TIPOLOGIA RELATIILOR POLITICE
Un prim criteriu de structurare a relatiilor politice este dat de atitudinea actorilor politici în
procesul de inf1uentă .si/sau de dobândire a puterii politice pentru solutionarea unor interese
diferite. Acestea vor fi: relatii de luptă, de aliantă, de solidaritate si intermediare (aliante
electorale, blocuri politice, uniuni nationale; .santajul, boicotarea votării unei legi etc.).
Din punctul de vedere al su 636e48g biectilor relatiilor politice, deci al purtătorilor structurilor constitutive
de putere, pot fi deosebite mai multe tipuri de relatii politice:
- relatii între actori politici individuali: contactul dintre doi lideri politici, doi .sefi de stat, de
guvern, dintre diverse delegatii sau reprezentanti ai unor organizatii politice aflati la masa
tratativelor;
- relatii dintre un actor politic jndividua1 .si un grup politic sau o
organizatie politică (întâlnirea unui deputat cu alegătorii săi; con-tactele sau relatiile unui lider
politic cu membrji sau simpatizantii partidului său; .sedintele de lucru ale guvemului; audierile în
fata comisiilor parlamentare);
sj
- relatii dintre organizatiile , asoci atiile (grupările) politice. In
cadrul acestora, unele actionează în vederea cuceririi puterii politice, iar altele pentru păstrarea ei;
unele doresc să-si apere interesele prin utilizarea puterii, în timp ce altele încearcă contracararea
acestora prin acuza de lipsă de legitimitate a puterii instituite. În această privîntă, a se vedea
contestarea puterii instituite în mod democratic de căire mi.scările politice, institutionalizate sau nu
(manifestatii stradale, greve prelungite);
- relatii politice care se stabi1esc între institutiile politice de bază ale sistemului (stat .si partide
politice; stat .si organizatiile politice:
partide politice .si autoritătile politice centra1e - parlament, guvem etc.) în lupta pentru suprematie
în topul puterii. Institutiile reprezintă "anumite relatii sociale care au dobândit o formă relativ
constantă" sau "siructuri sociale având un caracter relativ stabil".,,Ele îsj păstrează jdentitatea .si
atunci când subiectii concreti ai relatiilor se schimbă. Prin intermedjul lor sunt apărate, conservate
.si promovate anumite interese sociale constientizate sub forma unor idei, norme si valori sociale,
recunoscute ca atare pe arii variabile de extindere. Unele institutii sunt oficjalizate, iar altele se
impun si durează doar prin automatisme sociale după criterjul modului cel mai direct de servire a
jntereselor puterii si ale dom inatiei unui grup sau clase asupra altora, întelegând prin aceasta, în
primul rând, statul sj par-tjdele politice"
- relatii politice nationale, în societătile multietnice, sau când între majoritatea emică si mi
norităti agregarea intereselor are loc prin intermediul unui partid sau unor societăti politice formate
pe o bază pur etnică si teritorială .si nu pe o doctrină, program politic sau ideologic;
- relatii politice intemationale, care se stabilesc: înire state; între state si organismele politice
intemationale (O.N.U.; C.E.E.; Parlamentul si Consjliul Europei; N.A.T.O. etc.); între djferite
2 Maurice Duverger, Introduzione alla poiitica, Laterza, Baii, 1964.
organizatii politice (Internationala Socialistă; Internationala Liberală).
Din cele de mai sus reiese că relatiile politice au un caracter istoric si deri vat din specificul
organizării socia1e. Principalele lor caracteristici sunt:
- caracter de dominatie, capacitatea de a impune vointa sa asupra altcuiva, la nevoie chiar cu
ajutorul fortei;
- caracter inegal: protagoni.stii relatiilor politice au initiativa în stabilirea si im punerea
altemativelor;
- orice relatie politică este prevăzută cu o semnificatie, cu un sens, ceea ce face ca orice
activitate politică să se raporteze la com-portamentul celuilalt, în functie de care î.si orientează
strategia de atingere a scopului;
- caracter antagonic: eflcienta functionării lor presupune conflic -tul, lupta, deoarece purtătorii
lor sunt protagoni.stii unor interese opuse, adeseori ireconciliabile. În functie de caracterul acestei
contradictii, modul de a jntra în relatie poate fl pa.snic sau violent, iar relatiile politice pot fi relatii
de luptă, de aliantă sau intermediare.
|
