Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























EVOLUTIA ISTORICA A DEMOCRATIEI

Stiinte politice




EVOLUŢIA ISTORICĂ A DEMOCRAŢIEI

Formele de organizare democratica a societatii sunt stāns legate de primele comunitati umane. Democratia a fost si a rīmas un factor care, de-a lungul veacurilor, a conditionat si deci a īnsotit progresul social.



democratia, ca forma de organizare si conducere politica a societatii o īntālnim īn orānduirea sclavagista si este strāns legata de aparitia statului, ca principal instrument politic de organizare si co0nducere a societatii. Formele clasice de exprimare a democratiei īn perioada respectiva au constat īn :

elaborarea unei legislatii care prevedea anumite drepturi si libertati pentru cetateni;

īncercarea de a situa dreptul la baza organizarii sociale;

crearea unui mecanism care sa asigure alegerea libera a unor organisme ale puterii de stat sau a unor conducatori la nivelul puterii de stat centrale si locale. Sunt cunoscute īn acest sens, formele democratice de organizare ale Greciei si Romei antice.

a. Īn Grecia antica, īn epoca homeriana (sec.XII-VIII.ī.e.n.) organele de conducere erau: bazileul - cu puteri limitate, statul- ca for consultativ al bazileului si adunarea poporului (demosul) - ca putere suprema. Īn secolul VIII ī.e.n. regalitatea (bazileii) a fost īnlaturata. Conducerea ateniana a fost luata de noua arhonti (conducatori), alesi īn fiecare an din rāndu 939i86j l eupatrizilor (aristocratia gentilica).

Cele mai īnalte forme ale democratiei ateniene au fost atinse īn secolele VI si V ī.e.n., īn mod deosebit īn vremea lui Clistene si Pericle care au introdus drepturi egale de participare la conducere pentru toti cvetatenii atenieni. Participarea demosului la conducerea statului a primit numele de democratie.

Astfel, īn timp ce Sparta s-a constituit, ca urmare a legilor lui Licurg, īntr-un stat sclavagist, oligarhic, prin organizarea īntr-o clasa militarist aristocratica a polisului dominānd īn mod absolut peste masa periecilor (poporul de rānd), a ilotilor si a sclavilor, Atena a cunoscut de la Solomon la Pericle un complex social-politic, īnscriind īn istorie paradigma (modelul ) democratiei.

Conceputa ca forma de organizare īn care puterea de stat apartine oamenilor liberi, democratia ateniana a reprezentat o forma de guvernare sclavagista, fiind īn esenta statul proprietarilor de sclavi. Īn īmprejurarile istorice respective democratia (guvernarea poporului) si oligarhia (guvernarea aristocratiei) au devenit doua alternative politice fundamental opuse cu privire la organizarea si conducerea polisului grecesc. Democratia care s-a afirmat pe Acropole īn urma cu doua milenii si jumatate constituie o componenta de seama a civilizatiei grecesti ce s-a transmis peste secole, avānd o importanta contributie la progresul umanitatii.

b. Īn Roma antica, statul roman īn perioada regalitatii (753-509 ī.e.n.) era condus de un rege ajutat de senat, rolul superior avāndu-l initial adunarea poporului, care alegea pe rege, declara razboi etc.

Descendenta a unei democratii militare, republica romana a constituit forma de stat sclavagist prin care doua caste de origine gentilica au fuzionat sub impulsul relatiilor economice īntemeiate pe proprietatea privata si pe exploatare si au determinat o noua structura a comunitatii, īn functie de relatiile de clasa formate pe aceasta baza . Īn perioada republicii romane (509-27 ī.e.n) puterea civila si militara era īncredintata la doi magistrati (consuli) alesi pe un timp de un an dintre patricieni si detineau puterea suprema īn stat. Treptat, pe masura perfectionarii regimului democratic al republicii romane, au fost īnfiintate noi magistraturi care au dus la separarea puterilor īn stat: pretori, cenzori, chestori. Institutia suprema de conducere a republicii era senatul, alcatuit din trei sute de patricieni alesi pe viata.

Lipsa de drepturi, inclusiv politice, a plebei, a determinat declansarea luptei acesteia pentru participarea la viata politica, lupta care s-a soldat cu obtinerea mai multor drepturi:plebeii sa aiba doi tribuni pentru apararea intereselor lor, cu putere de veto;dreptul ca unui din cei doi consuli sa fie plebeu; dreptul ca plebeii sa poata fi alesi cenzori, chestori, prefori etc. Īn felul acesta, lupta dintre patricieni (aristocratie) si plebei (producatorii valorilor materiale) a condus la lichidarea inegalitatilor politice si civile dintre cele doua categorii sociale.

Legislatia romana si institutiile sale democratice au fost si au ramas īn admiratia tuturor timpurilor

Totusi, datorita bazei de clasa a societatii, care era alcatuita din stapāni de sclavi si sclavi, democratia acelei perioade avea limitele sale istorice: democratia īn acel timp nu a fost un fenomen permanent, ea alternānd cu forme dictatoriale de organizare politica; democratia īn slavagism cuprindea numai o parte a societatii; conducerea se realiza īntradevar cu consimtamāntul cetatenilor, prin consultarea acestora, dar cetatenii cuprindeau numai stapānii de sclavi si oamenii liberi, sclavii nefacānd parte din rāndul cetatenilor.




Factorul determinant care a impus aceasta limita a democratiei a fost constituit din raporturile de proprietate, exprimate īn proprietatea absoluta a stapānului asupra sclavului.

Īn orānduirea feudala, desi raporturile de proprietate si sociale se schimba, feudalul exercita drepturi partiale asupra iobagului, organizarea democratica a societatii marcheaza un mare regres fata de antichitate, ceea ce se va rasfrānge īn sfera īntregii vieti economice, sociale, politice si spirituale. Regimurile absolutiste devin o caracteristica a organizarii si conducerii politico-sociale, omenirea intrānd īntr-un con de umbra pe coordonatele devenirii sale, din care va iesi cu mare dificultate. Puterea absoluta a monarhului emana, īn conceptiile politice de atunci, de la Dumnezeu, iar poporul era complet ignorat. Cu toate acestea, si īn feudalism se īntālnesc forme de organizare democratica la nivele de localitati si anumite comunitati (de exemplu īn republicile italiene: Venetia, Geneva, Milano, Pisa, Florenta).

Īn perioada de trecere de la orānduirea feudala la orānduirea capitalista si mai departe īn conditiile capitalismului se realizeaza un mare progres si pe calea organizarii democratice a societatii, progres ce nu a fost egalat de alte perioade de dezvoltare sociala.

Acest progres a fost generat de īnsusi caracteristicile orānduirii capitaliste care, fata de orānduirile sociale anterioare, a asezat dezvoltarea economica pe criterii strict

economice de eficienta si rentabilitate, de libertate a fortei de munca ce a impus si libertatea economica a individului si a organizarii democratice a vietii sociale. Concurentei din domeniul economic i-au corespuns mai multe optiuni privind organizarea si conducerea sociala. Acest fapt a permis o dezvoltare democratica a societatii, care a constituit conditia sine-gua-non a permanentei dezvoltari si consolidari a capitalismului.

Īn felul acesta capitalismul a pus politicul īn slujba economicului, fapt ce a permis o dezvoltare fara precedent a vietii economice, a gradului de civilizatie materiala si spirituala a omenirii.

Progresul realizat de capitalism pe linia dezvoltarii democratiei este evident, de netagaduit. Odata cu pregatirea si īnfaptuirea revolutiilor burgheze au fost proclamate, pentru prima data īn istorie, drepturile si libertatile fundamentale ale omului si popoarelor care au fost īnscrise īn proclamatii si legi. " Proclamatiile" drepturilor omului au constituit elemente de baza ale platformelor program privind dezvoltarea democratica a societatii si ele īsi pastreaza actualitatea si īn continuare, īn prezent. Īn acest sens pot fi amintite:

Declaratia drepturilor din Anglia (1688);

Declaratia de independenta a S.U.A. (1766);

Declaratia drepturilor omului si cetatenilor din Franta (1789);

Drepturile prevazute īn Carta ONU, precum si declaratiile privind drepturile omului, mai ales de la Helsinki (1975) si Viena (1989).

Īn acestea sunt prevazute drepturi si libertati precum:

egalitatea īn drepturi a tuturor cetatenilor si popoarelor fara nici un fel de discriminare;

organizarea si exprimarea libera a tuturor cetatenilor;

posibilitati egale de instruire si pregatire, de a munci, de a circula liber, de a-si stabili domiciliu īn tara unde doreste;

dreptul la existenta decenta si la viata etc.

Īn prezent īn organismele ONU si īn alte organisme internationale, are loc un schimb intens de pareri asupra transpunerii īn viata a acestor drepturi si libertati. Se pot remarca dezvoltari īncurajatoare īn aceasta directie, dar si īngrijorari īn legatura cu unele īncalcari ale acestor principii.



Exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si popoarelor este īn strānsa legatura cu manifestarea unor responsabilitati, a respectarii unor obligatii si īndatoriri care sa faca posibila manifestarea drepturilor si libertatilor respective.

Drepturile si libertatile proclamate au fost legiferate, tot pentru prima data īn istorie, prin adoptarea unor legi, inclusiv a legii fundamentale- constitutia, care au creat cadrul legal al statului de drept, un mecanism democratic īn care sa se asigure:

votul universal, direct si secret

separatia puterilor īn stat;

alegerea organelor puterii de stat de catre popor;

crearea sistemului politic, bazat pe pluralism politic, inclusiv pe pluripartidism;

garantarea prin lege a exercitarii drepturilor si libertatilor;

libertatea presei vorbite si scrise, libera circulatie a informatiei īn general etc.

Toate acestea au facut ca, de-a lungul anilor, īn multe tari capitaliste sa se statorniceasca sisteme democratice puternice, ca de pilda democratiile occidentale.

O problema teoretica si practica ce se poate pune este daca aceste democratii occidentale reprezinta modulul unei vieti democratice depline. Desi progresul realizat este de o mare amploare si īnca ne egalat, exista o serie de limite care fac ca democratia sa nu-si manifeste īn toate īmprejurarile si pe deplin virtutile sale generale umane si anume:

a. inegalitatea economica (mentinuta si uneori amplificata de catre capitalism), faptul ca unii sunt proprietari si altii lipsiti de proprietate fac ca exercitarea drepturilor si libertatilor sa nu se produca īn egala masura pentru toti cetatenii. Marii proprietari, capitalistii, detinatori ai puterii economice, au mari posibilitati de a-si exercita puterea īn stat de a beneficia de drepturi si libertati īntr-o masura mai mare decāt restul cetatenilor, majoritatea salariatilor. Unii politologi occidentali recunosc ca inegalitatea economica īsi pune ampreta asupra democratiei, īn capitalism unii fiind "mai egali decāt altii

b. inegalitatea cetatenilor pe plan economic, potrivit dialecticii dezvoltarii capitalismului, a generat inegalitate si īntre tari;

c. inegalitatea economica atāt pe plan intern, cāt si pe plan extern a generat si genereaza pe scara mare politicianismul, manipularea, neacoperirea cu fapte a unor declaratii si, uneori, chiar īncalcarea fatisa a unor drepturi si libertati, neacoperirea cu fapte a unor declaratii si, uneori, chiar īncalcarea fatisa a unor drepturi si libertati

d. bazat pe inegalitate economica, capitalismul, īn situatii de criza, poate sa dea conducerea societatii unor grupuri care īnlatura democratia si instaureaza dictaturi totalitare precum fascismul, nazimul etc. Prin urmare, se poate conchide ca burghezia, īn anumite īmprejurari, pentru a apara interesele unor grupari cu caracter restrāns, recurge la regim dictatorial (realitatea istorica o confirma

e. existenta unei democratii dezvoltate, cu vechi traditii, se datoreaza, nu atāt virtutilor burgheziei, cāt, mai ales, luptei maselor populare, a diferitelor categorii sociale, care au impus si impun democratia.

Pentru burghezie este preferabil sa conduca democratic, dar nu trebuie uitata politica monopolurilor care pot recurge, īn anumite īmprejurari, la dictatura. Conducerea democratica sau dictatoriala este, īn ultima instanta, rezultatul raporturilor de forte dintre conducatori si condusi

Pe baza unei īndelungate experiente istorice, popoarele au īnceput sa īnteleaga ca esentialul pentru progres īl reprezinta democratia

Īn secolul trecut democratia a primit puternice lovituri prin aparitia unor regimuri totalitare precum cele fasciste si naziste dar si cele socialiste (comuniste). Daca regimurile fasciste si naziste si-au instaurat dictatura īn mod fatis, cele comuniste au facut-o īn buna parte īn numele unei democratii noi, considerata de tip superior-democratia socialista.



Instaurarea sistemului socialist īntr-un sir de tari dupa primul si cel de-al doilea razboi mondial, prin trasaturile sale de baza, a exclus din start democratia ca forma de organizare si conducere sociala, bazāndu-se pe regimuri totalitare, pe dictaturi. Viciul de fond al acestei situatii este legat de īnsusi modul īn care a aparut sistemul socialist, precum si de īntreaga gāndire teoretica si practica ce l-a īnsotit.

Politicul trebuie sa slujeasca economicului, sa elimine piedicile din calea dezvoltarii sale libere, numai pe criterii de eficienta si rentabilitate, pe baza unui cadru politic democratic. Prin instaurarea socialismului, īn pofida experientei acumulate pāna atunci, raportul a fost inversat. Economicul a fost subordonat politicului, iar dictatura si constrāngerea au devenit elemente specifice regimului. Instaurarea proprietatii socialiste- care s-a realizat prin intermediul politicului pe cale dictatoriala-, nu numai ca nu a creat baza unei noi democratii, asa cum s-a pretins, ci, dimpotriva, a creat fundamentul economic al statului totalitar. Īn socialism, economicul - īn afara faptului ca s-a dovedit ineficient, fiind creat si mentinut prin masuri extra economice -, a constituit si sursa perpetuarii dictaturii Egalitatea cetatenilor prin intermediul proprietatii socialiste asupra mijloacelor de productie a constituit de fapt, calea prin care cetatenii au fost lipsiti de toate drepturile si libertatile lor firesti, fiind subordonati direct statului. Astfel societatea civila si-a pierdut dreptul ei firesc

Asertiunile ca interesele individuale sunt subordonate celor generale au condus la eludarea drepturilor si libertatilor individuale, cetateanul ne mai putāndu-se manifesta liber. Pe aceste cai s-a ajuns la un singur partid, la un singur conducator, cu manifestarile cunoscute.

Regimurile comuniste prin specificul si natura lor au fost nu numai regimuri dictatoriale, ci si abuzive, corupte, īncarcate de fenomene care au umilit si īnjosit fiinta umana, ridicānd cultul personalitatii, demagogia, minciuna, crima, abuzurile, coruptia etc. la ranguri de principii ale politicii de stat.  Chiar si legislatia socialista (inclusiv constitutia) era īncalcata, statul ne mai fiind un stat de drept, ci unul bazat pe forta, pe represiune, pe dictatura. Aceasta situatie, īn perioada de īnceput a socialismului era proclamata ca o virtute. I.V. Stalin, citāndu-l pe V.I.Lenin spunea ca dictatura proletariatului, īn realitate dictatura unui partid sau unui om, trebuie sa se manifeste īn cadrul si īn afara legii

Comunistii, pe temeiul luptei de clasa care exista ca realitate, au propovaduit ura de clasa si īn cele din urma ura fata de om, realitate care explica īn mare masura unele manifestari monstruoase ale dictaturii.

Pentru a īntelege cum a fost posibil ca, īn numele democratiei socialiste, sa se exercite cele mai dure dictaturi, trebuie īnfatisate atāt cadrele teoretice privind democratia īn socialism, cāt si faptele concrete ce au avut loc īn legatura cu aceasta:

a. marxistii au acreditat ideea ca pentru trecerea la socialism este nevoie de dictatura proletariatului, pe care o considerau ca fiind mai democrata decāt orice alta democratie. Aceasta ar rezulta, din punct de vedere marxist, din faptul ca dictatura proletarului reprezinta "dictatura majoritatii exploatate īmpotriva minoritatii exploatatoare". Oricum, nu poate fi admis ca īn vederea instaurarii unei societati "mai bune si mai dreapta"(cum se spunea) sa se instaureze o dictatura, fie ea chiar dictatura proletariatului sau a majoritatii. Regimurile dictatoriale au marcat, īntotdeauna, un regres īn dezvoltarea sociala ;

b. dictatura instaurata de comunisti nu a fost o dictatura a proletariatului, ci o dictatura a unui grup restrāns din cadrul partidului comunist, ce a propulsat īn frunte o persoana care si-a atribuit puteri discretionare, devenind dictator (I.V. Stalin, MaoTzedung etc.);

c. īn timpul si dupa cel de-al doilea razboi mondial a avut loc o īmpartire a sferelor de influenta īntre marile puteri care a favorizat extinderea si amplificarea regimurilor dictatoriale īmpotriva vointei popoarelor respective

d. īn multe din aceste tari, la sfārsitul perioadei de trecere de la capitalism la socialism, partidele comuniste care reprezentau singurele forte politice conducatoare, dāndu-si seama de discreditarea completa īn ochii popoarelor a oricarui fel de dictatura, au lansat teza democratiei socialiste, ca tip superior de democratie, care ar exista īn aceste tari. Īn acelasi timp, au luat masuri pentru a se da o aparenta de democratie

Duritatea sistemului socialist a constat īn faptul ca dictatura, abuzurile, crimele s-au manifestat īn numele democratiei, īn numele libertatii si dreptatii īn viata sociala.

Regimurile de dictatura comunista au fost īnsotite de demagogie, minciuna, īnselatorie, abuzuri ridicate la principii ale puterii de stat. Ele au condus la involutia democratiei si nu la ridicarea acesteia pe trepte superioare.

Democratia, de-a lungul istoriei, s-a dezvoltat si se dezvolta numai īn masura īn care relatia dintre conducatori si condusi se īnclina īn favoarea celor din urma, cānd condusii impun conducatorilor prin modalitati si mijloace variate -respectarea drepturilor fundamentale ale individului si popoarelor.





Document Info


Accesari: 6001
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2023 )