Tema proiectului
Memoriu justificativ
Cap. I Elaborarea documentatiei tehnice in sistem industrial
Prezentarea schitei modelului ales
Prezentarea elementelor structurale si a caracteristicilor lor
Propuneri de materiale pentru executie
2. &n 555d36f bsp; Constructii grafice
Constructia tiparului clasic(sc. 1/5)
Transformarea tiparului clasic in model
Reproducerea sabloanelor
3. &n 555d36f bsp; Identificarea elementelor normei interne necesare realizarii productiei
4. &n 555d36f bsp; Calculul normei de consum
Precizarea etapelor de lucru in scopul determinarii normei de consum pentru materialele de baza
Calculul suprafetei sabloanelor
Elaborarea incadrarilor(sc. 1/5)
Calculul indicilor de consum
Pregatirea si croirea materialului
Confectionaraea produsului
Elaborarea produsului tehnologic de confectionare
Cap. II Pregatirea fabricatiei
Organizarea procesului de productie
1. &n 555d36f bsp; Defalcarea planului de productie pe perioade calendaristice
2. &n 555d36f bsp; Organizarea controlului tehnic de calitate
3. &n 555d36f bsp; Instructiuni privind tehnica securitatii muncii
4. &n 555d36f bsp; Masuri de prevenire si stingere a incendiilor
Concluzii
Bibliografie
TEMA PROIECTULUI
ORGANIZAREA UNEI SECTII DE CONFECTII CARE ARE SARCINA DE A PRODUCE ZILNIC 500 DE BUCATI DE BLUZE PENTRU FEMEI
Memoriu justificativ
CAPITOLUL I
ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE IN SISTEM INDUSTRIAL
1. &n 555d36f bsp; Alegerea sortimentului de articole si a modelului
1.1. Prezentarea schitei modelului ales
a) &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; Schitarea liniilor de transformare a tiparului clasic. Se executa cu mana libera o schita care cuprinde noul produs. Schitarea liniilor de transformare se executa separat pentru ficare detaliu.
b) &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; Schitarea rezervelor de cusaturi, tivuri si cute se realizeaza prin aplicarea in exteriorul schitei obtinute anterior a rezervelor necesare.
c) &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; Decuparea detaliilor din constructia grafica si copierea pe coala de desen are ca scop obtinerea tiparului la scara pe care se face transformarea.
d) &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; Reprezentarea grafica a transformarii se efectueaza pe conturul tiparelor copiate pe coala de desen.
e) &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; Calculul transformarii tiparului.
Stabilirea modificarilor la fiecare detaliu al produsului proiectat se face pe detalii componente.
2.3 Reproducerea sabloanelor scara 1:5
A) &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; Partea intai cuprinde notiuni generale asupra produsului la care se refera norma interna, unde sunt indicate principalele caracteristici ale produsului
B) &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; Partea a doua cuprinde conditiile tehnice dimensionale ale produsului si ale detaliilor componente. Aceasta parte stabileste dimensiunile produsului pe detalii componente si abaterile admisibile ale acestora. Dimensiunile produsului sunt cuprinse in tabele, in ordinea importantei detaliilor si pe grupe dimensionale
C) &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; Partea a treia a normei interne cuprinde modul de confectionare a produsului. In aceasta parte sunt prevazute principalele conditii in care trebuie sa se confectioneze produsul respectiv.
Nr.
crt..
Denumire
detaliu
Numar
incadrare
Suprafata sablonului
pe detaliu
Suprafata sablonului
pe produse
Fata
X 2
Spate
X 1
Maneca
X 2
Stirt fata
X 1
Stirt spate
X 2
TOTAL
12 900 cm²
Luna
Numar de zile lucratoare
Productia lunara
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
TOTAL: 119500 buc./an
2. Organizarea controlului tehnic de calitate
Instructiuni privind tehnica securitatii muncii
Tehnica securitatii muncii este o disciplina care se ocupa cu studiul influientelor posibile ale unor factori daunatori din procesul de munca asupra sanatatii muncitorilor si cu masuri de prevenire si de combatere a lor.
Pentru ducerea la indeplinire a acestor masuri au fost elaborate diferite reglementari prin care sunt stabilite drepturile si indatoririle fiecarui om al muncii legate de problema tehnicii securitatii muncii.
In acest scop sunt formate comisii si responsabili de probleme pentru intreprinderi, sectii, ateliere, care se preocupa de rezolvarea problemelor de protectia muncii si tehnica securitatii muncii.
Obiectivele care stau in fata acestor comisii sunt:
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; determinarea locurilor de munca periculoase din intreprinderi, la care se pot produce accidente de munca sau imbolnaviri profesionale;
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; studierea cauzelor care produc accidente de munca sau imbolnaviri profesionale;
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; elaborarea de masuri corespunzatoare, care sa previna accidentele de munca si imbolnavirile profesionale;
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; studierea in practica a masurilor de tehnica securitatii muncii, menite sa imbunatateasca conditiile de munca ale muncitorilor.
Norme de protectia muncii
A.Norme de protectia muncii la croirea materialului
In cadrul sectiei de preparatie si croire, la unele locuride munca se pot produce accidente de munca in cazul cand nu sunt asigurate conditiile normale desfasurarii procesului de productie.
a) Decatarea tesaturilor este locul de munca unde se pot produce accidente mecanice si termice. Accidentele termice se pot produce prin caderea sau miscarea organelor componente ale masinii. La aceste masini mai exista pericolul de a fi prinsa imbracamintea operatorului la mecanismul transmisiilor si al organelor in miscare. Pentru prevenirea acestor accidente este necesar a fi respectate instructiiunile de folosire a masinii. De asemenea este indicat ca in timpul functionarii masinii sa nu se faca reglari sau reparatii, iar personalul de deservire sa aiba echipament de protectie corespunzator muncii pe care o desfasoara.
Accidentele termice se produc din cauza aburului, apei sau a uleiului supraincalzit. Pentru a se preveni accidentele termice se recomanda folosirea aparatoarelor la masini, verificarea periodica a instalatiilor si respectarea instructiiunilor tehnice de folosire.
b) Spanuirea materialului este operatia la care se pot produce accidente mecanice provocate de caderea balotilor de material sau de masinile si dispozitivele in functiune.
Prevenirea accidentelor la spanuit se asigura prin asezarea balotilor de material pe masina numai cand masina este in repaus. De asemenea, este necesar ca masina sa fie echipata cu aparatoare de protectie si cu dispozitive de siguranta care asigura buna functionare.
c) Sectionarea spanului este operatia care poate produce accidente mecanice si electrice. Pentru prevenirea acestora este necesar a se respecta urmatoarele masuri:
- accidentele mecanice se pot produce la masinile de sectionat unde operatorul poate fii taiat la maini. Prevenirea taierilor se face prin manevrarea corecta a masinii si executarea atenta a ascutirii cutitului;
- accidentele electrice se produc datorita defectiunilor de la instalatia electrica. Prevenirea acestor accidente trebuie asigurata prin protectia cablului si a izolatiei ce se deterioreaza, fiind interzisa folosirea masinii in conditii necorespunzatoare.
d) Decuparea spanului este operatia care poate produce accidente mecanice sau electrice. Accidentele mecanice sunt caracterizate prin taiere la maini de catre cutitul banda. Acestea se produc datorita neatentiei operatorului, a lipsei aparatorii de protectie sau ruperea cutitului in timpul functionarii. Pentru prevenirea acestor accidente este interzis ca masina sa fie in functiune fara aparatoare de protectie, iar operatorul sa conduca cu atentie spanul in procesul de taiere. Accidentele electrice se produc atunci cand apar defectiuni la instalatia electrica. Pentru prevenirea acestor accidente este necesara verificarea periodica a instalatiei electrice si inlocuirea pieselor cu defectiuni.
B. Masuri de protectia muncii la masinile de cusut
La masinile de cusut se produc accidente de munca daca nu sunt luate masuri de prevenire. Accidentele pot fii mecanice si electrice. Accidentele mecanice pot surveni de la acul de cusut prin intepari la degete, de la piciorus prin strivire si de la cureaua de transmisie, prin smulgere si intepaturi. Accidentele electrice au drept cauza defectarea carcasei intrerupatorului si producerea de scurt circuite datorate nelegarii instalatiei la pamant. Pentru prevenirea accidentelor de munca sunt necesare: instruirea tehnica a personalului operativ, aplicarea dispozitivelor de protectie si folosirea echipamentului individual de protectie. Instruirea tehnica a personalului de deservire se face atat la angajare cat si periodic.
Inainte de inceperea lucrului se va verifica:
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; daca masa masinii este fixata pe cadrul metalic de sustinere;
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; daca corpul masinii este montat in bolturile de articulatie cu masa de lucru;
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; daca motorul electric este legat la pamant pentru evitarea electrocutarii;
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp;
daca carcasa de la intrerupator nu este
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; daca masina este dotata cu dispozitive de protectie la ac si la transmisie;
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; daca cadrul de sustinere a mesei de lucru este montat pe suporturi de cauciuc sau pe pluta.
In timpul lucrului se vor respecta urmatoarele conditii:
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; curatarea si lubrifierea se vor face numai dupa ce masina a fost oprita si s-a intrerupt curentul electric;
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; punerea masinii in functiune se face numai dupa ce dispozitivele de protectie au fost montate;
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; pornirea si oprirea masinii se vor face numai prin pedale, fara a se pune mana pe volant;
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; in timpul lucrului, privirea va fi indreptata numai asupra lucrului si utilajului,
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; se interzice muncitoarelor sa lucreze la masina de cusut fara basma de protectie;
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; schimbarea sau punerea curelei in timpul functionarii masinii este interzisa;
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; toate reparatiile si interventiile la masina de cusut se vor face numai de personal calificat in acest sens;
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; in timpul funtionarii, daca se aud zgomote suspecte, operatorul este obligat sa opreasca masina si sa anunte mecanicul de intretinere.
Echipamentul de protectie a personalului muncitor este format din halate sau bluze la barbati, halate, basma si pantofi cu tocul jos la femei. Curatarea masinilor de scama si praf se face la terminarea si inceperea schimbului.
C. Masuri de protectia muncii la tratamentul umidotermic
In procesul de tratare umidotermica a imbracamintei se lucreaza cu masini incalzite electric si actionate mecanic, pneumatic sau hidraulic. In cazul cand nu sunt luate masuri de prevenire necesare, aceste masini pot produce accidente mecanice, termice sau electrice.
Accidentele mecanice se pot produce ca urmare a pierderii mainilor de catre prese sau de alte organe de lucru ale acestora. Accidentele termice se pot produce de catre suprafetele supraincalzite ale masinilor si ale preselor de calcat. Accidentele electrice au loc din cauza instalatiilor electrice ce alimenteaza masinile sau presele.
Pentru prevenirea accidentelor la tratamentul umidotermic sunt necesare urmatoarele masuri:
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; inainte de inceperea lucrului trebuie sa se verifice starea functionala a presei sau a masinii de calcat;
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; presele si masinile de calcat cu intrerupatoare sau dispozitive defecte nu se pun in functiune decat dupa remedierea acestora;
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; la actionarea butoanelor de control electric in vederea prevenirii electrocutarilor sau a scurtcircuitelor electrice, mainile operatorului nu trebuie sa fie ude;
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; punerea in functiune a preselor se va face cu ambele maini, pentru a se preveni prinderea mainilor de catre presa propriuzisa;
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; operatiile de reglare si intretinere a preselor se vor efectua numai in timpul stationarii cu sursa de alimentare electrica decuplata;
- &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; reglarile si reparatiile utilajelor de calcat se vor efectua numai de catre personalul calificat pentru aceste operatii.
Masuri de prevenire si stingere a incendiilor
a) &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; &n 555d36f bsp; Cauzele producerii incendiilor in intreprinderi de confectii
In cadrul intreprinderilor de confectii exista o serie de factori care pot constitui surse de incendii daca nu sunt luate masuri de prevenire.
1) Focurile deschise- acestea produc incendii ca urmare a contactului materialelor combustibile cu focul. In industria de confectii, focurile deschise sub forma de flacari sunt provenite de la chibrituri aprinse, de la lampi de lipit si de la focuri obisnuite.
2) Corpuri si suprafete incalzite- aceasta constituie o cauza principala a incendiilor. Instalatiile de incalzire, desi functioneaza la temperaturi sub 100 grade Celsius, pot favoriza aprinderea unor materiale textile si scame pe care le usuca si le aduc in stadiul usor inflamabil. Ca masuri de prevenire a incendiilor la instalatiile de incalzire se recomanda curatarea acestora si izolarea lor de materialele prelucrate in incapere. Masinile de calcat manual care functioneaza la temperaturi de peste 1000C prin supraincalzire pot produce incendii. Masurile de prevenire a incendiilor sunt: scoaterea de sub tensiune la terminarea lucrului, confectionarea de suporturi din materiale rele conducatoare de caldura si montarea lor la masa de lucru in conditii de siguranta precum si utilizarea masinilor de calcat cu termostat, care limiteaza temperatura de incalzire. Presele de calcat incalzite electric si nesupravegheate pot atinge temperaturi ridicate si in contact cu materialele combustibile produc incendii. Ca masura de prevenire a incendiilor este necesara supravegherea preselor cand se afla sub tensiune electrica, dotarea cu termostat care sa limiteze temperatura de lucru si scoaterea de sub tensiune la terminarea lucrului. Conducatoarele electrice prin suprasolicitare se incalzesc si se autoaprind, dand nastere incendiilor. Pentru prevenirea acestui fenomen se recomanda respectarea incarcarii instalatiei si izolarea in bune conditii a conductelor electrice. Caldura rezulta prin frecare, apare in atelierele de productie ca urmare a frecarii unor organe de masini intre ele sau cu materiale ce sunt prelucrate. Pentru prevenirea incendiilor se impune curatarea masinii la terminarea schimbului si formarea unor spanuri de grosime rationala.
3) Scurtcircuitul se produce prin atingerea a doua conducatoare electrice intre care exista o diferenta de potential. Scurtcircuitele la instalatiile electrice se produc datorita deteriorarii instalatiilor, fapt care favorizeaza contactul intre conducatoare, fie prin atingere directa, fie prin intermediul apei sau altor materiale bune conducatoare de electricitate. Scurtcircuitele la motoarele electrice se produc prin atingerea spirelor ca urmare a deteriorarii izolatiei acestora. Aceste deteriorari se produc ca urmare a patrunderii in interiorul motorului a unor particule solide care in timpul functionarii preseaza asupra spirelor deregland izolatia. Scurtcircuitul la transformatoarele de curent se produc la spirele vecine sau suprapuse in straturi. Acestea se incalzesc puternic si determina degajare de caldura care poate incendia instalatia. Scurtcircuitele la intrerupatoarele electrice se produc prin contactul direct intre conductoarele electrice din cadrul intrerupatorului. Contactul are loc cand carcasa intrerupatorului este deteriorata si muncitorul pune mana pe capetele conducatoarelor sau cand se actioneaza intrerupatoarele cu mana uda.
Masurile de prevenire a scurtcircuitelor sunt urmatoarele:
*Bransamentele electrice sa fie ferite de lovituri sau socuri mecanice care ar putea degrada izolatia sau ar putea desface legaturile instalatiei;
*Motoarele electrice sa nu fie murdare de praf sau scame textile care favorizeaza producerea incendiului.
La inceperea lucrului fiecare muncitor are obligatia sa controleze starea masinii si a intrerupatorului electric. Nu este admisa aciionarea intrerupatorului cu mana uda. Toate motoarele electrice instalate vor fi legate la pamant conform normelor in vigoare.
b)Mijloacele folosite pentru combaterea incendiilor
1) Nisipul se foloseste prin aruncarea cu lopata pe substanta combustibila in ardere. Nisipul este depozitat in lazi la locuri usor accesibile in caz de incendiu. Poate fi utilizat la combaterea incendiilor in care ard materiale lemnoase, chimice, electrice, textile etc.
2) Apa este un mijloc principal de combaterea focului. Poate fi utilizat impotriva focului sub diferite forme:
* Sub forma de jet cand ard materiale solide- lemnoase;
* Sub forma de ploaie cand ard materiale fibroase;
* Sub forma pulverizata cand ard materiale combustibile lichide si solide;
* Sub forma de abur cand ard materiale uscate si groase, iar arderea are loc in mediu inchis;
3) Substantele chimice reprezinta un mijloc important pentru combaterea focului in care ard materiale chimice, electrice, substante grase si farmaceutice.
Substantele chimice utilizate pentru combaterea incendiilor pot fi sub forma de spuma chimica, spuma mecanica, bioxid de carbon sau prafuri uscate.
Spuma chimica este o substanta rezultata din combinarea chimica a acidului sulfuric sau a bicarbonatului de sodium, reactia celor doua substante se produce in interiorului stingatorului cu spuma cand acestea vin in contact. Spuma mecanica este o substanta chimica care se produce prin amestec cu o emulsie. Amestecul se realizeaza cu o instalatie speciala actionata mecanic.
c)Norme de prevenire si stingere a incendiilor
Pentru prevenirea si stingerea incendiilor sunt elaborate norme speciale:
* Organizarea prevenirii si stingerea incendiilor se face prin: stabilirea masurilor necesare pentru fiecare loc de munca, a inventarului necesar la interventii si la dotarea cu acest inventar, organizarea nominala a echipelor de stingere a incendiilor pe schimburi de lucru si instruirea acestora cu sarcinile ce le revin, popularizarea masurilor si a obligatiilor pe care le are personalul muncitor in caz de incendiu.
* Masurile tehnice de prevenire a incendiilor sunt urmatoarele: ascutirea cutitelor la masinile de taiat, spanul se va face dupa curatarea de scama a masinii si inchiderea instalatiei de absorbtie, instalatia de forta montata pe sub pardoseala vor fi protejate impotriva loviturilor mecanice, masinile de calcat vor fi verificate saptamanal in privinta starii lor tehnice, este interzisa folosirea legaturilor electrice provizorii si introducerea conductelor electrice in priza fara stecher, modul de intretinere si cunoasterea sarcinilor de prevenire si stingere a incendiilor.
CONCLUZII
Pentru intocmirea acestui proiect am respectat normele tehnice dintr-un atelier de confectii, am gandit sectia proiectata pentru lucrul pe banda rulanta, avand in vedere avantajele acestei benzi de lucru:
- procesul de productie se desfasoara in flux continuu, operatiile se executa succesiv;
- operatiile sunt mici ca timp de executie;
- transportul semifabricatelor se efectueaza mecanic;
- prin divizarea produsului pe operatii se creaza posibilitatea folosirii mai eficiente a masinilor;
- imbunatatirea calitatii muncii.
Modelul ales de mine va fi confectionat dintr-un material cu un pret redus ceea ce duce la un pret de vanzare acceptabil, prin acest lucru fiind justificat numarul ridicat de produse obtinute anual.
Am ales utilaje performante, cu o productivitate ridicata, astfel contribuind in primul rand la obtinerea unei calitati sporite si nu in ultimul rand, la o productivitate ridicata.
Consider ca am abordat toate problemele in conformitate cu cerintele actuale impuse unui atelier de confectii obtinand in final un produs de o calitate ridicata.
&n 555d36f bsp;
BRUMANIU AURELIA- Proiectarea
imbracamintei - Curs litografiat,
2. &n 555d36f bsp; CIUCA FLORICA, GALBEN EUGENIA- Croitorie pentru toti, Editura Tehnica, Bucuresti, 1988.
3. &n 555d36f bsp; CIONTEA GHEORGHE, STOICA FLORICA- Tehnologia confectiilor din tesaturi, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1963.
4. &n 555d36f bsp; CIUTEA MARIA, DRAGU PETRACHE- Manualul croitorului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2001.
5. &n 555d36f bsp; Manuale de tehnologie, anii II, clasele IX-XII.
6. &n 555d36f bsp; Reviste si articole de specialitate.
7. &n 555d36f bsp; Caiete de notite la modulele: Materii prime
Proiectarea imbracamintei
Prelucrarea reperelor
Confectionarea si finisarea produselor de complexitate redusa
Documentatia tehnica.
|
