Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























PROTOCOL DE EVALUARE SCAUN/TETIERA RCAR-IIWPG

tehnica mecanica




           PROTOCOL DE EVALUARE SCAUN/TETIERA RCAR-IIWPG                          


                         Versiunea 2.5- Septembrie 2006







1.SCOP


Documentul descrie o cercetare standard a Consiliului de reparatii automobile (RCAR) ptr. evaluarea abilitatii scaunelor si tetierelor de a preveni leziunile gatului la viteza moderata si mica in impactul posterior.

Procedurile si criteriile au fost dezvoltate de Grupul de Asigurari Internationale WHIPLASH(IIWPG) care cuprinde variate industrii de asigurare care sustin grupuri de cercetare din toata lumea. Aceste organizatii sunt:AZT,CENTRO ZARAGOZA,CESVImap,Folksan,GDV,IAG,ICBC,IIHS,THATCHAM si WINTERTHUR. In acceptarea acestui standard RCAR recunoaste ca institutul IIWPG continua cercetarea prevenirii accidentarii datorata efectului de bici si RCAR va considera modificarea standardului in viitor la recomandarea IIWPG.

Procedura de evaluare este un process in doua stadii,incepand cu masurarea si evaluarea geometriei statice a tetierelor si apoi o evaluare dinamica intr-o simulare a unui impact posterior a acelor scaune care indeplinesc anumite criterii geometrice.Procedurile de dirijare a masuratorilor geometrice sunt descrise intr-un document separate.


2.Vedere de ansamblu a proceduri 11511f522l i de evaluare


O tetiera previne leziunile gatului intr -un impact posterior prin sustinerea capului si gatului ocupantului astfel ca ei pot fi accelerate impreuna cu torsul in momentul in care scaunul si tetiera sunt deplasate inainte.Ptr. a indeplini aceasta tetiera vehiculului trebuie sa fie sufficient de inalta astfel incat punctul sau superior sa fie deasupra centrului de greutate a celui mai inlt occupant posibil.Suplimentar partea superioara a tetierei ar trebui sa fie aproape de spatele capului ocupantului astfel incat sa-l sustina inainte de impact.Cu cat este mai departe de cap cu atat furnizeaza mai putina sustinere si in consecinta capul si torsul vor avea tendinta de a se misca separate,creand forte potentiale lezionale la nivelul gatului.Aceste cerinte geometrice de baza ptr.designul tetierei si al scaunului sunt masurate ptr. a clasifica evaluarea geometrica in buna ,accectabila,la limita sau slaba,bazata doar pe adaptabilitatea tetierei ptr. un segment larg de populatie.Aceasta procedura de evaluare este detaliata in Publicatia Consiliului de Cercetare ptr. Reparatiile Automobilelor(RCAR 2001),Procedura ptr.Evaluarea Tetierelor vehiculelor cu Motor. Oricum ,desi aceasta procedura RCAR atribuie o buna evaluare ptr. toate tetierele active,evaluarea geometrica statica reflecta aceleasi criterii de masurare ca si ptr. tetierele nonactive. Beneficiile aditionale ale tetiterelor active,daca exista vor fi determinate prin testul dynamic.Designul unei tetiere cu evaluare geometrica acceptabila sau buna va fi testat intr-o simulare de impact posterior la 16Km/hptr. a face o evaluare dinamica(cat de bine sustine tetiera capul ,gatul si torsul). Evaluarea finala generala a scaunului va fi o combinatie intre evaluarile sale dinamice si geometrice. Un scaun cu evaluare geometrica la limita sau slaba va primi automat o apreciere generala de slab.Nu va fi subiect al testelor dinamice deoarece geometria sa este inadecvata ptr. a proteja pe oricine mai inalt decat un barbat de talie medie.Criteriile de performanta ptr. testele dinamice sunt impartite in doua grupuri:parametrii designului scaunului (2) si parametrii de reactie ai manechinului (2).

Primul parametru al deisgnului scaunului,timpul pana la atingerea capului de tetiera,necesita ca tetiera sau spatarul scaunului sa atinga capul ocupantului devreme in accident.Principalul scop in cerinta ca tetiera sa fie la o mica distanta in spatele capului,este de a reduce timpul pana la care capul este sustinut de tetiera.Unele scaune sunt proiectate ptr. a absorbi unele energii de impact astfel incat ocupantii resimt acceleratii inainte joase. Acest aspect al performantei,al doilea parametru al designului scaunului este masurat prin acceleratia inainte a torsului ocupantului scaunului(acceleratia T1).In unele cazuri aceste designuri conduc la timpi intarziati de contact ai capului cu tetiera.Scaune cu imbunatatiri care reduc timpii de contact ai capului cu tetiera sau care au caracteristici effective de absorbtie a energiei au fost prezentate ca oferind o protectie mai buna contra leziunilor gatului in impact posterior decat scaunele  cu geometrie rezonabil similara montate pe accelasi model de masina (Farmer et. al. 2003).Valorile critice ale parametrilor constructive ai scaunului au fost ajustate ptr a fi compatibile cu performantele acestor scaune de referinta si prin urmare sunt destinate sa incurajeze producatorii de automobile sa adopte principiile de design care s au dovedit a fi viabile

Ptr a asigura un contact mai rapd al capului cu tetiera sau o valoare mai scazuta a acceleratiei T1 rezulta de fapt  intr o mai buna sustinere a capului ,au fost deasemenea masurati 2 parametrii de reactie ai manechinului :forta de forfevare a gatului si forta de tensiune a gatului .Valorile critice ale fortelor gatului au fost stabilite  in concordanta cu distributia lor observata in cazul scaunelor de serie cu geometrie buna .

Ptr. a receptiona o evaluare dinamica buna , o tetiera trebuie sa respecte cel putin unul dintre parametrii de design al scaunului si deasemenea sa induca forte mici gatului.Daca aceste forte sunt medii sau mari atuci evaluarea dinamica este doar acceptabila sau la limita. Daca si fortele induse sunt mari si nu respecta nici un parametru de design al scaunului atuci evaluarea dinamica scade la nivelul slab.

Testul dynamic consta intr-un impact posterior simulate pe un dispozitiv "sanie" folosind un manechin BIORID II ptr. a reprezenta ocupantul uman.

Procedurile RCAR IIWPG vor folosi mai degraba o sanie ptr. testare folosind un impuls de impact standard,decat un vehicul complet de testare.

In teorie, rezultatele testelor cu vehicule intregi pot include si efectul pe care il are structura posterioara a vehiculului asupra performantei scaunelor.Oricum, in cazuri reale, vehiculele intra in coliziune cu o gama larga de alte vehicule la viteze diferite.Prin urmare scaunele din spate sunt supuse unei game largi de impulsuri de impact.

Aceste proceduri sunt RCAR- IIWPG sunt destinate evaluarii  performantei scaunelor si tetierelor si nu a structurilor posterioare, designul carora nu tine cont numai de prevenirea leziunilor gatului.



3.Masurarea si evaluarea geometriei statice a tetierei - Evaluare initiala


Primul pas in evaluarea protectiei la impact posterior oferita de scaunele si tetierele vehiculului este masurarea geometriei statice a tetierei corespunzatoare unui barbat de talie medie.

Instructiuni detaliate ptr. a instrumenta evaluarea geometriei statice sunt descrise in "O procedura de evaluare a tetierelor vehiculelor cu motor"(RCAR,2001),dar evaluarea geometrica ptr. acest protocol nu face nici un rabat ptr. tetierele active,bazandu-se numai pe masuratorile statice corespunzatoare oricarei tetiere normale.Urmatorul paragraph rezuma principalele concepte ale evaluarii geometriei statice..

Evaluarile geometriei statice sunt bazate pe masuratorile inaltimii si a suprafetei spatarului effectuate cu ajutorul unui manechin corespunzator unui barbat de talie medie.

Ptr. a fi considerat cel putin la limita,varful tetierei nu ar trebui sa fie mai jos decat centrul de greutate al capului(nu mai mult de 10cm sub varful capului) si nu mai departat de11cm fata de spatele capului. Altfel , evaluarea geometrica a tetierei este slaba.Tetierele mai inalte ofera protectie chiar si ptr. pasagerii mai inalti,iar cele mai apropiate de cap pot reduce perioada in care capul pasagerului nu este sustinut in caz de impact.

O evaluare geometrica acceptabila implica o tetiera pozitionata nu mai jos de 8cm fata de varful capului si nu mai departe de 9cm fata de spatele capului(ceafa).

O geometrie buna a tetierei implica o pozitie fata de varful capului de sub 6cm si o distanta fata de spatele capului de7cm.(Fig.1)

Scaunele cu geometrie fixa sunt evaluate folosind inaltimea si suprafata spatarului masurate conform procedurilor RCAR.Scaunele cu tetiere reglabile ce nu pot fib locate pe pozitie sunt evaluate in baza masuratorilor pozitiei nereglate(cea mai joasa sic ea mai departata) a tetierei.Scaunele cu tetiere reglabile cu posibilitati de blocare pe pozitie vor fi evaluate tinand cont de pozitia de mijloc a tetierei(intre cea mai de jos/cea mai departata pozitie sic ea mai de sus/cea mai apropiata pozitie).Ptr. tetierele cu geometrie slaba sau la limita , evaluarea generala este slab.Tetierele cu geometrie acceptabila sau buna vor fi supuse testului dynamic asa cum este descries in continuare:in mod normal, evaluarea statica a scaunelor/tetierelor se face cu scaunul si tetiera instalate in vehiculul ptr. care au fost proiectate.Cand acest lucru nu este posibil(de exemplu in cazul prototipurilor de scaun) evaluarea statica este executata cu scaunul/tetiera montate intr-un simulator de impact (sanie) sau intr-un alt dispozitiv de testare.Scaunul ar trebui sa fie fixat in aceasta sanie(sau dispozitiv) in pozitia lui fireasca asa cum ar fi montat in vehicul.Deasemenea, o reprezentare simuland podeaua din fata scaunului trebuie montata pe sanie imediat in fata scaunului in pozitia corespunzatoare din vehicul,la aceeasi inaltime,astfel incat pozitia piciorului dispozitivului H-point sa fie exact cum este descries in procedura RCAR.Toate reglajele scaunului trebuie effectuate conform procedurii RCAR descrise inainte de plasarea dispozitivului H-point si a dispozitivului de masurare a tetierei(HRMD).

O astfel de evaluare statica,efectuata in acest fel,poate fi folosita ptr. a califica/descalifica designul unui scaun/tetiera in testul dynamic,inainte de a se efectua masuratorile statice in vehicul.



4.Cerintele testului dinamic                          


Testul dynamic constituie o simulare de impact posterior in care un manechin BIORID II9 este pozitionat in scaunul de testat.Scaunul este atasat de o sanie de simulare a impactului si accelerat/decelerat ptr. a simula un impact posterior cu o schimbare de viteza(delta V) de 16Km/h.Profilul acceleratiei este aproximativ triunghiular cu un varf de 10g intr-un timp de 91ms.Scaunele cu tetiere reglabile vor fi testate cu tetierele reglate ca in sectiunea 5.7.


5.Procedura de test dinamic

5.1 Sania de accelerare sau decelarare


Testul dynamic se vrea a fi o simulare a unui impact posterior tipic,in care structura spate a vehiculului este initial stationara sau se misca foarte usor inainte.In consecinta,este recomandata ptr. aceste teste o sanie de accelerare..O sanie de decelerare in care manechinul se misca initial spre spate cu 16Km/h si apoi este oprit,poate fi folosita daca se acorda o atentie deosebita pozitionarii manechinului.(vezi pasul 5.9.5 Pozitionarea BIORID).

In oricare din cazuri este permisa o miscare a saniei la inceputul testului(T= 0).Ptr. a adapta diversele tipuri de sanie si diversele legaturi dintre miscarea saniei si inregistrarea datelor de test,timpul de test va fi indexat din punctual de varf al acceleratiei saniei conform sectiunii 7- Procesarea si Colectarea de date.


5.2 Mediul de laborator


Temperatura din laboratorul de testare ar trebui sa fie 22.5+- 3grd.C,cu o umiditate relativa de 10-70%. Manechinul BIORID siscaunul de test trebuie tinute la aceeasi temperature cel putin trei ore inainte de test.


5.3 Sistemul de coordonate


Cadrul de referinta a coordonatelor este:

            +X inainte (adica directia miscarii saniei

            +Y dreapta

            +Z jos



5.4 Impulsul de accelerare


Specificatiile acceleratiei si impulsului saniei sunt date in Fig.2 si respective Tabelul 1.

Acceleratiile saniei trebuie masurate cu un accelerometru potrivit atasat de platforma saniei si inregistrate in concordanta cu SAE 2003.Inainte de a stabili concordanta cu specificatia impulsului de accelerare,orice semnal residual trebuie indepartat din masurarea acceleratiei.

Concordanta dintre durata impulsului, acceleratia de varf si timpul acesteia este realizata cu semnalul filtrate prin CFC 60.Schimbarea de viteza (detlta V) este evaluate folosind viteza calculate dintr-un semnal CFC 180. Ptr. calculul delta V se inregistreaza valorile acceleratiei saniei dintre ultimul timp tn care acceleratia trece prin 0 la inceputul cursei si primul timp in care acceleratia trece prin 0 la sfarsitul cursei.

Fig.3 arata variatiile tipice in acceleratie din 50 de teste effectuate cu o sanie data.


                                       Tabelul 1


Specificatiile impulsului acceleratiei saniei


Caracteristica impulsului acceleratiei                                Minim                            Maxim


Acceleratia la timpul = 0

Accelerata la timpul  = 27ms


Timpul in care acceleratia saniei s-a intors la 0


Schimbarea de viteza


5.5 Atasarea ( montarea ) scaunului/tetierei de sanie

 Scaunul ,inclusive mecanismele sale de reglare  si echipamentele cu care se monteaza de regula ,in vehicul ,sau trebuie fixate sigur pe platforma saniei de testare .

    Fixarea ar trebui racuta de asa natura incat oirentarea scaunului in raport cu orizontala sa fie aceasi ca in cazul montarii scaunului in  vehiculul caruia  I a fost destinat .

      Inaltimea actuala a scaunului montat pe sanie poate fi diferita  fata  de inaltimea corespunzatoare montarii in vehicul .

      O podea si un panou  pedalier  fals formate dintr o suprafata  orizontala sufficient de mare pentru ca piciorul  manechinului sa se sprijine relaxat pe ea  si conectata   cu o alta suprafata orientate  la 45 de grade fata de oirzontala si lunga de cel putin 30 cm ,sunt fixate pe platforma saniei de test .

       Ambele suprafete trebuie acoperite cu mocheta.

      Suprafata orizontala a podelei trebuie montata la aceasi inaltime cu sinele si suruburile  de prindere ale scaunului si trebuie sa corespunda cu punctual de contact cu calcaiul manechinului .

      Pozitia pedalierului  ar trebui sa fie ajustabila .

   Fig 4 prezentata un  exemplu de montaj al scaunului pe sania test si vehicul .





                                        Determinarea pozitiei punctului de sprijin al calcaiului (PSC)


Punctul de spijin al calcaiului este definit  in vehicul (cu covorasele inlaturate )prin folosirea pedalei deacceleratie dupa cumurmeaza :

5.5.1.1 Gasiti punctual central geometric  a suprafetei  de contact a pedalei de acceleratie(lateral si vertical).

 Asezati o rigla dreapta intre pedala de acceleratie si mocheta fixa de pe podea astfel incat  rigla sa fie tangentiala cu pedala de acceleratie in punctual central .

 Punctul de sprijin al calcaiului este  punctual in care rigla intalneste  podeaua .(fig. 5)


  5.5.2Geometria centurii de siguranta

In timpul testului ar trebui folosita o centura de siguranta in 3 puncte (poala /umar).

Centura  trebuie plasata peste toracele manechinului clavicula sa si / pelvis si directionata deasupra  unghiului pelviar ( a senzorului acestui unghi daca exista )

Cand  sunt testate scaune echipate cu centura de siguranta  integrate ,aigurati manechinul cu echipamentul  asa cum este el montat pe scaun .


  5.5.3Elemente active declansatoare

Pentru fiecare  scaun ar trebui  reliefate din partea producatoruluyi ,unde sunt instalate elemente active (de ex. Tetiera active ).

Pentru fiecare element care necesita un declansator,timpul de declansare (TTF) ar trebui specificat de catre producatori.

Date ajutatoare vor fi cerute .     




5.6 Setarea reglajelor scaunului


Diversele reglaje ale scaunelor,posibile pe multe vehicule moderne,ar trebui setate in conformitate cu urmatoarele instructiuni.Deoarece setarile unor reglaje pot afecta alte setari,scaunu ltrebuie setat in concordanta cu ordinea pasilor procedurali subliniati aici.

Unghiul spatarului va fi setat in sectiunea 5.9.Setarea initiala nu este importanta atata vreme cat nu afecteaza(interfereaza)alte ajustari.

Scaunele cu tetiere ajustabile automat(adica cele ptr. care tetiera se regleaza automat cu reglarea altor echipamente ale scaunului) ar trebui sa fie setate conform instructiunilor din sectiunea 5.8.


5.6.1. Reglajele initiale ale scaunului


Toate reglajele ar trebui effectuate initial dupa cum urmeaza.Anexa A furnizeaza descrieri mai detaliate si ilustreaza aceste reglaje.


Cerintele de pozitionare a BIORID ptr. teste folosind decelerarea saniei.


Capul manechinului, vertebra T1 si sania trebuie sa aiba aceeasi viteza +_ 0.1m/s la T= 0.

Spatele capului manechinului si vertebra T1 trebuie sa fie in aceeasi pozitie (+_5mm) in raport cu tetiera la T=0 ca si in testul initial.


BIORID.


Aceste teste trebuie realizate cu un manechin BIORID II 9  sau o varianta recenta revizionata . Manechinul trebuie sa corespunda specificatiilor coloanei vertebrale si a raspunsului dynamic inainte de test.


6.1. Verificarea curburii coloanei vertebrale.


Cu placa de prindere a pelvisului plasata pe o suprafata plana orizontala cu unghiul condilo-occipital  la 29,5+_0.5grd., unghiul vertebrei T2 de 37+_0,5grd. si placa de prindere a gatului inclinata la +_ 0,5grd. ,distanta pe (X) dintre punctul H si OC ar trebui sa fie 156+_3mm, iar distanta pe (Z) dintre punctul H si OC ar trebui sa fie 609+_3mm.


6.2. Calibrarea.


Raspunsul dynamic al BIORID-ului este verificat prin atasarea coloanei vertebrale,torsului si capului de o minisanie care este lovita de o greutate test de 33,4Kg la o viteza de 4,76+_0,1m/s. Raspunsul specific al manechinului si specificatiile detaliate ale testului sunt descrise in: "Procedura de test:Calibrarea BIORID II" disponibila de la DENTONATD,Inc. In general daca curbura coloanei vertebrale a manechinului se modifica astfel incat nu mai indeplineste specificatiile descrise in 6.1 atunci foarte probabil nu mai indeplineste specificatiile raspunsului dynamic.


6.3. Imbracaminte.


Manechinul trebuie imbracat in doua perechi de colanti pana la genunchi din spandex (lycra) si cu doua camasi cu maneca scurta din spandex. Primul rand de haine trebuie purtat normal iar cel de-al doilea pe dos. Suplimentar manechinul poate purta o camasa de bumbac peste camasile de spandex.

Manechinele trebuie incaltate cu incaltaminte de lucru cu talpa rigida, stil oxford,de masura 45 (11 sau 27,9 cm).


6.4. Instrumentar.


Instrumentarul necesar efectuarii evaluarii RCAR-IIWPG este listat in tabelul 3.

BIORID II 9 este echipat cu un sensor de presiune la nivelul vertebrei T1;informatiile furnizate de acest sensor pot fi inregistrate la discretia testatorului. Suplimentar pot fi utilizate accelerometre in cap,in vertebra C4,T8,L1 si pelvis.




                                         Tabel nr. 2

                   Specificatiile curburii coloanei vertebrale a BIORID.



                        Masurare                                                                  Specificatii



Unghiul interfetei occipitale cu orizontala


          29,5+_0,5 grd.



Unghiul vertebrei T2 cu orizontala


          37,0+_0,5 grd.



Unghiul suportului gatului (lateral)


          0+_0,5 grd.



Distanta dintre indicatorul punctului H si CO (orizontal)


          156+_3mm




     Distanta    - - - - -"- - -  - -  - -  - - "- - - - - - - -"(vertical)                  609+_3mm







                                             Tabel nr. 3

                                       Instrumentar BIORID



     Locatia masurarii                                                              Tip senzor


Spatele capului

Senzor de indicare a contactului capului cu tetiera

Gatul (superior)

Senzor de presiune

Vertebra T1 (stanga)

Accelerometru directia X

Vertebra T1 (dreapta)


Acceleratia saniei                                                     -------- ----- ------ -









Colectare date si procesare.


Datele masurate trebuie inregistrate in conformitate cu ISO 6487 sau SAE J211-1. Tabelul nr. 4 specifica clasa de frecventa a canalului ptr. fiecare masurare necesara. Datele masurate vor fi considerate spre evaluare pana la momentul in timp la care capul se desprinde de tetiera sau la 300ms.




                                                  Tabel nr. 4

               Evaluarea masuratorilor ptr. clasele canalelor de filtrare



Evaluarea masuratorii                                   Clasele de frecventa ale canalelor

Acceleratia X a vertebrei T1(stanga si dreapta)

              Nici una

Forta X a gatului

              Clasa 60

Forta Z a gatului(tensiune/compresie)

              Clasa 1000

Acceleratia X a gambei

              Clasa 60

Acceleratia X a gambei delta V                                              Clasa 180



Indexul timpului ptr. testul RCAR-IIWPG (indicele de timp)





Ptr. normalizarea indicelui de timp de-a lungul gambei in protocoalele de laborator cu nivel de declansare diferit de T=0 , timpul producerii evenimentului la acceleratie maxima este folosit ca referinta ptr. indexarea timpului. Procedura este descrisa dupa cum urmeaza:

Procedura de evaluare.


8.1. Parametrii constructivi ai scaunului.

Exista doi parametri constructivi ai scaunului :

 - timpul de contact cu tetiera

 - acceleratia maxima T1


8.1.1. Timpul pana la contactul cu tetiera trebuie sfie mai mic de 70 ms ptr. a indeplini cerintele. Aceasta limita reflecta timpi de contact cu tetiera obtinuti de scaunele cu tetiera active si geometrie statica acceptabila sau mai buna. Timpul de contact cu tetiera este timpul dupa inceperea testului saniei (T=0) in care capul manechinului atinge tetiera si mentine acest contact ptr. cel putin 40ms. Contactul este indicat de un comutator electric atasat pe capul manechinului sau pe tetiera.

Nota: pause minore in timpul de contact cu tetiera de pana la 1ms sunt premise daca poate fi demonstrate ca acestea se datoreaza unor imperfectiuni ale contactului electric, oricum acestea trebuie sa fie investigate cu referinta la film ptr. a certifica ca aceste pause nu se datoreaza fenomenelor biomecanice ca : ridicarea manechinului , colapsul spatarului sau tetierei sau oscilatiei capului in timpul contactului nestructural cu tetiera.


8.1.2. Acceleratia T1.


Valoarea maxima a acceleratiei T1 trebuie sa fie mai mica decat 9,5g ptr. a indeplini cerintele.Aceasta limita este bazata pe acceleratiiile  maxime T1 inregistrate in testele scaunelor Volvo WHIPS care includ intarituri absorbante de energie si limitatoare de forta in spatar. Acceleratia maxima T1 este media dintre cea mai inalta acceleratie inregistrata SAE J 211-1 (CFC60 Hz) si un accelerometru orientat orizontal atasat la vertebra T1 a manechinului pe ambele parti stanga-dreapta masurate oricand intre inceputul testului si momentul in care capul manechinului iese prima data din contactul cu tetiera.


8.2. Parametri de raspuns ai manechinului de test.


Fortele de tensiune si de forfecare din gat sunt masurate la conexiunea dintre coloana cervicala si capul manechinului folosind un sensor de presiune ce indeplineste cerintele SAE J 211-1.(CFC 1000). Fortele masurate la nivelul gatului vor fi clasificate ca joase, moderate sau inalte in functie de regiunea din fig. 13 in care se afla punctul reprezentand tensiunea maxima de la nivelul gatului si maximul fortelor de forfecare. Aceste regiuni sunt unite de curbe reprezentand al 30 lea si al 75 lea procent al distributiei probabilitatii de insumare a fortelor de forfecare ale gatului ptr. scaune cu geometrie buna testate.In cazul scaunelor cu geometrie buna daca fortele de la nivelul gatului masurate, reprezinta 30% din totalul fortelor sunt forte joase, iar daca fortele masurate reprezinta 75% din totalul fortelor sunt forte inalte. Desi aceste criterii sunt bazate pe scaune model 2004 ele vor fi mentinute si ptr. viitorul apropiat. Scopul este sa se stabileasca limitele fortelor obtinute cu metodele de design curente.


8.3. Procedura de evaluare a tensiunii si a forfecarii gatului.


Valorile critice ptr. tensiunea si forfecarile  de la nivelul gatului s-au stabilit in baza evaluarii a 102 scaune cu geometrie statica buna. In testele dinamice ale acestor scaune varful fortei de forfecare (Fx) s-a situate intre 0 - 315 N,iar tensiunile de varf (Fz) s-au situate intre 234 si 1365 N. Ptr. fiecare test valorile tensiunii au fost standardizate prin scaderea 234 (minimul) si impartind la 1131. Valorile fortei de forfecare au fost similar standardizate prin impartire la 315. Prin urmare valorile tensiunii si a fortelor de forfecare au fost intre 0 si 1.Sumele vectoriale ale valorilor tensiunii si fortelor de forfecare standardizate au fost calculate. Notati ca suma vectoriala nu are nici o interpretare biomecanica. Mai curand are o interpretare statistica indicand cat de extreme au fost fortele ptr. un anumit scaun cand fortele de tensiune si de forfecare au fost considerate unite. In aceasta distributie statistica unita deviatiile de la valorile standardizate ale tensiunii si forfecarii sunt cantarite egal in absenta unei dovezi stiintifice clare ca una este mai importanta decat cealalta in leziunile gatului. Fortele joase ale gatului sunt definite ca acelea a caror suma vectoriala este mai mica sau egala cu 30% ptr. scaunele cu geometrie buna (mai mica sau egala cu 0,45). Fortele inalte ale gatului sunt cele a caror suma vectoriala depaseste 75% ptr. scaunele cu geometrie buna. Restul au fost denumite forte moderate.

Aceste sume vectoriale ale sfertului de cerc limita ptr. distributia cu doua variabile a fortelor standardizate de tensiune si forfecare pot fi scrise dupa cum urmeaza:


                                  Pag. 22




Alternativ, limita poate fi stabilita pe distributia cu doua variabile nestandardizate a fortelor de tensiune si forfecare, dupa cum urmeaza:


                                Pag. 22



Ptr. usurarea calculelor , valorile inregistrate ale acestor curbe au fost rotunjite in plus.


                                Pag.22



8.4. Rata dinamica.


Clasificarea dinamica ptr. testele dinamice ale scaunelor va fi buna , acceptabila sau la limita ptr. acele scaune care inregistreaza forte ale gatului joase ,moderate sau inalte si deasemenea indeplinind unul sau doi parametric constructivi ai scaunelor. Acceleratia T1x mai mica sau egala cu 9,5g sau timpul de contact cu tetiera mai mic sau egal cu 70ms.

Scaunele care nu indeplinesc unul dintre parametrii de mai sus vor fi clasificate ca bune , acceptabile sau la limita in functie de fortele gatului clasificate ca joase, moderate sau inalte.

Similar, scaunele care nu indeplinesc niciunul dintre parametrii de design vor fi clasificate ca acceptabile, la limita sau slabe. Tabelul nr.5 rezuma parametrii ptr. evaluarea dinamica la fiecare nivel.


                                                 Tabelul nr.5



8.5. Evaluarea generala.


Evaluarile geometriei statice si dinamice sunt combinate asa cum se observa in Tabelul nr.6 ptr. a stabili evaluarea generala ptr. scaun. Un scaun cu o evaluare statica acceptabila datorita spatarului si inaltimii mici, va castiga o evaluare generala buna, daca evaluarea dinamica este buna. Aceasta exceptie a fost facuta ptr. a da credit scaunelor cu o geometrie sufficient de inalta ptr. a sustine un barbat de talie medie si la care testele dinamice pot compensa o distanta mai mare intre cap si tetiera.


                                                  Tabelul nr.6

                                     Formularea evaluarii generale




9.Referinte

10.Referinte aditionale


APPENDIX  A


Definitiile reglarii scaunelor




Definitie                                                             Imagine                         Imagine aditionala


Sina scaunului - o reglare care misca tot

scaunul(perna si spatarul) in fata si in spate



Spatarul scaunului - o reglare care roteste

intregul spatar al scaunului,independent de

perna scaunului in jurul unui pivot aflat pe

spatar la intersectia cu perna,astfel schimband

unghiulul de inclinare al spatarului fata de

perna



Inaltimea scaunului - o reglare care misca

intregul scaun pe verticala(perna si spatarul

impreuna).Aceasta reglare trebuie sa mentina

aproximativ acelasi unghi al pernei in raport cu

podeaua.Poate fi un singur control(2 directii) care

misca scaunul intreg la unison sau o combinatie de

controale (4 directii) care cand sunt folosite impreuna

pastreaza relativ acelasi unghi al pernei scaunului fata

de podea.




Inclinarea scaunului - o reglare care roteste intregul

scaun (perna si spatarul la unison);aceasta reglare

roteste scaunul in asa fel incat se modifica semni-

ficativ unghiul pernei scaunului fata de podea de la

cea mai de jos pozitie.Aceasta reglare poate misca

atat fata cat si spatele scaunului ptr. a schimba unghiul.







Inaltimea pernei scaunului - o reglare care misca pe verticala

perna scaunului independent de spatar mentinand unghiul

pernei relative neschimbat fata de sol;aceasta poate fi mono sau

bidirectionata,miscand intreaga perna a scaunului la unison

sau o combinatie de controale care folosite impreuna mentin

unghiul pernei relative neschimbat fata de sol.



Inclinarea pernei scaunului - o reglare care misca perna scaunului

independent de spatar in asa fel incat se modifica semnificativ

unghiul pernei fata de podea,de la cea mai de jos pozitie.



Suportul lombar - o reglare care face ca portiunea centrala

joasa a spatarului sa iasa in relief ptr. a furniza support ptr.

portiunea lombara a coloanei vertebrale a ocupantului.



Partea superioara a spatarului - o reglare care roteste doar

partea superioara a spatarului in jurul unui pivot din spatarul scaunului;

aceasta reglare va modifica unghiul portiunii superioare a scaunului

fata de portiunea inferioara.



Extensia pernei - o reglare care misca sau extinde o portiune

frontala a pernei,astfel ca lungimea totala a pernei poate fi marita.




Extensiile laterale ale pernei - o reglare care misca partile laterale

ale spatarului sau pernei astfel incat conturul scaunului poate fi

modificat.



Inaltimea tetierei - o reglare care misca tetiera pe verticala.



Inclinarea tetierei - o reglare care misca tetiera pe orizontala.












APPENBIX  B


Exemple de reglare a contactului capului





Pasul 1. Inregistrarea acceleratiei saniei.


Pasul 2. Indepartarea semnalului residual.


Pasul 3 Filtrarea acceleratiei saniei la CFC 60 ptr. determinarea schimbarii de timp si indexarea tuturor dtelor (inclusive timpul de contact al capului).


Pasul 4 Filtrarea datelor acceleratiei saniei la CFC 180,integrand ultimul timp in care a trecut acceleratia prin 0 la inceputul cursei pana la primul timp in care acceleratia trece prin 0 la sfarsitul cursei.


Pasul 5 Transformarea din g in m/s prin multiplicare cu 9,81.


Pasul 6 Gasirea timpului la care modificarea vitezei atinge 4m/s si rotunjirea valorii acestuia pana la primul numar intreg imediat superior.(exemplu de la 61,3ms la 62ms).


Pasul 7 Scadeti timpul inregistrat in pasul 6 din 70ms. Adaugati diferenta timpului indexat al contactului capului din pasul 3. Valoarea rezultata va fi timpul official de contact al capului(HCT) utilizata ptr. evaluare.



































Document Info


Accesari: 1972
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )