Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































DESPRE EVOLUTIA POLITICII DE COEZIUNE ECONOMICA SI SOCIALA

economie




DESPRE EVOLUTIA POLITICII DE COEZIUNE ECONOMICA SI SOCIALA


Nevoiasiacoperirea


Diferentele de dezvoltare dintre statele care erau membre ale comunitatilor europene la începutulanilor1980eraucaracterizateprintr-o dimensiuneregionala.Laorigineadisparitatilor se afla cauze diverse. O prima categorie de cauze este legata de asezarea geografica specialaaunorteritorii, caîncazulzonelorcu relief muntos mai greu accesibile, al zonelor izolate, insulare sau aflate la periferia Uniunii. Oaltacategorieseleagadeeconomiadeficitara sau mai slab dezvoltata, cauzata de declinul unorregiuniindustriale,aunorzoneurbanesau rurale, care necesita un proces de restructurare economica. Primul fond european special constituit pentru a contribui la reducerea disparitatilorregionaleafostFondulEuropean de Dezvoltare Regionala (FEDR), înfiintat în 1975.Acestfondseadaugaceluimaivechifond destinat corectarii unor diferente de natura structurala de pe piata muncii, numit Fondul Social European (FSE), înfiintat în anul 1958 dupa încheierea Tratatului de la Roma. FSE a fost destinat interventiilor pentru corectarea politicilor deocupare afortei demunca, având delaînceputodimensiunenationala.





Caracterul localizat al disparitatilor economice si sociale a dominat politica de dezvoltare regionala pâna în a doua jumatate a anilor 1980, când comunitatile europene s-au extins cu noi membri, mai saraci decât statele membre existente la acea data. Primele situatii de acest fel au aparut când Grecia, Irlanda, Spania si Portugalia au aderat la spatiul comunitar, aducând cu ele nivele generale de dezvoltare mult mai scazute. Fenomenul a capatat o întindere si mai mare, odata cu ultimiledouavalurideextinderecareauadusîn UE un numar mare de tari cu decalaje importantededezvoltarefatadeUE15.


Pentrutarilecoeziunii-cumafostnumitmai tîrziu grupul format din Grecia, Spania, Portugalia si Irlanda - acoperirea nevoilor de dezvoltare nu mai putea fi tratata doar la nivel regional.


Reforma politicii regionale si a fondurilor


structurale s-a produs la sfârsitul deceniului 8, pe fondul cresterii complexitatii politicilor de integrare economica, fapt care a condus la asumarea,în1987,aobiectivuluidecompletare a pieteiuniceaUEpânaîn1992.Nouapolitica de coeziune economica si sociala a fost prima datamentionataînActulUnicEuropean(1987) si a fost urmata un an mai târziu de cea mai ampla reforma a fondurilor structurale. Cele doua fonduri structurale existente, FEDR si FSE, au continuat sa serveasca drept instrumente financiare ale politicii, dar li s-au atribuit principii de implementare noi, care au ramasvalabilepânaînprezent.


Pentru a sprijini îndeplinirea criteriilor de convergenta economica, Tratatul de la Maastricht(1982)adeschiscaleapentrucrearea unui fond suplimentar, numit Fondul de Coeziune, deschis statele membre aspirante la zona Euro. Acest fond, care nu este de tip structural, sustine bazele dezvoltarii la scara nationala la fel ca si FSE. Obiectivele sale privescîntarireainfrastructuriidetransportside mediucuimplicatiilaniveltrans-european.


Momentuldevârfînexpansiuneapoliticiide coeziune economica si sociala este marcat de includereapoliticiidedezvoltarerurala,precum siacelordouainstrumentestructuralespecifice: FEOGA-Sectiunea Orientare si Instrumentul pentru Orientarea Pescuitului. Prin aceasta, politica de coeziune economica si sociala a devenit un integrator pe majoritatea aspectelor dezvoltarii, cu exceptia agriculturii, acoperind dimensiunea regionala, nationala, spatiul rural si cel urban, problemele de natura economica, socialasidemediu.


Directiile specifice de actiune au evoluat urmarind anumite etape în evolutia politicii, în caremomenteledecotituraaufostreprezentate de lansarea ciclurilor de programare multi- anuala (1988-1993, 1994-1999, 2000-2006, 2007-2013).


Politicile europene comune sunt sensibile la problemele si tendintele spatiului comunitar si international, ceea ce conduce la frecvente adaptari sau transformari de substanta.








Dinamica politicii de coeziune economica si sociala respecta si ea aceasta tendinta. Sunt doua dileme mari între care oscileaza alegerile viitoare ale politicii de coeziune: (1) competitivitate sau coeziune si (2) predominanta dimensiunii regionale versus dimensiunea nationala a interventiilor. Presiunile venite dinspre noile state membre tind sa deplaseze centrul de greutate al suportuluifinanciaralpoliticiicatreatributulde coeziune, caracterizat prin dimensiunea nationala mai pronuntata a proceselor de convergenta asistate. Pe de alta parte, competitia internationala si noile tendinte ale ereipost-industriale,careaulocpefondulunei stagnari economice careia tarile europene din UE15îisuntvictimedeovreme,înclinabalanta sprepromovareacuprioritateacompetitivitatii economice, în abordarea ei predominant regionala. Principial, decidentii la nivel european cauta un echilibrul între aceste tendinte, astfel încât sa nu sacrifice obiectivul privind competitivitatea interna si internationala a pietei europene pentru solidaritateaeconomicaamembrilorUniunii.





Dezvoltarearurala,obiectivdesine-statator


Sub politica agricola comuna (PAC), dezvoltarea rurala a evoluat tot mai mult ca obiectiv de sine-statator. Fenomenul a început odatacuprimareformaMacsharry(1992),când au fost introduse masurile referitoare la dezvoltarea rurala si la protectia mediului si a continuat cu definirea acestui domeniu ca Pilonul II al PAC prin Agenda 20001. Redefinirea instrumentelor financiare ale PAC în2006,înspecialaFonduluiEuropeanpentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR), a condus la separarea totala a asistentei pentru dezvoltarea rurala de asistenta structurala, atât înceeaceprivesteobiectivelededezvoltare,cât si tipurile de asistenta financiara. Fondul FEOGA fusese progresiv împartit între interventii structurale pe spatiul rural si agricultura, într-o maniera greu de administrat si uneori confuza. Reorganizarea în FEADR, odata cu noul ciclu de programare 2007-2013, clarifica obiectivele dezvoltarii rurale si simplifica asistenta financiara pe doua arii de




interventie: pe de o parte agricultura si silvicultura, pe de cealalta parte dezvoltarea rurala.


În acest fel, dezvoltarea rurala iese de sub incidenta politicii de coeziune economica si socialasiramânesubumbrelapoliticiiagricole comune.


Dincolo de simplificarile de natura operationalapecareleaduce,clarificareaaresi un aport benefic asupra ariei de acoperire. Datorita acestei delimitari, spatiului rural i se recunosc nevoile specifice de dezvoltare si i se poate acorda o atentie mai bine concentrata. Nevoile acestor zone sunt asociate cu preocuparile preponderent agricole ale locuitorilor, dar trebuie sa raspunda în aceeasi masura cerintelor dezvoltarii durabile si standardelor de calitate a vietii, care trebuie sa ajungacomparabilecuceledinspatiulurban.


Separarea se aplica odata cu programarea financiara 2007-2013. Ca urmare, începând cu acest ciclu de finantare, politica de coeziune gestioneaza numai obiectivele pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare la nivel national si regional si este responsabila cu dezvoltarea urbana si teritoriala (fara spatiul rural),cuplanificareaspatialaateritoriuluisicu cooperarea teritoriala trans-frontaliera, inter- regionalasitrans-regionala.


În cursul lucrarii de fata, programele de dezvoltareruralavorfiabordatedoartangential si numai acolo unde acest fapt este necesar, pentruasepunedeacordcuultimadelimitarea politiciidecoeziune.



CuplarealaStrategiaLisabona


RelansareaAgendeiLisabonaîn2005afacut ca politica de coeziune sa devina instrumentul cheie la nivel european pentru realizarea celor doua obiective globale ale strategiei, cresterea economica si crearea de locuri de munca, mai multesimaibineplatite.




Dupa adoptarea initiativei la Consiliul EuropeandelaLisabonadinanul2000,directiei politicenoucreatenuis-auatribuitsimijloacele specifice de realizare, fapt care a condus la semi-eseculacesteia.


1 Agenda 2000 a fost adoptata în 1999, la Consiliul European de la Berlin







Dupa evaluarea din 2005, strategia a fost reformulata si cuplata cu instrumentele financiare necesare pentru punerea ei în aplicare, între care fondurile structurale sunt cele mai substantiale. Alegerea facuta a tinut seamadedouaconsiderentepractice.Dinpunct de vederefinanciar, politicade coeziuneeste o resursa considerabila, pentru ca absoarbe o treimedinbugetulUniunii.Dinpunctdevedere operational, modul de programare a fondurilor structurale permite canalizarea strategiilor de dezvoltare la nivel local si regional înspre atingereaobiectivelorStrategieiLisabona.


Pentru a monitoriza atingerea obiectivelor Strategiei Lisabona si Göteborg2, Comisia Europeana a creat o procedura inovatoare de marcare, numita earmarking, prin care se urmareste destinatia asistentei financiare comunitare alocate sub politica de coeziune în perioada de programare 2007-2013. Nota [1] prin care Comisia Europeana propune introducerea procedeului de marcare mentioneaza faptul ca "nu exista antiteza între prioritatile identificate de Agenda Lisabona



revizuita, specificate în Orientarile integrate pentrucresteresiocuparesioperatiuniledesub politica de coeziune". Obiectivul marcarii este ca 60 % din sumele cheltuite pentru interventii sub obiectivul Convergenta si 75 % din cele înregistrate sub obiectivul Competitivitate regionala si ocupare, sa corespunda catego- riilor3 careservescAgendeiLisabona.


Statele membre trebuie sa faca un efort de coordonare suplimentar pentru a realiza coerentaîntreobiectivelepoliticiidecoeziunesi cele asumate prin Strategia Lisabona revizuita. Aceasta presupune, pe de o parte, coordonarea institutiilor responsabile cu elaborarea Programelor nationale de reforma cu cele însarcinate cu pregatirea programelor pentru politica de coeziune (Planul National de Dezvoltare, Cadrul National Strategic de Referinta si Programele Operationale), iar mai departe presupune coordonarea activitatilor în fazadeimplementareaprogramelor,maialesîn alegerea proiectelor ce urmeaza sa primeasca finantare si apoi în monitorizarea si evaluarea programelor.
























2 StrategiadedezvoltaredurabilaaUE,adoptataîn2002laConsiliulEuropeandelaGöteborg


Pe baza documentului numit «Orientarile strategice integrate pentru crestere si ocupare», care redefineste Agenda Lisabona,ComisiaEuropeanaastabilit-amarcat-cincidomeniiprioritaredeinvestitii,caresafieurmaritesiînregistrate în contul strategiei. Aceste domenii sunt: (I) cercetare&dezvoltare, inovare, societatea informationala (mai putin investitiile în infrastructura de TI), (II) îmbunatatirea mediului de afaceri prin servicii financiare, servicii de suport logistic,deinformare,consultanta,formareprofesionala,marketing,management,design,internationalizare,planificare, stimularea spiritului de inovare, (III) utilizarea durabila a resurselor, co-generare, eficienta energetica, dezvoltarea surselorregenerabiledeenergiesiatehnologiilorcuratecarenuafecteazamediul,(IV)dezvoltareacapitaluluiuman,a antreprenoriatului, flexibilitatea fortei de munca, a politicilor de ocupare a fortei de munca, a pietei muncii, (V) dezvoltarea infrastructuriide transport,energie sitelecomunicatii cudomensiune europeana,promovarea transportului eficient -pecaleaferata,peapaetc.




loading...








Document Info


Accesari: 1970
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )