originare" din tari din afara Comunitatii. Bunurile "originare din UE" circula īn mod liber īntre statele membre.

Bunurile care circula īn UE pot avea:

q       Origine nepreferentiala - sunt considerate ca fiind originare dintr-o tara:

Bunurile realizate integral īn tara respectiva, cum ar fi: produse ale solului si subsolului, produse minerale si vegetale, animale vii, produse prelucrate de origine animala sau vegetala, produse din peste pescuite de vase navigānd sub pavilionul tarii respective sau prelucrate la bordul acestor vase, etc.

Bunurile a caror productie se realizeaza īn mai multe tari vor fi originare din tara unde s-a produs transformarea cea mai substantiala

q       Origine preferentiala - se aplica numai pentru bunurile provenind din tari, teritorii sau regiuni cu care UE are īncheiate acorduri comerciale preferentiale sau are īncheiate conventii privind acordarea bunurilor provenind din acele tari a unui tratament comercial preferential. Īn acest caz se practica regulile de origine stabilite īn acord.

Evaluarea vamala - se face īn conformitate cu art. VII al GATT si regulile privind evaluarea vamala negociate īn cadrul OMC.

Tariful vamal al UE cuprinde:

q       Nomenclatorul combinat al marfurilor

q       Alte nomenclatoare, realizate pa baza nomenclatorului combinate si care introduc noi subdiviziuni ale grupelor de marfuri care sunt necesare pentru corecta aplicare a politicilor comunitare (ex. nomenclatoarele de produse agricole necesare pentru calculul taxelor vamale īn conformitate cu normele pAC)

q       Nivelul taxelor vamale propriu-zise si a altor taxe percepute la import ,altele decāt taxele vamale propriu-zise, cum ar fi prelevarile variabile al import pentru produsele agricole (īn conformitate cu PAC)

q       Masuri tarifare preferentiale pe baza acordurile comerciale preferentiale īncheiate de UE cu diferite state sau grupari terte

q       masuri tarifare preferentiale adoptate unilateral de UE pentru anumite state sau grupuri de state (cum ar fi tarile din Asia, Caraibe si Pacific sau reducerile unilaterale de taxe pentru anumite tari īn cadrul acordului SGP)

q       reducerile sau scutirile de taxe vamale pentru anumite categorii de bunuri.

Pe teritoriul UE nivelul taxei pe valoarea adaugata (TVA) practicat pentru produsele importate este identic cu cel practicat de fiecare stat membru pentru produsele indigene.

Pentru bunurile importate plata TVA se poate face fie īn tara de intrare a bunurilor īn teritoriul vamal al UE, fie īn tara de destinatie membra a Uniunii daca pentru bunul importat a fost aplicat un regim vamal suspensiv.

Bunurile originare din Uniunea Europeana care fac obiectul schimburilor īntre statele membre, circula liber īn interiorul gruparii, plata TVA facāndu-se īn tara de destinatie pe baza declaratiei cumparatorului.

Īn cazul vānzarilor de bunuri la distanta, de catre firme straine unor rezidenti UE, persoane fizice, inclusiv īn cazul comertului electronic, bunurile importate īn UE vor fi supuse platii TVA īn tara de intrare pe teritoriul UE; īn cazul vānzarilor la distanta, de catre firme catre persoane fizice, ambele rezidente UE, inclusiv īn cazul comertului electronic, colectarea si plata TVA se face īn tara de expeditie. Īntre statele membre persista īnca diferente, de ordin national, īn ceea ce priveste nivelul TVA (tabelul 1).

Tabelul 1. Nivelul TVA īn statele membre UE, īn 1999

BELG

DNK

GER

GRC

SPA

FRA

IRL

ITA

LUX

NLD

AUT

POR

FIN

SUE

UK

Standard

Redus

8

Super redus

Sursa:  European Commission, DGXXI (1999).

UE practica accize la o serie larga de produse importate, considerate "de lux": tigari, tutun, alcool etc. care se alica produselor importate dupa aplicarea TVA si a altor taxe indirecte.

Anual, UE publica īn Official Journal, de regula īn octombrie, nivelul taxelor vamale pentru anul calendaristic urmator.

Pentru anul 1999, īn regimul clauzei natiunii cele mai favorizate (CNCMF), nivelul mediu al taxelor vamale a fost īn medie de 7%; taxele vamale pentru produse agricole au fost īn medie de 17,3% fata de un nivel mediu de 4,5% pentru produsele industriale.

Taxele vamale ale UE sunt īn majoritate taxe vamale ad valorem, numai pentru 10% din pozitiile tarifare de opt cifre taxele vamale fiind stabilite pe o alta baza decāt ad-valorem (taxe vamale specifice, taxe vamale mixte īn functie de anumite elemente componente sau sub forma unor plafoane minime /maxime ale taxelor)- tabelul 2

Politica vamala a UE (precum si politica comerciala a UE īn ansamblul sau), este conforma, cel putin īn ceea ce priveste produsele manufacturate, cadrului normativ si principiilor GATT/OMC.

POLITICA INDUSTRIALĂ A UNIUNII EUROPENE

Īn Tratatul de la Maastricht la fel ca si Tratatul initial s-a introdus o noua prevedere - art. 130 - care se refera la politica industriala.

Īn conformitate cu art. 130, paragraful 1, obiectivul general al politicii industriale este sa asigure competitivitatea industriei comunitare. Acest obiectiv global se poate realiza prin urmatoarele sub-obiective:

q       Accelerarea ajustarii industriei la modificarile structurale prezente si viitoare;

q       Īncurajarea crearii unui mediu antreprenorial favorabil , īndeosebi pentru firmele mici si mijlocii;

q       Īncurajarea unui mediu favorabil cooperarii īntre companii, fara a se ajunge la un abuz de pozitie dominanta;

q       Īncurajarea unei mai bune exploatari a potentialului industrial īn directia inovarii, cercetarii si dezvoltarii tehnologice.

Comisia a identificat patru prioritati:

q       Promovarea investitiilor de portofoliu;

q       Dezvoltarea cooperarii industriale;

q       Concurenti loiala īn interior si īn raport cu tertii;

q       Perfectionarea formelor de interventie a autoritatilor publice.

Modalitati de implementare a politicii īn domeniul industrial

q       Programele elaborate de Comisie īn Comunicatele din 1990 si 1994 arata ca īn vederea atingerii unor obiective concrete de politica industriala, Comunitatea trebuie sa faca uz de aproape toate prevederile continute īn Tratate: Art. 85-86  privind regulile concurentei; Art. 99 privind armonizarea fiscala; Art. 100 referitor la legislatia privind piata unica interna; Art. 101-102 privind masuri publice care distorsioneaza piata; Art. 112-113 privind politica comerciala; Art. 123 privind adaptarea sociala la transformarile din industrie; Art. 129 referitor la retele transeuropene; Art. 130a privind coeziunea economica si sociala; Art. 130f privind cercetarea si dezvoltarea tehnologica; Art. 130 privind mediul ambiant. Odata ce un obiectiv este acordat politicii industriale si vizeaza competitivizarea acesteia, politica industriala īsi extinde sfera de cuprindere la toate aspectele economice si sociale ale integrarii europene, chiar daca politica industriala se va putea aplica īn mod normal cu ajutorul instrumentelor prevazute tratatul CEE pentru aplicarea altor politici sectoriale.

q       a doua modalitate se bazeaza pe art. 130 care prevede si o cale subsidiara. Astfel, Comunitatea poate adopta masuri specifice īn baza acestui articol īn vederea sprijinirii unor actiuni adoptate de statele membre. Aceste masuri reclama īnsa votul īn unanimitate īn Consiliul Ministerial si nu o majoritate calificata cum doreau unele state membre. Unanimitatea a fost sprijinita de majoritatea statelor pentru a avea siguranta ca nu vor fi adoptate masuri cu caracter protectionist īn baza art. 130, fara acordul lor.

TM cere Comisiei sa īsi asume un rol mai activ īn ceea ce priveste politica industriala. Astfel, se prevede ca "Comunitatea va trebui sa contribuie la realizarea obiectivelor prevazute īn paragraful 1 prin intermediul unor politici si activitati mentionate si de alte prevederi ale tratatului".

Tratatul de la Maastricht a repus problema politicii industriale pe agenda disputelor comunitare.


Document Info


Accesari: 2969
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )