Bugetul activitatii comerciale, Bugetul costurilor de productie, Bugetul cheltuielilor indirecte de productie

In ceea ce priveste derularea actiunii de control, Druker P. afirma ca: „intotdeauna deciziile trebuie luate la cel mai redus nivel posibil, in concordanta cu natura deciziei si cat mai aproape de scena de actiune

La Cap 2.2.2

a) Determinare a pretului minim la comenzilor.

Obiectivul principal pe termen scurt al fiecarei entitati este maximizarea profitului, ca urmare in toate cazurile decizionale se urmareste atingerea obiectivului fixat. Pentru obtinerea unui profit este necesara fixarea preturilor limita care sa duca la indeplinirea acestui obiectiv. Se poate aprecia ca pretul minim este egal cu costul relevant total sau pretul care nu genereaza nici profit nici pierdere.

Bugetul master[1] reprezinta procesul de previzionare cifrata a performantei si pozitiei financiare a intreprinderii prin modelarea retelei de bugete periodice, departamentale si/sau functionale consolidate in Raportarile financiare previzionale.

Bugetul master are drept Estimarea necesarului de fonduri pe o scop final: perioada determinata, in functie de obiectivele strategicestabilite

Stabilirea modului in care diversele alternative de finantare se vor reflecta in fluxurile de numerar ale intreprinderii.

Bugetul master se constituie prin elaborarea bugetelor periodice cel mai importante fiind: bugetul vanzarilor, bugetul activitatii comerciale, bugetul de productie, bugetul costurilor de productie, bugetul aprovizionarilor, bugetul activitatii de aprovizionare, bugetul resurselor umane, bugetul cheltuielilor indirecte de productie, bugetul cheltuielilor generale de administratie, bugetul cheltuielilor de capital.

Acesta se finalizeaza prin elaborarea: bugetului de trezorerie, contului de rezultate, bilantului.

Bugetul activitatii comerciale

Bugetul activitatii comerciale prezinta detaliat cheltuielile previzionate functiei de vanzare ale societatii. In cadrul acestui tip de buget este necesaara separarea cheltuielilor in functie de comportamentul lor fata de volumul de activitate, dupa cum urmeaza:

a) cheltuieli variabile, cum sunt: salariile si contributiile la asigurari ale distribuitorilor, cheltuieli de transport, comisioanele reprezentantilor comerciali, etc;

b) cheltuieli fixe, cum sunt: cheltuielile legate de spatiile comerciale in care se includ salariile si contributiile la asigurari ale personalului de supraveghere, amortizarea, iluminat, chirie, asigurari, intretinere, publicitate, etc.

c) Cheltuieli mixte, cum sunt: salariile si contrbutiile la asigurarile sociale ale personalului departamentului commercial.

In cazul bugetului activitatii comerciale, responsabilitatea elaborarii acestuia revine departamentului de vanzari si poate fi realizat doar dupa elaborarea bugetului de vanzari.

Bugetul costurilor de productie

Cu ajutorul acestui tip de buget:

- se previzioneaza totalitatea costurilor de exploatare pe centre de costuri si pe purtatori de costuri;

- se identifica cheltuielile directe pe produse si servicii, cum sunt cheltuieli cu materiale, manopera, si alte cheltuieli directe;

- se identifica cheltuielile indirecte de productie: cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor, cheltuieli generale de administratie;

- se grupeaza cheltuielile in fixe si variabile.

Bugetul costurilor de productie este determinat in functie de un anumit volum de activitate, cheltuielile variabile evolueaza in functie de aceasta activitate, in timp ce cheltuielile fixe raman constante intrucat sunt independente de volumul de activitate.

Bugetul activitatii de aprovizionare

Cu ajutorul bugetului activitatii de aprovizionare se prezinta detaliat cheltuielile previzionate functiei de aprovizionare a intreprinderii.

Bugetul cheltuielilor indirecte de productie

Acest buget prezinta previziunile privind cheltuielile indirecte de productie (altele decat cheltuielile directe privind materialele si manopera) necesare in realizarea productiei programate. In cadrul costurilor indirecte de productie se includ cheltuielile proprii centrului si costurile prestatiilor primite din decontare de la alte centre.

Scopurile bugetului cheltuielilor indirecte de productie pot fi sintetizate in:

integrarea bugetelor cheltuielilor indirecte de productie elaborate de managerii departamentelor de productie si servicii

acumularea informatiilor din aceste bugete si determinarea ratelor de absortie a cheltuielilor indirecte de productie.

Bugetul cheltuielilor generale de administratie

Acesta prezinta detaliat cheltuielile de exploatare, altele decat cele aferente functiilor aprovizionare, productie, desfacere, care sunt necesare desfasurarii activitatii generale de administrare a intreprinderii intr-o perioada definita. Costurile angajate de administratia generala, care contribuie indirect la exploatarea intreprinderii, au caracterul de cheltuieli complexe si majoritatea  acestor cheltuieli se incadreaza, de regula, in categoria cheltuielilor fixe. Structura bugetului se realizeaza pe elemente de cheltuieli iar la proiectarea volumului cheltuielilor se au in vedere o serie de factori specifici activitati: complexitatea cheltuielilor, gradul inalt de calificare a personalului, diferenta culturala dintre manageri si operatori etc.

Bugetul cheltuielilor de capital

Acest buget se realizeaza pornind de la previziunile pe termen lung,reprezinta detaliat proiectiile privind investitiile, responsabilul de investitii trebuie sa elaboreze un plan de investitii pentru mai multi ani, bugetul fiind primul an al planului.

Bugetul cheltuielilor de capital cuprinde pe langa previziunile de investitii care se refera la: costul de achizitie, cheltuielile de rambursare din imprumuturi, si previziunile de finantare cu privire la autofinantare, capitaluri straine, astfel incat sa existe concordanta intre costul investitiilor si finantarea lor.

Bugetul taxei pe valoarea adaugata

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat (constituie un venit curent al statului) si suportat de consumatorul final, TVA este calculata si decontata de catre intreprindere, fara efect asupra rezultatului dar cu influenta asupra trezoreriei sale. In cadrul bugetulul taxei pe valoarea adaugata, se includ previziunile decontarilor privind creantele si datoriile fiscale aferente taxei pe valoarea adaugata.

Lichiditatea si rezultatul intreprinderii pot fi afectare daca proiectiile trezoreriei legate de TVA nu sunt riguros fundamentate. La construirea bugetului taxei pe valoarea adaugata se au in vedere TVA deductibila, TVA colectata, aferenta perioadei curente si TVA de recuperat din perioada precedenta.

Relatia de calcul a datoriei fiscale de plata, TVA de plata, este[2]: