Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Cercetari privind modificarile chimice din sol, dependente de fertilizarea minerala

agricultura


Cercetari privind modificarile chimice din sol, dependente de fertilizarea minerala

Fertilizarea minerala are o influenta semnificativa asupra insusirilor chimice ale solului, fapt demonstrat de rezultatele obtinute de-a lungul anilor de numerosi cercetatori.



Sub actiunea ingrasamintelor chimice se modifica continutul solului in macroelemente si microelemente, gradul de saturatie cu baze, pH-ul solului, continutul in humus, carbon extractabil, acizi huminici etc.

Pe solul cernoziom cambic de la ICCPT Fundulea , jud. Calarasi, intr-o experienta de lunga durata, infiintata de Hera (1967) si apoi condusa de Toncea (1975), si de Toncea si Hera (1990) pentru stabilirea dozelor optime de ingrasare a solului cu azotat de amoniu si cu superfosfat, dupa un an de la intreruperea administrarii ingrasamintelor chimice s-au efectuat testari privind modificarile chimice si biologice produse solului. S-a cercetat reactia chimica si gradul de saturatie cu baze ale solului (tabelul 2.14).

Interactiunea manifestata de cresterea dozei de azotat de amoniu s-a concretizat prin scaderea indicelui pH, de la 6,34 (la N0) pana la 5,74 (la N160). Aceasta acidifiere a solului a fost atenuata prin cresterea dozei de superfosfat, la aceasta contribuind, cu siguranta, calciul care insoteste ionul fosfat din ingrasamant. Un fenomen asemanator se observa si in cazul testarii gradului de saturatie cu baze a solului.

Din tabelul 2.15 se constata influenta fertilizarii chimice cu azot si fosfor asupra continutul solului in humus, carbonul extractabil, acizii huminici, azotul organic determinata de Stefanic si colab., 1992.

Ingrasarea unilaterala a solului cu azot nu a contribuit la scaderea continutului in h 626e45g umus, determinand chiar, marirea procentului de carbon humificat (Ce %). La doza N160, totusi, se constata scaderea continutului in acizi huminici, ceea ce reprezinta semnalul intensificarii mineralizarii humusului, pentru ca microflora are nevoie de carbon pentru a asimila azotul dat in exces, prin ingrasamant si pe care-l regasim in continutul humusului, cand s-a determinat ca azot total la dozele mari de N120 si N160.

Tabelul 2.14

Table 2.14

Modificari chimice in cernoziomul cambic de la ICCPT Fundulea, jud. Calarasi, la un an de la incetarea administrarii ingrasamintelor chimice, intr-o experienta de lunga durata (Stefanic, Toncea si Oprea, 1992)

Chemical modification in cambic chernozem at ICCPT Fundulea, district Calarasi, one year after the end chemical fertilizer treatment , on a long term experiment (Stefanic, Toncea si Oprea, 1992)

Variante

Doza de azot

Doza de fosfor kg/ha P2O5

Xb

a1-P0

a2-P40

a3-P80

a4-P120

a5-P160

Reactia chimica (pH H2O)

b1-N0

a 6,34 a

a 6,25 a

a 6,14 b

a 6,11 b

a 6,09 b

a 6,18

b2-N40

b 6,02 b

a 6,13 a

a 6,14 b

a 6,11 b

a 6,09 b

b 6,10

b3-N80

b 5,97 b

a 6,13 a

a 6,22 a

a 6,07 b

a 6,08

b 6,09

b4-N120

b 5,91 b

b 5,98 a

a 6,09 a

a 5,95 a

a 6,07 a

c 6,00

b5-N160

c 5,74 b

b 5,92 a

b 6,04 a

a 5,93 a

b 5,87 b

d 5,90

Xa

6,00 b

6,08 a

6,14 a

6,02 b

6,04 b

DL A P 5% = 0,08; B 0,1% = 0,11; AB 5% = 0,14; BA 5% = 0,15

Gradul de saturatie cu baze (V, %)

b1-N0

a 91,6 a

a 89,5 b

a 90,3 b

a 89,1 c

a 90,1 b

a 90,1

b2-N40

b 89,6 a

a 90,0 a

a 89,9 a

a 89,1 c

a 90,1 a

a 89,7

b3-N80

b 89,9 a

a 89,7 a

a 90,1 a

a 88,6 b

a 89,7 a

a 89,6

b4-N120

b 89,4 a

88,9 a

b 88,3 b

b 87,4 b

b 88,9 a

a 88,6

b5-N160

c 88,0 a

b 87,5 a

b 87,6 a

b 87,3 a

c 85,5 b

c 87,2

Xa

89,7 a

89,1 a

89,2 a

88,3 b

88,9 a

DL A P 5% = 0,5; B 0,1% = 0,5; AB 0,1% = 1,0; BA 0,1% = 1,1

Literele plasate dupa numere reprezinta grupa valorica semnificativa la comparatia A*B; plasarea inaintea numerelor reprezinta comparatia B*A.

In cazul asocierii dozei de P80 (P2O5), la dozele de azotat de amoniu se constata ca valorile V% scad semnificativ la N120P80 si N160P80, ceea ce tradeaza debazificarea humusului. Asocierea superfosfatului la dozele de N80 si N120 a determinat scaderea continutului in h 626e45g umus, comparativ cu variantele in care nu s-a aplicat superfosfat.

Administrarea ingrasamintelor minerale pe un sol acid, luvosolul albic de la SCA Albota, jud Arges, a avut influenta asupra insusirilor chimice ale solului (Stefanic, Oprea si Povarna, 1993).

Aciditatea hidrolitica a crescut cu doza de azot, de la 5,33 (la N0P0) la 7,61 (in varianta N160). Suplimentarea cu superfosfat (P2O5 = 80 kg/ha) a ameliorat usor aciditatea hidrolitica a solului la dozele mari de azot. Acest aspect a fost observat si de Nicola si colab., in 2003, dupa o perioada de 36 de ani de aplicare a ingrasamintelor. O data cu scaderea pH-ului s-a produs o crestere a continutului de aluminiu mobil, indicand o denaturare a fertilitatii solului.

Tabelul 2.15

Table 2.15

Influenta administrarii indelungate a azotatului de amoniu si superfosfatului asupra insusirilor chimice ale cernoziomului cambic de la ICCPT Fundulea, jud. Calarasi, la un an de la ultimul tratament (Stefanic, Toncea si Oprea, 1992)

Long term treatment influence with ammonium nitrate and superphosphate on chemical features of cambic chernozem at ICCPT Fundulea, district Calarasi, one year after the last treatment (Stefanic, Toncea and Oprea, 1992)

Caracteristicile chimice ale solului

DL P 5%

Doza de azot (kg N/ha)

N0

N40

N80

N120

N160

Doza de fosfor - P0 (kg/ha P2O5)

Humus Ct (%)

1,87 a

1,85 a

1,90 a

1,88 a

1,88 a

C extractabil Ce (%)

0,67 b

0,71 b

0,80 a

0,83 a

0,74 a

Acizi huminici Cah (%)

0,49 b

0,50 a

0,52 a

0,53 a

0,44 c

Azot organic Nt (%)

0,159 d

0,165 c

0,170 b

0,171 b

0,178 a

Reactia chimica pH

6,34 a

6,02 b

5,97 b

5,91 b

5,74 c

Grad de saturatie V%

91,6 a

89,6 b

89,9 b

89,4 b

88,0 c

Doza de fosfor P80 (kg/ha P2O5)

Humus Ct (%)

1,86 a

1,87 a

1,85 a

1,86 a

1,89 a

C extractabil Ce (%)

0,68 b

0,71 a

0,76 a

0,79 a

0,76 a

Acizi huminici Cah (%)

0,47 c

0,49 b

0,53 a

0,53 a

0,46 c

Azot organic Nt (%)

0,160 c

0,166 b

0,172 a

0,174 a

0,173 a

Reactia chimica pH

6,15 a

6,20 a

6,22 a

6,09 a

6,04 b

Grad de saturatie V%

90,3 a

89,9 a

90,1 a

88,3 b

87,6 c

Gradul de saturatie cu baze (V%) este cel mai ridicat in parcela unde nu s-a administrat azotat de amoniu si/sau superfosfat (64,99% si 61,43%), continuand sa scada cu doza de azot (58,4%) si chiar mai mult, la asocierea cu superfosfat (50,5%).

S-a determinat si evolutia continutului in h 626e45g umus si calitatea lui, in cursul celor 30 de ani de fertilizare chimica anuala si de amendare calcaroasa (de 3 ori la fiecare 10 ani) a luvosolului albic. Azotatul de amoniu administrat singur, in doze de la N0 la N160, nu a modificat continutul de humus, dar cand a fost asociat superfosfatul, pe masura cresterii dozei de N, a existat o tendinta (neasigurata statistic) de a se diminua continutul de humus. Tendinta de mineralizare a humusului a devenit mai sigura, cand azotatul de amoniu (la doze mari) a fost asociat cu superfosfatul. Aceasta constatare este intarita, daca observam ca si continutul in azot organic a suferit o diminuare (asigurata statistic), sub influenta dozelor combinate de N120P80 si N160P80. 

Pe cernoziomul cambic de la Podu Iloaiei, dupa 39 de ani de fertilizare chimica, s-a constatat scaderea pH-ului in orizontul arat, la doza de 160 kg/ha, de la 5,34 5,43, cu 1,2 1,3 unitati, fata de martorul nefertilizat. Ritmul de acidifiere a solului in stratul arat a oscilat, in functie de rotatie si dozele aplicate, intre 0,04 si 0,08 unitati pe an.

La solurile cu textura luto argiloasa si reactie slab acida (pH 5,8 6,7) acumularea fosfatilor are o tendinta de plafonare dupa un anumit numar de ani. Ratele medii de crestere a continutului de fosfati mobili (PAL), in conditiile aplicarii anuale a superfosfatului si a azotatului de amoniu, au oscilat in functie de dozele administrate intre 0,37 si 2,99 ppm/an. Exista o tendinta de plafonare a fosfatilor mobili din sol la cantitati mari de P2O5 aplicate. Una din cauzele care determina tendinta de plafonare a acumularii fosfatilor mobili in sol este repartizarea fosfatilor din ingrasaminte intr-un volum de sol mai mare decat cel al stratului arat. Continutul in fosfor mobil indica faptul ca o asigurare buna a solului se realizeaza in cazul folosirii unei doze de 60 80 kg P2O5/ha.

Continutul de humus din sol, in conditii de nefertilizare, a fost de 2,74% si s-a mentinut la valori apropiate de cele initiale, in cazul fertilizarii echilibrate cu doze mari de fosfor si azot (120 kg N + 80 kg P2O5/ha). La varianta N120P80 continutul in humus a ajuns la 3,28% (Jitareanu si colab., 2007).

Rezultate similare in ceea ce priveste modificarea pH-ului, a continutului de humus la aplicarea ingrasamintelor chimice cu azot, fosfor si potasiu, s-au obtinut si pe solul brun-roscat din zona centrala a Olteniei de catre Stefan si colab., 2004.

Pe cernoziomul cambic de la S.C.D.A. Secuieni, Piatra Neamt, aplicarea ingrasamintelor cu azot nu a influentat continutul de fosfor mobil din sol, iar continutul de potasiu mobil din sol a scazut usor odata cu cresterea dozelor de azot si fosfor aplicate. Asupra continutului de humus din sol tratamentele diferentiate cu azot si fosfor nu au avut efecte semnificative. Ingrasamintele cu azot au redus pH-ul solului (Lupu, 2007).  

Ionescu si colab., 2001, pe cernoziomul din Campia Caracalului au constatat modificarea pH-ului de la slab acid spre neutru la varianta nefertilizata, iar la varianta fertilizata mineral inregistrandu-se o usoara scadere a pH-ului. Continutul solului in humus este mai mic la variantele nefertilizate si fertilizate mineral (2,34% 3,36%) spre deosebire de variantele fertilizate organic cu compost (3,60% 3,90%).

Fertilizarea minerala cu azot si fosfor a condus la o usoara crestere a continutul solului in azot total, fiind apreciat ca mijlociu, dar si a continutului in fosfor mobil, de asemenea fiind apreciat ca mijlociu. La variantele fertilizate organic se constata valori superioare ale continutului solului in fosfor mobil (38 58 ppm).

Barbu, 2003, pe cernoziomul cambic de la Fundulea, a constatat, in conditiile in care timp de 30 de ani nu s-a aplicat nici un fel de ingrasamant, reducerea continutului de P2O5 din sol de la 40 ppm (in 1970), la 32 ppm (in 2000). Cantitatea de P2O5 din sol a crescut o data cu aplicarea ingrasamintelor cu fosfor. La o doza de 80 kg P2O5/ha/an continutul de P2O5 era de 139 ppm, iar in cazul cand s-au aplicat 160 kg P2O5/ha/an, valoarea a fost de 258 ppm. La variantele in care s-au aplicat ingrasaminte cu azot, continutul de P2O5 a scazut, ajungand la valori sub 24 ppm.


Document Info


Accesari: 1747
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )