CIRCUITUL DE APA DE ALIMENTARE

CIRCUITUL DE APA DE ALIMENTARE

10.1. Descrierea functionarii schemei circuitului de apa de alimentare

La iesirea din degazorul de 6 ata apa de alimentare este preluata de electropompa de alimentare EPA - 500 prin intermediul colectorului de aspiratie EPA si refulata in sistemul de preincalzire regenerativa.Schema (vezi Fig.10.1),conceputa pentru functionatea pe bara comuna a mai multor grupuri, este astfel realizata incit fiecare electropompa poate debita in PIP-urile ricarui grup sau , ocolind PIP-urile, direct la cazanul corespunzator. Selectarea situatiei de functionare dorite se realizeaza prin intermediul a doua bare colectoare de apa de alimentare 'bara calda' respectiv 'bara rece'. Denumirea de 'bara calda' se datoreste faptului ca aceasta bara colecteaza apa de alimentare care a trecut prin PIP-uri, fiind astfel 'incalzita' , dupa cum 'bara rece' este de fapt colectorul de refulare al EPA, apa din acest colector nefiind trecuta inca prin sistemul de preincalzire regenerativa este considerata a fi 'rece'.

Modul de functionare al schemei poate fi urmarit in Fig.10.1. Astfel EPA1 , considerata ca apartinind grupului nr.1 , poate debita la cazanul nr 1 prin PIP-uri sau bay-pass-ul acestora.Apa de alimentare trecuta prin PIP-urile nr.1 de catre EPA 1 poate fi trimisa la alt cazan prin intermediul barei calde. Functionarea EPA1 cu un alt grup se poate obtine prin intermediul barei reci care permite ca apa de alimentare refulata de EPA1 sa fie trecuta prin PIP-urile altui grup (sau by-passul acestora) si trimisa la cazanul corespunzator.Modul de functionare al unui EPA cu bara 'rece' si PIP-urile altui grup poate fi urmarit in Fig. 10.1. EPA 2 considerata ca apartinind grupului nr.2 poate refula in 'bara rece' si apoi, cu V1 inchis , apa de alimentare poate ajunge prin PIP-urile grupului nr.1 (sau by-passul acestora)la cazanul nr.1.

Numarul de EPA utilizate pe centrala este n + 1 ( n fiind numarul de grupuri ) deci o EPA pentru fiecare cazan + una in rezerva.

Descrierea schemei regenerative de inalta presiune ( PIP-urilor )este facuta la pct-ul 10.3.1.

Pentru siguranta in functionare, pe principalele trasee de abur si apa ale circuitului de apa de alimentare au fost prevazute clapete de sens care impedica circulatia inversa a agentilor de lucru , situatie ce poate apare cu ocazia efectuarii diverselor manevre sau la trecerea turboagregatului prin regimuri de sarcina partiala.

10.2. Electropompa de apa de alimentare

10.2.1. Generalitati si caracteristici

Pompa de alimentare EPA 500 - 180 simbol 43 este o pompa centrifugala (radiala cu 10 trepte de presiune, cu ax orizontal). Pompa este destinata alimentarii cu apa a cazanului de 420 t/h.

Pompa este antrenata direct de un motor electric tip TIS 1280/1150 fabricat de ICM Resita.

Cuplarea motorului cu pompa se realizeaza prin intermediul unui cuplaj dintat.

Pompa are batiu si placa de fundatie proprie, independenta de cea a motorului electric. Fundatia celor doua agregate este unica.

a) Caracteristicile EPA 500 - 180

! Caracteristica ! U , M , ! Valoarea !

! debitul    ! m3/h ! 500 !

! inaltimea de refulare ! kgf/cm2 ! 180 !

! suprapresiunea in conducta de ! ! !

! aspiratie fata de presiunea ! ! !

! de saturatie. ! m.c.a. ! min.15 !

! temperatura apei la aspiratie ! C ! 160 !

! turatia    ! rot/min ! 2985 !

! presiunea la aspiratie ! kgf/cm2 ! 6,7 !

! presiunea la refulare ! kgf/cm2 ! 186,7 !

! debitul minim al pompei ! t/h ! 130 !

! puterea absorbita de pompa ! KW ! 3160 !

! randamentul ! % ! 73-75 (pompa) !

! ! 70 (agregat) !

! dimensiuni de gabarit : ! ! !

! . lungimea    ! ! ~7200 !

! . latimea    ! ! 1866 !

! . inaltimea ! ! 1862 !

! greutatea pompei    ! kg ! 14687,2 !

b) Ungerea cu ulei

! Caracteristica ! U. M. ! Valoarea !

! presiunea uleiului de ungere ! ! !

! la intrarea in lagare ! kgf/cm2 ! 1 !

! debitul de ulei ungere ! m3/h ! ~3 !

c) Circuitul de racire

! Caracteristica ! U. M. ! Racitor ! Pompa !

! ! ulei ! !

! presiunea apei de racire ! kgf/cm2 ! 2 ! 3 !

! debitul de apa de racire ! m3/h ! 30 ! 3 !

10.2.2. Descrierea constructiva a pompei

Pompa de alimentare EPA 500 - 180 (Fig.10.2 - sectiune prin pompa) are urmatoarele elemente componente :

Corpul pompei

Carcasa exterioara constituie elementul de rezistenta cel mai important al pompei. Carcasa este forjata din otel aliat. Montarea carcasei pe batiul pompei se executa conform prescritiilor de montaj. intre suportul carcasei si saiba de stringere se lasa un joc de 0,03 - 0,08 mm care sa permita dilatarea libera a suportilor. in scopul mentinerii centrarii pompei in timpul dilatarii termice,in perechea de suporti de la admisie sunt prevazute pene transversale iar in partea inferioara a carcasei pene longitudinale de ghidare de batiu.

Intre suporti si batiu , daca este necesar ,se pot prevedea adaousuri cu suprafete paralele care sa asigure asezarea perfecta a suportilor pe batiu si centrarea pompei.

Suprafetele alezajelor carcasei care ghideaza (si centreaza) statorul si capacele de aspiratie si refulare sunt incarcate cu electrozi din material inoxidabil. La revizii aceste suprafete se controleaza minitios.

Statorul

Statorul este de constructie sectionala.

Sectiunile carcasei interioare se asambleaza intre ele cu suruburi si se centreaza cu suruburi pasuite. Asigurarea diafragmelor ( montate in interiorul sectiunilor carcasei interioare ) inpotriva rotirii se face cu cite un stift filetat. Imbinarile sectiunilor carcasei interioare sunt prevazute cu doua etansari cu inele de cauciuc.Imbinarea suprafetelor metalice ale carcasei interioare si ale diafragmelor in plan vertical asigura, de asemenea , etansarea sectiunilor in plan vertical.

Camera spirala se asambleaza cu sectiunile carcasei interioare in acelasi mod ca si sectiunile intre ele.

Camera spirala se etanseaza cu carcasa exterioara prin intermediul unui inel zimtat din otel moale dispus intre suprafata frontala a camereispirala si suprafata frontala a carcasei exterioare. Stringerea pentru etansare se face cu ajutorul prezoanelor ( care trec prin capacul de aspiratie ) si piulitelor infundate, care asigura si etansarea prezoanelor. Etansarea intermediala a treptelor de presiune se realizeaza cu inele de etansare de bronz prevazute cu labirinti pe cei doi umeri.

Flansa ultimei trepte a carcasei interioare are 4 gauri filetate M24 pentru fixarea dispozitivului de montare-demontare al statorului.

Pe suprafata exterioara a carcasei interioare sunt prevazute sifturi de sustinere pe care carcasa interioara se ghideaza la montarea pompei.

Dupa montarea pompei jocul admis intre stift si carcasa exterioara este de 0,20-0,25 mm.

Capacul de refulare

Capacul de refulare este forjat din otel aliat. Suprafata cu care se ghideaza capacul de refulare pe suprafata carcasei exterioare D este prevazuta a se incarca cu sudura cu electrod inoxidabil.

Etansarea suprafetelor frontale se realizeaza cu o garnitura din hotel moale care se interpune intre carcasa exterioara si capacul de refulare.

In capacul de refulare este executata o camera de descarcare a discului de echilibrare care comunica, prin doua gauri executate radial in flansa capacului, cu camera colectoare care la rindul ei este legata cu conducta de alimentare.

Pe capacul de refulare sunt montate reazemul si bucsa discului de echilibru.Bucsa si reazemul discului de echilibru sunt executate ca piese independente pentru a fi posibila demontarea reazemului in cazul uzurii acestuia, fara a demonta bucsa.

Etansarea bucsei discului de echilibrare cu capacul de refulare se asigura cu inele de cauciuc rezistente la temperatura.

Pragul capului de refulare pe care se centreaza statorul ( in partea dinspre refulare ) este, de asemenea incarcat cu sudura cu electrod inoxidabil.

in partea superioara a capacului este prevazut un inel de ridicare pentru transport. Montarea capacului pe carcasa se realizeaza cu 18 prezoane M 76 X 3 mm.

Capacul de aspiratie

Capacul de asiratie este de constructie turnat-sudata fiind solidar cu suportul lagarului.Etansarea imbinarii cu carcasa exterioara se realizeaza cu inel de cauciuc.

in capac sunt prevazute 8 gauri strapunse D28 pentru prezoanele care servesc la stringerea etansarii statorului cu carcasa exterioara. Gaurile pentru prezoane se etanseaza cu piulite infundate si cu inele de etansare din cupru.Gaurile de depresare se etanseaza cu dopuri si inele de etansare din cupru.

Capacul de la aspiratie se asambleaza cu carcasa exterioara cu 12 prezoane M 36 X 2.

Etansarile de aspiratie si refulare (fig.103 si 104)

Inelele se etansare ale presetupelor de la aspiratie ,ca si cele de la refulare sunt executate din snur de azbest. Presetupele se monteaza pe capacul de aspiratie, respectiv pe corpul etansarii de refulare.

Racirea presetupelor este asigurata de doua circuite :

- un circuit introduce condensat rece printr-un orificiu executat in flansa capacului de aspiratie ( sau corpul etansarii de la refulare ) in camera 'a' unde raceste presetupele in exterior si este evacuat la rezervorul de puncte joase tot printr-un orificiu al capacului de aspiratie(sau al corpului etansarii de la refulare);

- un al doilea circuit introduce apa de racire printr-un orificiu al flansei capacului de aspiratie ( sau corpul etansarii de la refulare ) in camera 'b'unde raceste camasa arborelui(respectiv presetupele la diametrul interior) si se evacueaza prin orificiul bucsei la pilnia de evacuare.

Rotorul

Rotorul pompei este un ansamblu compus din arbore si 10 discuri. Toate piesele montate pe arbore sunt demontabile.

Arborele este executat din otel aliat iar discurile sunt turnate din otel inoxidabil.

Etansarea intermediara a treptelor de presiune se realizeaza pe doi umeri ai discului cu intoarcerea lichidului de doua ori la 45 si o data la 90 . Jocurile in etansarile intermediare pot fi admise pina la valoarea de 0,345 mm pe raza.

Discul de echilibru (Fig.10.5)este executat din otel inoxidabil,tratat termic la caracteristici mecanice ridicate. in scopul pierderilor prin jocurile dintre discul de echilibru si arbore este prevazut un inel de etansare din cauciuc termorezistent dispus intre discul de echilibru si inelul de presare. Bucsa de protectie a arborelui, care asigura totodata si racirea interioara a presetupei, se executa din otel inoxidabil. Bucsa este prevazuta cu labirinti oentru trecerea apei de racire.

Discurile rotorului si discul de echilibrare se echilibreaza static.

Rotorul in stare asamblata se echilibreaza dinamic (cu semicupla montata).

Pentru reglarea jocului dintre rotor si stator (corespondenta canalului de iesire din discurile rotorului si canalele din diafragmele aparatului director in situatia in care discul de echilibrare este in contact cu sprijinul sau) se strunjeste suprafata frontala de lucru a discului de echilibrare. Strunjirea discului de echilibrare se executa la montajul pompei in uzinele producatoare sau la revizii in urma inlocuirii detaliilor uzate ale discului de echilibru cu piese de rezerva.

Lagarele si cuplajul

Pentru sustinerea rotorului se utilizeaza lagare radiale de alunecare.

Corpul lagarului este executat din otel. Suprafetele de alunecare sunt executate din compozitie turnata.

Carcasa lagarelor este fixata in plan orizontal si vertical cu suruburi

care permit deplasarea lagarului si centrarea rotorului in stator. dupa centrarea carcasei lagarului se fixeaza cu stifturi filetate de centrare.

In cazul returnarii lagarelor sau inlocuirii lagarelor este necesara recentrarea si siftuirea.

Cuplajul dintre arborele motorului si al pompei este un cuplaj dintat ,semicuplajele se asambleaza cu suruburi de pasuire cu cap hexagonal.

Ungerea lagarelor si cuplajului dintat se realizeaza fortat si este asigurata de instalatia de ulei a EPA.

10.2.3. Circuitul de ulei al EPA

Instalatia de ulei are rolul de a asigura ungerea sub presiune a lagarelor pompei si motorului electric precum si ungerea cupajului dintat.

Principalele parti componente ale instalatiei de ulei (vezi Fig.10.6 ) sint :

- electropompa principala de ulei (c.a);

- electropompa de ulei de rezerva (c.c);

- rezervorul de ulei;

- racitorul de ulei;

- filtru dublu de ulei;

- ventilul de suprapresiune ;

Inainte de pornirea agregatului se pune in functiune electropompa de ulei care asigura ungerea lagarelor in perioada de pornire si oprire precum si la functionare.

Pe circuitul de ulei s-a prevazut un filtru dublu de ulei de constructie simpla. Existenta a doua filtre de ulei in instalatia de ungere permite curatirea unuia din ele in timpul functionarii. Curatirea filtrului se executa dupa schimbarea circulatiei uleiului cu ajutorul ventilului cu trei cai prevazut inaintea filtrelor.

Gradul de murdarie al filtrului in functiune este indicat de un manometru cu contact de minim care, la o crestere a caderii de presiune in filtrul peste limita admisa, semnalizeaza, necesitatea trecerii pe celalalt filtru si caratirea celui imbicsit.

Intucit pompa de ulei asigura un debit mai mare decit cel necesar,surplusul de debit se scurge in rezervorul de ulei printr-o conducta prevazuta cu un ventil. Debitul de ulei necesar la lagare se stabileste, prin orificiile diafragmelor montate pe conductele de alimentare, la pornirea de proba, in functie de temperatura lagarelor.

Uleiul utilizat la lagare este colectat si se scurge in rezervor.

Presiunea uleiului la lagare nu este admis sa depaseasca 1kgf/cm2. De aceea ,pe conducta magistrala de ulei este prevazut un ventil de suprapresiune care,la cresterea presiunii peste 1,2 - 1,5 kgf/cm2 (dupa cum este reglat)asigura descarcarea uleiului,printr-o conducta,in rezervor.Ventilul de suprapresiune trebuie sa fie montat inaintea racitorului de ulei in vederea protejarii acestuia de cresterile inadmisibile ale presiunii.

Nivelul de ulei in rezervor este mentinut cu un indicator de nivel cu contacte care semnalizeaza necesitatea umplerii rezervorului. in partea inferioara a rezervorului de ulei este prevazut un ventil de golire.

Rezervorul de ulei are capacitatea nominala 1,95 m3 iar cea maxima 2,2 m3.

Racitorul de ulei este tipul tubular cu 4 treceri ale apei de racire. Spatiul de ulei este intre tevi iar spatiul de apa in tevile racitorului.

Racitorul este prevazut cu posibilitatea de golire a aerului de apa si spatiul de ulei. Robinetii de golire servesc totodata la golirea uleiului si a apei in timpul reviziilor.

Suprafata de schimb de caldura a racitorului de ulei este de 25 m2.

10.2.4. Exploatarea electropompei de alimentare

10.2.4.1. Aducerea agregatului in starea de rezerva calda ( Pregatirea pentru pornire )

Pentru aducerea agregatului in starea de rezerva calda se executa urmatoarele operatii:

- se face o verificare generala, fara demontare a agregatului;

- se controleaza aparatajul de automatizare si se verifica corectitudinea indicatiilor de masura si control. Comutatorul de blocare se afla in pozitia de 'Actionare manuala' ;

- se verifica nivelul uleiului in rezervorul de ulei si daca este necesar se completeaza nivelul pina la limita indicata pentru functionare ;

- se verifica, conform schemei, toate armaturile circuitului de ulei;

- se verifica curgerea uleiului in conductele circuitului de ulei. Se elimina aerul din instalatia de ulei, racitor, filtre si conducte ;

- se porneste electropompa de ulei;

- se alimenteaza cu apa de racire racitorul de ulei;

- se alimenteaza presetupele pompei cu apa industriala si condensat rece;

- se regleaza debitul condensatului rece la presetupe, aspirindu-se scurgerea normala a apei prin capacul presetupelor;

- se verifica conductele discului de echilibrare ( sa nu existe strangulari );

- se pregateste de pornire motorul electric conform instructiunilor acestuia ;

- se deschid vanele conductei de aspiratie si conductei magistrale ;

- se verifica sensul de rotatie al pompei;

- se pune comutatorul de pe panoul de comanda in pozitia de ' Actionare automata '

10.2.4.2. Pornirea agregatului

Pornirea electropompei de alimentare se face de la panoul de comanda .

Pornirea poate fi facuta atit de catre personalul de exploatare al pompei,prin actionarea comutatorului de comanda, cit si automat in cazul avarierii uneia din pompe, sub comanda automata de pornire a rezervei.

Odata cu intrarea impulsului in comutatorul de actionare sau a automatului de intrare in functiune a rezerveu se porneste pompa de ulei.Dupa ce presiunea la capatul magistralei de ulei ajunge la 0,7 kgf/cm2 se pune in functiune motorul electric al EPA ( TIS 1280/1150 ).

Imediat dupa pornirea se asculta partile agrefatului care permit a se trage concluzii asupra functionarii : lagare, presetupe, cuplaj etc. , care nu trebuie sa prezinte batai sau zgomote nepermise.

Apoi se executa urmatoarele operatii :

- se verifica vibratiile care trebuie sa se incadreze, cel putin,in limta satisfacatoare.In caz contrar se opreste pompa ;

- se verifica indicatiile aparatelor de masura si control urmind a se nota in jurnalul de control valorile citite ;

- se regleaza debitul de condensat rece de la presetupe de la ventilul de reglare, la presiune de 3 kgf/cm2 ;

- se verifica functionarea tuturor lagarelor agregatului.In cazul constata tarii unor pierderi de ulei prea mari se micsoreaza diafragma necorespunzatoare, la prima oprire a EPA ;

- se inchide ventilul de recirculare ;

- se controleaza sa nu existe lacrimari la diferitele imbinari ale circuitului de ulei sau apa.

10.2.4.3. Urmarirea functionarii agregatului in timpul exploatarii

In timpul exploatarii agregatului, la intervale de timp egale ( cel putin o data pe schimb ) in jurnalul de zi se noteaza parametrii de mai jos se compara cu valorile prescrise.

! ! Valoarea !

! Parametrul ! U.M. !__________ ______ ____ _____!

! ! maxim normal maxim !

! - presiunea pe conducta de ! ! ! ! !

! aspiratie a pompei ! ata ! - ! 6,7 ! - !

! - presiunea pe conducta de ! ! ! ! !

! refulare a pompei ! ata ! 186,7 ! 180 ! 160 !

! - puterea necesara la cuplajul ! ! ! ! !

! motorului electric ! kw ! 3180 ! - ! - !

! - presiunea in camera discului ! ! ! ! !

! de echilibrare ! ata ! - ! 7,5 ! - !

! - temperatura pe conducta de ! ! ! ! !

! aspiratie ! C ! 160 ! - ! - !

! - temperatura pe conducta de ! ! ! ! !

! refulare ! C ! 170,5 ! 164 ! - !

! - temperatura apei pe conducta ! ! ! ! !

! discului de echilibrare ! C ! 178,0 ! 165,2 ! - !

! - presiunea uleiului la capatul ! ! ! ! !

! magistralei !kgf/cm! 1,0 ! 0,5 ! 0,3 !

! - caderea de presiune pe filtru ! ! ! ! !

! de ulei !kgf/cm! 0,4 ! 0,1 ! - !

! - presiunea condensatului rece !kgf/cm! - ! 3 ! - !

! - tepmperatura lagarelor ! C ! 70 ! 60 ! 42 !

! - temperatura fazelor in cupru ! ! ! ! !

! si fier ! C ! 70 ! - ! - !

! - temperatura aerului care ! ! ! ! !

! raceste motorul electric (aer ! C ! 60 ! - ! - !

! cald) ! ! ! ! !

! - deplasari axiale ! mm ! - 0,8 ! - 0,2/+2 ! - !

! - amplitudinea vibratiilor ! mm ! 0,05 ! 0,02 ! - !

De asemenea, in timpul exploatarii :

- se urmareste cu atentie functionarea pompei;

- se verifica periodic imbinarile cu flanse in sensul etanseitatii acestora sau slabirii suruburilor;

- slabirea piulitelor capacelor poate indica corodarea garniturilor dintre capace si corpul pompei sau dintre stator si corpul pompei;

- in timpul functionarii agregatului este strict interzisa stringerea imbinarilor cu filet la inalta presiune. Cu deosebita atentie se urmaresc si se verifica piulitele infundate ( etansarile acestora are string statorul fata de capacul de aspiratie ;

- se urmareste buna functionare a aparatelor de masura si controlul

- se urmareste cu atentie functionarea debitului de pe conducta derefulare a pompei;

- se face controlul uleiului de catre sectie,o data pe schimb.Analiza redusa a uleiului se face o data la doua saptamini, iar analiza completa se face in functie de rezultatele analizei reduse ;

- nu se admit pierderi de ulei din circuitul de ulei;

- se deschide periodic ventilul mare de la partea inferioara a rezervorului pentru eliberarea impuritatilor depuse ;

- se urmareste indeaproape prezenta apei in ulei;

- se urmareste calitatea apei de alimentare ;

- se verifica etansarea presetupelor. La o stringere corespunzatoare este admisa picurarea de apa rece. in cazul incalzirii presetupelor se procedeaza la o usoara slabire a semibucselor exterioare ale presetupelor

- functionarea motorului electric TIS 1280/1150 se verifica conform instructiunilor de exploatare ale acestuia.

10.2.4.4. Oprirea agregatului

Oprirea agregatului se face numai de la panoul de comanda. Instalatia de automatizare poate declansa o oprire de avarie a agregatului in cazul unor defectiuni sau al unei avarii. La panoul de comanda exista si un buton care poate opri agregatul. De asemenea prin actionarea contactului

motorului electric poate fi oprit agregatul. Odata cu comandarea opririi agregatului, nu se opreste automat si electropompa de ulei, ea asigurind ungerea lagarelor inca timp de 5 minute. Timpul de functionare al electropompei pentru oprirea automata se poate regla pina la 9 minute, iar ,prin scoaterea din functiune a releului de timP, timpul de functionare poate fi prelungit la 20 minute sau mai mult.

Dupa oprirea agregatului urmeaza inchiderea ventilului de retinere si deschiderea ventilului cu actionare electrica de recirculare. Se verifica daca se pot roti manual rotorii agregatului.Se deschide ventilul de incalzire al pompei.

Oprirea apei de racire este admisa numai dupa scoaterea agregatului din starea de rezerva calda.

Agregatul trebuie oprit di butonul de avarie in cazurile cind :

- apare fum la lagare ;

- apare fum , scinteie sau miros de izolatie arsa la motorul electric;

- se strapung garniturile flanselor de legatura de pe magistrale de apa calda si se dezamorseaza pompa ;

- alte avarii.

in afara acestor cazuri de avarie pompa se mai opreste din butonul de avarie in cazurile cind :

- temperatura lagarelor creste peste 70C ;

- scade presiunea uleiului inaintea lagarelor sub 0,3 kgf/cm2 ;

- declanseaza protectia motorului electric TIS 1280/1150 ;

- creste presiunea in camera discului de echilibru peste 8 kgf/cm2 ;

- scade presiunea pe refulare sub kgf/cm2 ;

Semnalizarea poate inlocui oprirea agregatului. in acest caz instalatia de automatizare este necesar sa fie special pregatita in acest scop.

10.2.4.5. Intretinerea agregatelor care nu lucreaza

Agregatul tinut in rezerva calda

In cazul mentinerii agregatului in rezerva calda se iau urmatoarele masuri:

- se incalzeste in mod continuu pompa. Ventilul de incalzire trebuie sa fie deschis ;

- se urmareste etansarea clapetei de retinere pentru a nu admite scurgerea din magistrala refularii a apei calde,ceea ce poate duce la invirtirea inversa a rotorului. in cazul rotirii inverse a rotorului se porneste electropompa de ulei si prin aceasta se opreste rotirea inversa ;

- se tin deschise toate ventilele manometrelor;

- se face, o data la 15 zile, o pornire de proba.

Agregatul tinut in rezerva

Agregatul se considera in rezerva daca dupa ultima oprire nu se demonteaza ansamblele, conductelor si armaturilor.

In cazul tinerii agregatului o perioada indelungata in rezerva sunt necesare ;

- inchiderea tuturor ventilelor, robinetelor si vanelor de pe conductele

de apa si ulei;

- invirtirea rotorului si stergerea agregatului, operatiuni ce trebuiesc executate zilnic ;

- o pornire de proba, executa cel putin o data la 15 zile.La pornirile de proba se verifica functionarea aparatelor de masura si control dispuse pe agregat si pe panoul de comanda.

Scoaterea agregatului din rezerva

in scopul reviziei periodice, depistarii si remedierii defectelor partilor interioare, agregatul se scoate din rezerva. Pentru scoaterea din rezerva se executa urmatoarele operatii :

- se inchid toate ventilele, robinetele si vanele de pe conductele de apa si ulei;

- se scoate apa din pompa ;

- se demonteaza presetupele si armaturile, bucsa arborelui, se curata si se ung cu ulei pentru anticoroziv de conservare ;

- se remediaza toate defectele constatate in timpul functionarii;

- se face analiza uleiului si,daca este cazul se scoate uleiul si se curata rezervorul. Se introduce apoi uleiul proaspat ;

- se deschid cuzinetii lagarelor, se verifica fusurile si se conserva cu un strat subtire de ulei;

- se conserva cu un strat subtire de ulei toate piesele demontate.

10.3. Instalatie regenerativa de inalta presiune

10.3.1. Descrierea schemei regenerative este inalta presiune

Circuitul regenerativ da inalta presiune (vezi Fig.10.1)este format din 3 preincalzitoare de inalta presiune : PIP5 , PIP6 , PIP7 , plasate in schema termica a grupului intre EPA si cazan.

Preincalzitoarele de IP sunt schimbatoare de caldura de suprafata, instalate vertical, cu suprafata de schimb de caldura formata din tevi in forma de spirala.

PIP-urile sunt prevazute cu cate un indicator de nivel si cu un colector pentru livrarea impulsului necesar reglarii nivelului condensatului secundar.

In urma circulatiei prin linia de preincalzire de inalta presiune ,apa de alimentare poate ajunge la sarcina maxima la o temperatura finala de preincalzire de 237 C.

PIP-urile sunt alimentate cu abur din corpul de inalta presiune al turbinei prin 2 prize fixe (7,6)si din priza de 10-16 ata (5).

Condensatul secundar format in PIP-uri se scurge in cascada, din treapta in treapta, din PIP7 in PIP6 , respectiv din PIP6 in PIP5.

Din PIP5 , in conditii normale, condensatul secundar este dirijat spredegazorul de 6 ata. Exista si posibilitatea scurgerii condensatului secundar din PIP5 in PIP4.

Ca si la PJP-uri, aerul care rezulta din condensarea aburului la priza este trimis in cascada spre condensator de unde este extras ejectorul de baza

Pe partea de apa de alimentare, PIP-urile sunt prevazute cu un by-pass comun pentru toate trei. By-passarea se realizeaza prin intermediul a doua ventile, cu actionare hidraulica, cu trei cai, unul plasat inaintea PIP5 iar celalalt la iesirea apei din PIP7.

Ventilele sunt comandate de protectia PIP inchizind rapid circulatia apei prin PIP-uri si trecind-o pe ocolirea acestora.

10.3.2. Constructia preincalzitoarelor

Preincalzitoarele de inalta presiune ( PIP5,6,7 - vezi Fig.10.7 ) sunt schimbatoare de caldura verticale, de constructie clasica, cu circulatia fluidelor in curent incrucisat, cu suprafata de schimb de caldura formata din tevi in forma de spirala ( cate 248 de tevi la fiecare PIP). Preincalzitoarele sunt formate din urmatoarele parti principale :

- corpul ;

- sistemul de tevi;

- accesorii.

a) Corpul preincalzitorului

Este format dintr-o virola cilindrica care are sudate la capatul superior un fund bombat iar la cel inferior o flansa.

De corp sunt sudate racorduri de abur, de aer, stuturi pentru indicatorul de nivel si pentru manometrul diferential.

b) Sistemul de tevi

Are in compunere distribuitorul apei de alimentare alcatuit din patru tevi. doua tevi asigura intrarea apei de alimentare. Serpentinele de incalzire sunt formate din patru coloane de tevi spirale ,fiind legate de distribuitorul apei de alimentare.Prin aceste coloane de serpentine se realizeaza trecerea apei dintr-o pereche de tevi distribuitoare in cealalta pereche de tevi. Reglarea debitelor de apa in spiralele de incalzire se face cu ajutorul diafragmelor montate in cele patru tevi schimbatoare.

Cele patru tevi verticale sunt legate la partea superioara printr-un colector,iar o teava centrala legata colectorul cu racordul de iesire a apei prevazut in fundul inferior.

Partea interioara a subansamblului este formata dintr-un fund sudat de o flansa, care contine racordurile de intrare si iesire a apei de alimentare iesirea si golirea condensatului secundar, evacuarea aerului si un stut pentru manometrul diferential.

Din punct de vedere functional si constructiv, in aceste preincalzitoare sint realizate trei zone distincte :

Zona de desupraincalzire

Unde aburul prelevat de la priza, cu temperatura inalta de a ajunge in contact cu suprafata de condensare cu virola corpului, este racit aproape de temperatura de saturatie, de catre apa care a strabatut deja zona de condensare a preincalzitorului. In aceasta zona, temperatura aburului scade cu 60 - 160 C. in aceasta zona sunt cate 24 de tevi spirale pentru fiecare PIP.

Zona de condensare

Este partea din mijlocul preincalzitorului care cuprinde cca 75% din suprafata preincalzitorului (176 tevi la PIP5 , 192 tevi la PIP6 si PIP7 ). in acest spatiu se cedeaza apei de alimentare caldura de vaporizare a aburului.

Zon de subracire

Unde condensatul secundar, provenit din condensarea aburului, inainte de a parasi preincalzitorul este racit sub temperatura de saturatie. Subracirea condensatului secundar,care se face in partea inferioara a preincalzitorului, duce la o recuperare de caldura. Astfel temperatura condensatului secundar este cu 7-32 C mai scazuta decit temperatura de saturatie

Zona de subracire cuprinde 48 de tevi la PIP5 , cate 32 de tevi la PIP6 si respectiv PIP7.

Zona de subracire trebuie sa fie tot timpul plina cu apa, lucru care se realizeaza prin intermediul unui inel.

c) Accesorii

Preincalzitoarele de IP sunt prevazute cu indicatoare de nivel iar pe teava de aductiune a aburului este prevazut cate un manometru . Fiecare PIP este prevazut cu racorduri pentru supapa de siguranta si manometrul diferential.

10.3.3. Caracteristicile tehnico-functionale ale preincalzitoarelor de inalta presiune

10.3.4. AMCR la instalatia de preincalzire regenerativa de IP

Pentru urmarirea functionarii in timpul exploatarii instalatia de preincalzire regenerativa de IP este prevazuta cu urmatoarele puncte de masura:

a) Pe partea de apa de alimentare ,incepind cu stutul de intrare in ventilul hidraulic cu 3 cai din fata PIP5 si pina la iesirea din ventilul hidraulic cu 3 cai aflat la iesirea apei din PIP7);

- presiunea apei deasupra pistonului servomotorului hidraulic (manometru);

- presiunea apei sub pistonul servomotorului hidraulic(manometru)

- presiunea in circuitul de umplere PIP-uri(manometru)

- presiunea apei deasupra clapetei iesire PIP7(manometru);

- temperatura apei de alimentare iesire PIP7(termometru);

b) Pe partea de abur:

- presiunea aburului la intrarea in PIP5(manometru);

- presiunea aburului la intrarea in PIP6(manometru);

- temperatura aburului la intrarea in PIP5(termometru);

- temperatura aburului la intrarea PIP6(termometru);

- temperatura aburului la intrarea in PIP6(termomtru);

c) Pe partea de condensat secundar:

- temperatura condensatului secundar la iesirea din PIP5 (termometru);

- temperatura condensatului secundar la iesirea din PIP6 (termometru);

- temperatura condensatului secundar la iesirea din PIP7 (termometru);

Fiecare PIP este prevazut cu o bucla de reglare a nivelului de condensat secundar formata din traductor de presiune diferentiala, regulator de nivel si ventil de reglare cu actionare pneumatica.

Elementele buclelor de reglare sunt:

- traductor de presiune diferentiala nivel PIP5;

- traductor de presiune diferentiala nivel PIP6;

- traductor este presiune diferentiala nivel PIP7;

- robinet dde reglare nivel PIP5;

- robinet de reglare nivel PIP6;

- robinet de reglare nivel PIP7;

Cresterea exagerata a nivelului in oricare din PIP-uri conduce, pe linga semnalizarea in CCT a cresterii nivelului in PIP-ul respectiv si la actionarea vanei electromagnetice care comanda inchiderea clapetelor de pe conducta prielor de abur ce alimenteaza PIP-urile.

Inchiderea fiecarei clapete este, de asemenea, semnalizata in CCT

Aceasta protectie are drept scop evitarea patrunderii apei in turbina prin prizzele de abur.

in cazul in care functionarea PIP-urilor apare un regim de avarie, este prevazuta comutarea automata a debitului de apa de alimentare pe ocolirea preincalzitoarelor (vezi Fig.10,8. 10.9).

10.3.5. Exploatarea instalatiei regenerative de inalta presiune

10.3.5. Instructiuni de exploatarea a PIP-urilor

Exploatarea PIP-urilor se face in conformitate cu instructiunile tehnice C4-83 , cu regulamentul de exploatare tehnica a centralelor electrice si prezentele instructiuni.

La pornirea instalatiei, pentru evitarea avariilor ce s-ar putea produce in sistemul de tevi sau corpul preincalzitoarelor se vor respecta urmatoarele :

- admisia aburului se va face cu aerisirile si purjele deschise si numai dupa ce utilajele s-au umplut pe partea de apa de alimentare. Incalzirea se considera terminata in momentul aparitiei aburului saturat la purje ;

- se vor verifica minutios stringerile in suruburi,neadmitindu-se stringerea acestora prin ciocanire.

La exploatarea PIP-urilor se va tine seama de urmatoarele recomandari :

- se interzice iesirea aburului din zona de desupraincalzire cu temperatura mai mare de 300 C, aceasta fiind temperatura de calcul a virolei corpului;

- in timpul functionarii preincalzitoarelor se interzice efectuarea de reparatii sau lucrari pentru inlaturarea defectiunilor la elementele sub presiune ;

- preincalzitoarele se vor opri si izola de restul instalatiei cind se vor constata:

a) .deformari, crapaturi sau fisuri la peretii preincalzitoarelor;

b) .curgeri sau scapari de abur la imbinari;

c) .cresterea nivelului condensatului secundar in preincalzitoare iar aparatura de protectie nu functioneaza, avarie datorata spargerilor tevilor schimbatoarelor de caldura ;

d) .in cazul murdaririi indicatoarelor ( sticlelor de nivel ) :

- se urmareste permanent nivelul de condensat ;

- reducerea presiunii se va face treptat, respectind masurile pentru impiedicarea aparitiei socurilor dinamice.

Scoaterea din functiune a preincalzitoarelor se va face prin inchiderea in primul rind a ventilelor de admisie abur si in final a celui de admisie apa.

Nu se admite umplerea utilajelor in starea calda cu apa rece.

Este obligatorie urmarirea continua a aparatelor de masura si control, in ideea de a nu admite functionarea utilajelor la parametrii ce depasesc valorile inscrise pe placile de timbru. De asemenea urmarirea paramerilor de functionare da o idee clara asupra cantitatilor de caldura schimbate in preincalzitoare , deci a eficientei acestor utilaje in schema turboagregatului.

10.3.5.2. Pornirea instalatiei regenerative de IP

Operatiile pregatitoare in vederea pornirii instalatiei regenerative de IP sunt identice cu cele de la instalatia regenerativa de IP ( vezi primul paragraf al capitolului 8.3.6.2. ).

Apoi, pentru pornirea instalatiei regenerative de IP, se executa urmatoarele manevre :

- se deschid aerisirile pe partea de abur si apa la PIP-uri;

- se deschid drenajele de condensat secundar si de apa de alimentare ;

- se pun in functiune aparatura de masura si control, semnalizarile ,protectiile ;

- se deschide VR nivel din PIP7 in PIP6 si in PIP5 ;

- se incepe incalzirea PIP-urilor pe spatiul de apa de alimentare cu 3 - 5 C/min si cu 1 atm/min , strangulind aerisirile si drenajele pe masura cresterii temperaturii si presiunii oina la refuz ;

- se urmareste sa nu creasca nivelul de condensat (daca nivelul de condensat creste inseamna ca PIP-ul respectiv are serpentine sparte ) ;

- se incepe incalzirea PIP-urilor pe spatiul de abur ( identica pe spatiul de apa ), strangulind aerisirile si drenajele pe condensat pina la complet ) ;

- se deschide vana de condensat secundar din PIP5 la PJP4 ;

- se deschide complet vanele de apa de alimentare pe intrarea si iesirea la bara calda, alimentindu-se cazanele ;

se deschid vanele de abur de pe prizele 5 , 6 , 7 la PIP 5 , 6 , 7 ;

- se trece in circuit cascada circuitul de aerisire : PIP 7 - PIP 6 - PIP 5 - PJP 4 ;

- se deschide vana de condensat secundar de pe degazorul de 6 ata si apoi se deschide vana de condensat secundar din PIP la degazor si se inchide vana spre PJP4 ;

- pe toata durata manevrelor se vor urmari indicatiile a.m.c. si functionarea automatizarii;

- se regleaza temperatura apei de alimentare la iesirea din PIP 7 spre cazan la o valoare cit mai aproape de 237 C prin strangularea debitului de apa de alimentare la PIP-uri;

- se va functiona cu PUP -urile numai cu protectiile cuplate.

10.3.5.3. Oprirea instalatiei regenerative de IP

Instalatia regenerativa de IP se scoate din functiune in timpul operatiei de oprire a turbinei.

Cind sarcina scade de 15-20 MW PIP-urile se decupleaza fie prin verificarea unei protectii de nivel de condensat fie normal, prin inchiderea vanelor de abur de pe prizele 5 , 6 , 7 si a celor de apa de alimentare intrarea - iesirea si realizarea schemei de condensat din PIP 5 si PIP 4 si inchis la degazorii de 6 ata.

La scaderea parametrilor pe PIP-uri ( racire ) se vor inchide : aerisirile din PIP 5 si PIP 4 , condensatul secundar din PIP 5 la PJP 4 si se vor scoate de pe automat ventilele de reglaj nivel.

daca PIP-urile ramin oprite o perioada mai indelungata se vor goli de apa si condensat.

10.3.5.4. Deranjamente in functionarea instalatiei regenerative de inalta presiune

In timpul functionarii instalatiei regenerative de IP pot apare anomalii, care trebuiesc inlaturate.

Cresterea anormala a nivelului de condensat

In aceste cazuri functionarea vanelor de evacuare a condensatului secundar In cazul unui dubiu, se controleaza prin by-pass-ul vanei daca scurgerea este asigurata.

Daca vanele sunt scoase din cauza, se ia in considerare posibilitatea fisurarii unor tevi sau neetanseitatea sudurii tevilor colectoare.

Pentru constatarea unor astfel de defectiuni se procedeaza astfel :

- se mentine in functiune circuitul de apa de alimentare ;

- se izoleaza complet compartimentul intertubular ( abur / condensat ) ,se goleste si se pun in legatura cu atmosfera ;

- se urmareste nivelul apei in corpul princalzitorului cu ajutorul indicatorului de nivel. Daca se constata cresterea nivelului avem de-a face cu fisurarea unor tevi sau a imbinarii acestora cu colectoarele.

Depistarea acestora se face astfel :

- se izoleaza complet aparatul ;

- se demonteaza corpul si se scoate de pe sistemul de tevi;

- se pune sub presiune spatiul tubular si se depisteaza astfel tevile

fisurate sau cu suduri neetanse.

dupa depistarea acestora se procedeaza fie la inlocuirea lor,fie la izolarea si astuparea lor ( nu este admisa izolarea a mai mult de 5 tevi spirale dar maxim 2 tevi spirale pot fi izolate pe fiecare trecere a apei ) in cazul tevilor fisurate sau la remedierea sudurilor neetanse.

Dupa eliminarea defectiunilor se inchide aparatul si se repune in functiune, respectindu-se instructiunile de exploatare.

Proasta incalzire a apei de alimentare

Daca diferentele de temperatura dintre intrarea si iesirea apei in aparart nu sunt corecte, se verifica daca :

- armaturile de inchidere ale prizelor de abur functioneaza corect ;

- aerisirile functioneaza normal .

Se stie ca prezenta aerului duce la inrautatirea schimbului de caldura si deci la micsorarea randamentului aparatului.

In acest scop se verifica daca traseul conductelor de aerisire nu are puncte joase.

In vederea depistarilor si inlaturarii rapide a anomaliilor in functionare PIP-urilor se recomanda:

- indicatoarele (sticlele) de nivel sa fie curatite ori de cate ori este nevoie, pentru a se asigura citirea corecta a nivelului;

- sa se acorde o atentie deosebita verificariilor si mentinerii in stare perfecta dde functionare a armaturii de inchidere si a supapelor de siguranta;

- sa se verifice periodic starea de functionare a aparatului de masura si control.

Se interzice cu desavirsire a se interveni pentru recuperarea defectiunilor pe aparatul in functiune.

Totodata , atit timpul functionarii cit si la datele fixate prin normativele interne, ori de cate ori instalatia este oprita, responsabilul autorizat in recipiente sub presiune din schema beneficiarului este dator sa execute examinarea recipientelor, potrivit instructiunilor tehnice ISCIR C4-83.

Toate operatiile de intretinere, revizie si reparatii se vor efectua cu personal specializat si instruit in acest scop, luindu-se in considerare normele de tehnica securitatii si protectia muncii in vigoare.