Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































PROIECT DE DIPLOMA - Silvicultura si Exploatari Forestiere

agricultura




CUPRINS

CAPITOLUL 1

DESCRIEREA GENERALA A ZONEI STUDIATE




Situatia geografica..........................6

Incadrarea in organizarea administrativa...............6

Limite si vecinatati.....................9

Cai de acces........................10

Conditii stationale........................10

Conditii geologice........................10

Elemente de geomorfologie.....................10

Conditii climatice ........................11

Conditii edafice......................17

Conditii hidrologice........................19

Sinteza climatica..........................20

Tipuri de statiuni (cum influenteaza conditiile stationale si cele climatice existenta faunei)..........................21

Conditii de vegetatie

Vegetatia forestiera - incadrarea fitogeografica (principale tipuri de padure, vegetatie arbustiva si cea erbacee din padure); distributia padurilor pe clase de varste............................23

Vegetatia pajistilor (raspandirea, principalele asociatii de pajisti, productivitatea lor, etc.)....................27

Culturi agricole (principalele culturi si ponderea lor).........27

Relatia fauna - vegetatie.....................28

Influiente ale industriei zootehnice................30

Zone influentate de industrie, minerit, lacuri de acumulare,etc......30

Surse de poluare a apelor....................31

Organizarea zootehniei in zona studiata (specii, efective orientative,zone pasunate) ...........................31

Atitudinea populatiei si distributia asezarilor umane.........31

Alte influente antropogene asupra faunei............31

1.8 Concluzii privind relatia fauna - biotop................32

Capitolul 2

STUDIUL FAUNEI.......................35

2.1 Principalele specii de vanat, efectivele si dinamica lor pe ultimul deceniu..35

2.2 Ecologia si biologia principalelor specii cu particularitati in zona studiata............................38

2.3 Studiul bonitatii pentru principalele specii...............54

2.4 Compararea efectivelor reale cu cele normale.............60

2.5 Normalizarea efectivelor......................60

Capitolul 3

MODUL ACUAL DE GOSPODARIRE...............68

3.1 Organizarea fondului, administrarea, paza si masuri de prevenire a imbolnavirilor..........................69

3.2 Asigurarea hranei.......................69

3.3 Asigurarea conditiilor de liniste si adapost .............72

3.4 Combaterea braconajului.....................73

3.5 Masuri de prevenire a poluarii mediului, cu influente asupra vanatului............................74

3.6 Masuri de ocrotire a puilor..................74

3.7 Recoltare si valorificare....................74

3.8 Trofee obtinute.........................79

3.9 Rezultate economice obtinute pe ultimii cinci ani..........79

Capitolul 4

MASURI PRIVIND REALIZAREA UNUI ECHILIBRU AL FAUNEI CU ACTIVITATILE DIN AGRICULTURA, SILVICULTURA, ZOOTEHNIE

4.1 Interrelatii intre modul actual de practicare a agriculturii si efectivele faunei (culturi, perioade de combaterea daunatorilor si influiente asupra puilor si vanatului mic); pagube produse culturilor agricole de catre vanat.......81

4.2 Gospodarirea arboretelor si influenta ei asupra hranei, linistei si adapostului..........................82

4.3 Exploatarea pasunilor, evolutia compozitiei lor, circulatia bolilor din mediul salbatic in cel domestic si invers; concurenta la hrana...........85

4.4 Masuri propuse pentru realizarea echilibrului intre evolutia faunei si celelalte sectoare.............................86

Capitolul 5

MASURI PRIVIND O MAI COMPLETA UTILIZARE A POTENTIALULUI CINEGETIC SI SALMONICOL..................89

5.1 Analiza ocuparii biotopului, respectiv a niselor trofice si posibilitatii de extindere a raspandirii speciilor ca si a introducerii altora.........89

5.2 Populari si repopulari cu specii de vanat...............90

5.3 Studiul potentialului nutritiv al arboretelor in perioada iarna - primavara91

5.4 Studiul potentialului nutritiv al arboretelor in perioada vara - toamna...91

5.5 Posibilitati de marire a capacitatii trofice si al adapostului prin masuri silviculturale..........................92

5.6 Studiul raspandirii vanatului in perioada de iarna - primavara si propuneri privind distributia hranitorilor....................93

5.7 Calculul necesarului de hrana complementara si compararea cu potentialul trofic natural al fondului de vanatoare (eventual chiar pe zonele de vanat)..94

5.8 Necesarul de hrana complementara: producerea, achizitionarea si conservarea (calculul necesarului de ogoare, suprafata, planul lor de cultura).......96

5.9 Amenajari si instalatii necesare, distributia lor pe cartierele de iernat....98

5.10 Constructii necesare.....................99

5.11 Masuri de paza, combaterea bolilor si ocrotirea puilor........105

5.12 Masuri de realizare a echilibrului intre categoriile de consumatori....106

5.13 Recoltarea faunei, cantitati de carne si trofee pe care se poate conta dupa aplicarea masurilor.......................108

Capitolul 6

STUDIUL ECONOMIC......................110

6.1 Investitii necesare in primii cinci ani...............110

6.2 Lucrari executate cu munca personalului............112

6.3 Venituri in primii cinci ani...................112

6.4 Eficienta economica (rentabilitatea calculata dupa norme legale)....177

6.5 Concluzii.........................199

Capitolul 7

MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCII..............120

7.1 Pastrarea, portul si folosirea armelor de vanatoare.........120

7.2 La vanatorile individuale...................122

7.3 La vanatorile colective....................123

BIBLIOGRAFIE......................124

CAPITOLUL 1

DESCRIEREA GEOGRAFICA A ZONEI STUDIATE

Situatia geografica:

Zona luata in studiu este reprezentata de Fondul de vanatoare nr. 10 Milas care este situat in treimea superioara a raului Lechinta, mai exact pe cursul paraului Milas, afluent al raului Sieu; in nord-vestul masivului Calimani,.

Incadrarea si organizarea administrativa:

Fondul de vanatoare nr. 10,Milas are o suprafata de 13.117 ha si este administrat de AJVPS Bistrita.

Din punct de vedere al administratiei teritoriale este situat in judetul Bistrita -Nasaud, pe raza comunei Milas si partial pe raza comunelor :Silivas-Smihaiu de Campie Suprafata fondului de vanatoare nr.10 Milas cuprinde intreaga suprafata a U.P.II Lechinta U.P. III Sieu si la care se adauga terenurile agricole comunale.

In tabel este prezentata suprafata fodului de vanatoare rezultata din insumarea suprafetelor productive cinegetic, pe moduri de folosinta (de la coloana 2 la 5), a luciului de apa (coloana 1) si a celei neproductive cinegetic (coloana 7).

U.M

Productiva cinegetic pentru:

Nepro-ductiva cine-getic

TOTAL GENERAL

Vanatul de balta

Restul speciilor de vanat

Luciu de apa (cursuri de apa,lacuri, balti,etc)

Padure

Arabil (fanete vii livezi)

Pasuni (izlazuri)

Gol de mun-te

Total col. 2+3+4+5

Ha.

Repartitia suprafetelor in functie de modul de folosinta este redata in tabelele urmatoare:

Structura suprafetei cinegetic productive:

Numar de identificare pe natura (structura) de suprafata

Modul de folosinta (inclusiv luciul de apa)

Proprietati (de peste 100 ha) de stat, comunale, asociatii particulare sau particulari neasociati

Denumirea proprietarului, a unitatii de stat, a comunei, a asociatiei de particulari sau a comunei de care apartin proprietatile neasociate

Supr.

(ha)

I

Padure

Stat

Lechinta

I

Padure

Part. neasociati

Com Milas

I

Padure

Part. neasociati

Com.Sieu

I

Padure

Part. neasociati

Com. Silivas

I

Padure

Propr. comunale

Com. Lechinta

I

Padure

Propr. comunale

Com. Sieu

I

Padure

Propr. comunale

Com. Smihaiu de C

II

Arabil

Part. neasociati

Com. Lechinta

II

Arabil

Part. neasociati

Com.Milas

II

Arabil

Part. neasociati

Com. Sieu

III

Pasuni

Part. neasociati

Com. Lechinta

III

Pasuni

Part. neasociati

Com. Milas

III

Pasuni

Part. neasociati

Com.Silivas

III

Pasuni

Part. neasociati

Com.Milas

IV

Luciu de apa

R.N.P.

, TOTAL SUPRAFATA CINEGETIC PRODUCTIVA

Structura suprafetei neproductiva cinegetic:

Numar de identificare

Modul de folosinta

Denumirea fiecarei localitati, a instalatiilor, a incintelor imprejmuite, poligoanelor si aeroporturilor

Suprafata (ha)

I

Drum forestier

O.S. Milas

II

Fanaturi imprejmuite

TOTAL SUPRAFATA NEPRODUCTIVA

1.3. Limite si vecinatati:

Limitele si vecinatatile se redau in tabelul de mai jos :

Puncte cardinale

Vecinatati

Limite

Nord

F.V Teaca

Cununa Dealului

Est

F.V. Murers

Sos. Reghin -Cluj

Sud

O.S. Lechinta

Cununa Dealului

Vest

F.V Monor

Riul Monor

1.4 Cai de acces:

Fondul de vanatoare nr. 10 Milas este accesibil printr-o retea de drumuri publice de 18 km si o retea de drumuri forestiere de 29,2 km. Reteaua de drumuri existente face ca accesibilitatea fondului sa fie foarte buna.

1.5 Coditii stationale:

1.5.1 Conditii geologice

Formatiunile geologice existente in cadrul Fondului de vanatoare nr. 10 Milas fac parte din zona flisului, de varsta cretacica. Sunt formate din asociatii de sisturi argiloase, marnocalcare cenusii si negricioase, calcare litologice, gresii calcaroase precum si conglomerate.

Depozitele existente s-au format in Aptian si Barremian si s-au identificat doua straturi: stratul de Bistra si stratul de Babsa.

Rocile sedimentare nefiind rezistente la eroziune au avut o influentǎ hotǎratoare in formarea reliefului actual.

Substratul litologic a influentat puternic dinamica reliefului cat si conditiile de sol, astfel pe gresiile calcaroase s-au format soluri bogate in substante nutritive.

1.5.2 Conditii geomorfologice:

Teritoriul Fondului de vanǎtoare nr.10 Milas,din punct de vedere geografic se afla situat pe cursul paraului Lechinta, afluent al raului Sieu.

Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul se incadreazǎ in subprovincia Carpatica; tinutul Carpatilor Orientali de Nord; subtinutul muntilor flisului.

Unitǎtile geomorfologice fac parte din Muntii Curmaturii, in vecinatatea Masivului Hǎsmas, cat si din Muntii Tarcǎului.

Altitudinea minimǎ este de 640 m(U.P. IV Milas), iar cea maximǎ este de 1372,5 m - Vf. Primejdios(U.P. IV Milas).Altitudinea dominantǎ este cuprinsǎ intre 900-1100 m.

Formele de relief cele mai frcvent intalnite sunt versanti puternic inclinati cu portiuni frecvente accidentate. Expozitia generala este vestica,determinata de paraul Dǎmuc.

Fondul de vanatoare nr. 10 Milas prezinta o puternica fragmentare datorita vailor afluente ale paraielor existente, acestea fiind adanci si inguste.

Predomina expozitia partial insoritǎ cu pante cu inclinare:

16-30 g-(70% din suprafata)

31-40 g-(28% din suprafata)

Peste 40 g-(2% din suprafata)

Inaltimile si diametrele arborilor, precum si consistenta arboretelor se reduc de la baza versantilor catre culme.

1.5.3 Conditii climatice:

Fondul de vanatoare nr.10 Milas se incadreaza, prin pozitia sa geografica,in clima temperata, iar regional la tranzitia dintre climatul estic, cu accentuat grad de continentalizare si a celui vestic, cu un pronuntat climat de munte.

Dupa "Geogrfia Fizica a Romaniei"(vol. I),teritoriul analizat face parte din zona climatica temperat-continentala,sectorul cu influente baltice,tinuturile de munti mijlocii favorabili padurilor, subtinutul Carpatilor Orientali, districtul de padure, pajisti montane si alpine.

Principalele date climatice din zona au fost culese de la statiile meteorologice Bistrita

Ø     Regimul termic:

Regimul termic este favorabil molidului,bradului si fagului pana la o altitudine medie de 1150 m. Peste aceasta altitudine, factorul termic devine limitativ pentru buna dezvoltare a fagului si a bradului.O alta caracteristica o reprezinta inversiunile termice ce apar in zonele depresionare la sfarsitul toamnei si iarna.

Caracteristica regiunii este frecventa mare a brumelor care tin o perioada destul de indelungata.

Datele caracteristice regimului termic sunt redate in urmatorul tabel:

Date meteorologice

Lunile 

Temperatura aerului

Medii lunare si anuale(C) 

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Anual

2,4

8,8

14

18,9

-1,1

8,4

Amplitudinea temperaturii medii anuale.

22,8C

Temperatura maxima absoluta.

38,6C -inregistrat in 17.08.1952

Temperatura minima absoluta.

-28,6C -inregistrat in 25.01.1942

Temperatura medie pe anotimpuri si sezon de vegetatie.

Primavara: 8,5C Toamna: 8,9C

Vara: 18,6C Iarna: -2,3C

Inceputul, sfarsitul, durata medie si suma temperaturii medii diurne >0C.

Inceput: 07.III  Suma temp.medii diurne >0C: 3252C

Sfarsit: 03.XII  Durata medie: 272 zile

Inceputul, sfarsitul, durata medie si suma temperaturii medii diurne >10C.

Inceput: 22.IV  Suma temp.medii diurne >10C: 2784C

Sfarsit: 09.X Durata medie: 171 zile

Data medie a primului inghet.

19.X

Data medie a primului inghet.

21.IV

Ø     Regimul pluviometric:

Cantitatea de precipitatii anuale este diferentiata in functie de altitudine. Astfel,pe varfurile cele mai inalte se inregistreaza precipitatii de cca. 1050 mm, in timp ce in zonele cele mai joase,acestea ajung la 650 mm.

Frecvent in timpul verii se semnaleaza ploi torentiale sub forma de averse, in urma carora debitele paraielor cresc si produc pagube importante in special instalatiilor de transport.

Lunile cele mai bogate in precipitatii sunt: mai, iunie si iulie, iar cele mai sarace sunt: noiembrie, decembrie si ianuarie.

Precipitatiile de iarna se acumuleaza aproape integral la suprafata solului sub forma de zapada, iar primavara acestea se topesc marind puternic debitul apelor. Nu se semnaleaza perioade de seceta,volumul mai scazut de precipitatii de la finele sezonului de vegetatie nu are influenta negativa asupra vegetatiei forestiere. Nebulozitatea cea mai mare se intalneste in zona culmilor.

Umezeala relativa a aerului este mai mare iarna (86%) si mai mica vara (72%).In general regimul pluviometric satisface exigentele speciilor principale din cadrul ocolului (molid, brad si fag).

Zapezile moi si umede pot provoca pagube importante prin ruperea cracilor sau culcarea arborilor tineri .Chiciura si poleiul pot produce si ele pagube atunci cand se acumuleaza in cantitati mari.

Datele caracteristice sunt prezentate in tabel, dupa cum urmeaza:

Date meteorologic

Lunile 

Umezeala relativa a aerului (%).

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Anual

82

Precipitatii atmosferice medii lunare si anuale, pe anotimpuri si sezon de vegetatie (mm).

17,8

20,0

31,2

36,4

92,5

101,1

109,9

73,7

56,0

20,9

640,0

Primavara:160,1 mm; Vara:293,7 mm; Toamna:121,9 mm; Iarna:64,6 mm

Sezon de vegetatie: 478,6 mm

Data medie a primei si ultimei ninsori.

15.IX

10.V

Durata medie a primului strat de zapada si durata medie a stratului de zapada.

-

100 zile

Evapotranspiratia potentiala medie lunara si anuala.

48

1

0

476

Indice de ariditate "De Martonne"

31,9

32,0

30,2

23,2

45,9

48,0

44,7

30,1

27,1

28,4

19,1

36,1

34,8

Ø     Regimul eolian:

Vanturile cele mai frecvente bat din directiile: vest si nord-vest, orientarea generala a reliefului oferind o gama foarte variata a regimului eolian.

Valorile caracteristice regimului eolian sunt prezentate in urmatorul tabel:

Date meteorologic

Directia

Calm

N

NV

E

SE

S

SV

V

NV

Frecventa medie a vantului pe directia:

(%)

4,5

5,0

14

Viteza medie a vantului pe directia:

(m/s)

-

Cel mai periculos vant este crivatul (vant puternic, rece si uscat); el determina geruri mari, ingheturi puternice si viscole.

Viteza obisnuita a vantului in zona montana este de 2-3 m/s, cele din vest avand o viteza ceva mai mare, provocand dese doboraturile vant de intensitate mare.

Vanturile sunt puternic influentate de conditiile orografice. In vaile adanci vantul bate in lungul axului acestora,intensificandu-si viteza. Datorita brizelor de munte si de vale se formeaza norii cumulus in timpul verii deasupra culmilor inalte.

Iarna determina formarea ceturilor si a norilor stratiformi precum si scaderea temperaturii pe vai si in depresiuni. Datorita acestui fapt depresiunile si vaile sunt acoperite adesea de ceata si nori, in timp ce culmile raman insorite.

Pagubele produse de vanturile puternice sunt favorizate si de starea arboretelor si anume:

existenta unor arborete cu consistenta redusa sau cu goluri;

existenta unor arborete excesiv de dese, neparcurse cu lucrari;

prezenta arborilor cu putregai la radacina sau tulpina;

terenuri cu inclinare mare;]

depunerile de zapada, chiciura sau polei din coroana arborilor.

1.5.4 Conditii edafice:

In scopul cunoasterii repartitiei spatiale a tipurilor genetice de sol, a caracteristicilor si a relatiilor cu vegetatia forestiera, pentru constituirea si caracterizarea ecosistemelor forestiere s-au amplasat profile principale de sol, care au fost analizate ulterior in laborator.

Punctele de studiu au fost repartizate in toate unitatile geomorfologice, pe formatiile litologice importante, pe diverse unitati de relief, in arborete naturale si artificiale, cu compozitii si productivitati diferite.

La interpretarea datelor s-a utilizat lucrarea "Sistemul roman de clasificare a solurilor", editia 1980.

Factorii ecologici principali ce au influentat si au contribuit la formarea solurilor din cuprinsul fondului de vanatoare nr.10 Milas sunt: substratul litologic, clima, relieful, regimul hidrologic si vegetatia.

Din analiza datelor prezentate a rezultat o repartitie pe fond a tipurilor si subtipurilor de sol conform urmatorului tabel:

Clasa

Tipul de sol

Subtipul de sol

Succesiunea orizonturilor

Suprafata

Ha

Cambisoluri

Sol eumezobazic

-tipic

-litic

-gleizat

-pseudogl

Ao-Bv-C

Ao-Bv-R

Ao-BvGo-CGo

Ao-Brw-Bv-C

3611,79

884,52

663,39

294,84

49

12

9

4

Total

5454,54

74

Sol brun

acid 

-tipic

-litic

Ao- Bv-r

Ao-BvR-R

221,13

Total

Total Cambisoluri

Spodos oluri

Sol brun feriiluvial

-tipic

-litic

Aou- Bs-R

Aou-BsR-R

Total Spodosoluri

Soluri neevoluate

Litosoluri

-tipic

-

221,13

Total soluri neevoluate

221,13

TOTAL

7371

1.5.5 Conditii hidrologice:

Din punct de vedere al retelei hidrografice, solurile sunt bine aprovizionate cu apa, apa ce provine atat din precipitatii, cat si din apa freatica. Un rol foarte important il joaca si apa scursa din topirea zapezilor reprezinta aproximativ 30% din totalul de apa.

Temperatura medie a apelor este cuprinsa intre 3-8C.Apele ingheata in perioada 20 decembrie- 10 martie.

Reteaua hidrologica Influenteaza pozitiv dezvoltarea vegetatiei, insa se semnaleaza ca un deosebit factor de risc, caracterul ei torential in anumite perioade care, combinat cu riscul pe care-l prezinta friabilitatea substratului geologic, poate genera, printr-un transport excesiv, calamitarea instalatiilor si constructiilor hidrologice din zona.

Nu sunt recomandate plantatiile pure. Molidul cu inradacinarea lui superficiala nu poate utiliza, decat in mica masura intregul potential productiv.

Principalele paraie care strabat teritoriul fondului de vanatoare nr.10 Milas sunt:

Paraul Sieu

Paraul Lechinta;

Paraul Monor;

Paraul Silivas;

Paraul Glodu;

Paraul Asau;

Aceste paraie nu au un caracter permanent, ci doar in anumite perioade ale anului. Se revarsa in Paraul Lechinta, care la randul sau se revarsa in rau lSieu.

1.5.6 Sinteza climatica:

Dupa Kppen, teritoriul fondului de vanatoare studiat se incadreaza in provincia climatica D.f.b.x. Este incadrat in climtul IVC (muntilor mijlocii favorabili padurilor), cu temperatura medie anuala cuprinsa intre 8-9C, precipitatiile medii anuale de 640 mm, cu vanturi predominante din nord-vest cu viteze mai mari iarna si primavara, capabile sa doboare arboretele de conifere.

Temperatura celei mai calde luni este cuprinsa intre 18-22C. Iarna tine mai mult de 4 luni pe an si prezinta temperaturi scazute.

Acest climat este favorabil dezvoltarii vegetatiei forestiere formata din amestecuri de rasinoase.

Elemente caracteristice pentru climatul regiunii studiate sunt:

- scaderea cu altitudinea a ingheturilor timpurii si tarzii precum si a gerurilor de iarna;

- scaderea cu altitudinea a gradului de continentalism termic;

- un regim pluviometric de tip continental cu cantitati de precipitatii suficiente tot timpul anului;

- stratul de zapada se caracterizeaza prin continuitate protejand bine solul contra inghetului.

Sintetizand datele climatice, putem concluziona ca acestea sunt favorabile dezvoltarii biocenozelor din cadrul fondului.

Tipuri de statiuni (cum influenteaza conditiile stationale si cele climatice existenta faunei):

Statiunile forestiere reprezinta sinteza conditiilor de mediu rezultate in urma interactiuni factorilor orografici, climatici si vegetativi.

Pe teritoriul fondului de vanatoare nr.10 MIlas s-au identificat, in urma studieri tipurilor de soluri, a tipurilor naturale de padure si a conditiilor climatice 6 tipuri de ststiuni.

Numerotarea statiunilor s-a realizat dupa "Sistematica unitatilor de baza ale tipologiei forestiere".

Clasificarea, ponderea lor in suprafata fondului de vanatoare, cat si categoria de bonitate este prezentata in urmatorul table:

Nr. crt.

Tip de statiune

Bonitatea

Suprafata

Etaj montan de molidisuri (FM 3)

- Montan de molidisuri, bonitate   inferioara(Bi), Pe stancarie si eroziune.

i

- Montan de molidisuri, bonitate mijlocie(Bm), brun acid edafic submijlociu, cu Oxalis-Dentaria + acidifile.

m

-Montan de molidisuri, bonitate superioara(Bs), brun acid si andosol edafic mare si mijlociu cu Oxalis-Ddentaria + acidifile.

s

Total FM 3

Etaj montan de amestecuri (FM 2)

- Montan de amestecuri de bonitate inferioara(Bi), stancarie si eroziune excesiva.

i

- Montan de amestecuri cu bonitate mijlocie(Bm), brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria.

m

- Montan de amestecuri cu bonitate superioara(Bs), brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria.

s

Total FM2

Total fond de vanatoare

Bonitate inferioara

13

Bonitate mijlocie

14

Bonitate superioara

TOTAL

1.6 Conditii de vegetatie:

1.6.1 Vegetatia forestiera:

Conform celor aratate la punctul 1.2 mai mult de 50% din suprafata fondului de vanatoare (aproximativ 56%)este acoperita cu padure, astfel ca se incadreaza in: Etajul montan de molidis(FM3) si Etajul montan de amestecuri(FM2).

Dupa natura provenientei, padurile din cadrul fondului de vanatoare nr. 10 Milas se prezinta astfel:

Se inregistreaza mai multe tipuri fundamentale de padure. Evidenta acestora este prezentata in urmatorul tabel:

Nr crt

Tipuri naturale de padure

Suprafata ocupata

Cod

Denumire

Productivitate

Ha

Molidis normal cu Oxalis acetosella

s

Molidis de altitudine mare cu Oxalis acetosella

m

Molidis cu Oxalis acetosella pe soluri scheletice

m

Molidis de limita pe stancarie

i

Molideto-bradet normal cu flora de mull

s

Amestec de rasinoase si fag pe soluri scheletice

m

Amestec de brad, molid si fag pe stancarii cristaline

i

Molideto- laricet cu Oxalis acetosella

m

Bradeto-faget cu flora de mull de productivitate mijlocie

m

Faget normal cu flora de mull

s

Faget cu Festuca altissima

m

Total gerneral

Dintre toate acestea, cele mai raspandite sunt:

121.1- Molideto-bradet normal cu flora de mull..........46%

411.1- Faget normal cu flora de mull.............28%

Avand in vedere ca numai aceste doua tipuri de padure sunt prezente intr-un procentaj mai mare(celelalte fiind situate sub 10%), vom face o descriere detaliata a acestora:

121.1 Molideto- bradet normal cu flora de mull:

Ocupa cea mai mare suprafata din fondul de vanatoare(46%). Arboretele cercetate se gasesc la altitudini de 600-1200 m, pe expozitii variate, dar mai des pe cele umbrite, mai mult in partile mijlocii sau inferioare ale versantilor, pe diferite pante, ajungand pana la foarte repezi.

Arboretele sunt compuse dintr-un amestec de molid si brad, in proportii variate; diseminat se gasesc fagul si paltinul de munte, putand ajunge la facies.

Consistenta naturala de 0,8-0,9. Productivitate superioara la molid si brad, mijlocie la fag. Regenerarea naturala se produce in bune conditii. Tinerturile de molid si brad se instaleaza in ochiuri sau in portiuni cu consistenta ceva mai mica. Subarboretul, de obicei, lipseste; uneori se gasesc exemplare rare de maces de munte, soc rosu, etc.

Patura erbacee este bine dezvoltata si formata mai ales din Oxalis-acetosella si Salvia glutinosa, la care se adauga: Luzula albida, Majanthemum bifolium, Euphorbia amygdaoides.

411.1 Faget normal cu flora de mull:

Arboretele din acest tip, sunt intalnite la altitudini cuprinse intre 700-1200 m. Se localizeaza pe versanti cu panta lina, coame late, platouri, dar uneori si pe versanti repezi; expozitiile sunt variate.

Arboretele sunt formate din fag, la care se adauga diseminat bradul si paltinul de munte, mai rar molidul si ulmul de munte.Consistenta naturala 0,8-1,0. Productivitate superioara.

Regenerarea naturala se produce foarte activ. Tinereturile de fag se instaleaza in abundenta, fie in grupe, fie pe toata suprafata, numai in ochiuri luminoase.

Subarboretul de obicei, lipseste din cauza umbrei prea dese sau cel mult este reprezentat, prin exemplare rare de zmeur, salba, tulichina, soc comun,soc rosu, etc.

Patura erbacee este formata din Asperula odorata, Allium ursinum, Mercurialis perennis, cat si specii ca: Dryopteris filix mas, Dentaria glandulosa, etc.

Distributia pe clase de varsta:

Este destul de bine proportionata existand un procent destul de bun, atat pentru arboretele tinere in care se adaposteste vanatul, cat si pentru cele mature, in care se hraneste:

1.6.2 Vegetatia pajistilor:

Pajistile se afla de obicei dincolo de limita superioara a padurilor, dar mai apar si intercalate intre trupurile de padure, precum si la limita inferioara a fondului.

Pajistile din cuprinsul fondului de vanatoare se incadreaza in urmatoarele unitati de vegetatie:

I-Unitatea B37- pajisti alpine mediueuropene, cuprinde urmatoarele asociatii de specii: Carex Curvula, Orchloo-Junceto trifidi.

II-Unitatea C7- tufarisuri hercinice si nord carpatice de jneapan cu raristi de Larix decidua, Pinus cembra, Picea abies cu Rhododendron myrtifolium si Alnus viridis- cuprinde urmatoarele asociatii de specii: Campanulo abietinae- Juniperetum, Campanulo- Vaccinietum myrtilli, Rudodendro myrtifollii- Vaccinium.

III-Unitatea D55- paduri est carpatice de molid- pasunile intercalate in aceasta zona cuprind urmatoarele asociatii de specii: Hieracio rotundati- Piceetum, Violo delinastae- Nardetum, Festuco- Brometea.

1.6.3. Culturi agricole:

Conform fisei fondului, in suprafata acestuia, pe langa padurii, mai intra in alcatuire si:

Teren arabil, fanete: 3286 ha;

Pasuni, izlazuri: 2190 ha.

Insumate, aceste suprafete reprezinta 41,74% din suprafata fondului. Aceste suprafete apartin comunitatilor comunelor aflate pe raza teritoriala a fondului, cat si diversi proprietari particulari.

Din fisa fondului de vanatoare, rezulta ca pe suprafata acestuia, in perioada 2000-2001, au existatculturi speciale(lucerna- 0,3ha; trifoi- 0,3 ha; cartofi- 0,4 ha), destinate hranei vanatului.

1.6.3. Relatia fauna- vegetatie:

Vegetatia este suportul consumatorilor primari, cu alte cuvinte ea sta la baza piramidei trofice si influenteaza intreaga fauna. In ceea ce priveste felul vegetatiei si influenta acestea asupra vietii vanatului apar doua aspecte:

Influenta vegetatiei pasunilor si poienilor;

Influenta vegetatiei padurilor.

Bonitatea unui fond de vanatoare depinde de suprafata impadurita.

Biotopul favorabil al cerbului il constituie padurile de mare intindere,linistite, cu sol fertil, bogate in hrana, strabatute de ape curgatoare si cu mocirle bune pentru scaldatori. Conditiile de hrana sunt mai bine indeplinite de padurile de amestec de foioase si de rasinoase, cu poieni, cu arborete avand clase de varsta normale, deci atat parchete cu iarba frageda si lastari, cat si arborete de varsta mijlocie bune pentru adapost, precum si arborete de varsta inaintata producatoare de jir sau cu alte fructe de padure. O mare parte din hrana cerbului o constituie frunzele arborilor foiosi, de aceea padurile de rasinoase pure nu constituie un mediu ideal. Lipsa foioaselor poate fi compensata aici de plante ce alcatuiesc subarboretul: salcia capreasca, plopul tremurator, socul, etc. Pentru adapost servesc arboretele de varsta mijlocie, ca si cele de varsta inaintata, dar cu subarboret.

Capriorul prefera padurile de foioase sau de amestecb de rasinoase si foioase, deoarece hrana de vara o constituie frunzele arborilor (in proportie de 50%). Atat din punct de vedere al hranei, cat si al adapostului, capriorul prefera arboretele tinere sau cele de varsta inaintata, cu subarboret de 1 - 2 m. Conformatia corpului si coarnele mici permit sa se strecoare prin desisuri.

Mistretul este un animal de padure, in cazuri exceptionale traind in alte habitate decat padurea (Delta Dunarii). Arboretele de amestecuri de rasinoase si foioase ii asigura atat hrana de baza (jir), cat si adapostul (in desisuri sta peste zi si le paraseste noapte in cautarea de hrana).

Al doilea aspect al acestor relatii este dat de consecintele pe care le resimte vegetatia de pe urma vanatului. Sub acest aspect se apreciaza ca distributia in mozaic a padurilor, terenurilor productive si a pasunilor care se intrepatrund este favorabila ambelor parti.

Se stie ca mistretul produce pagube insemnate fanetelor si culturilor agricole prin ramare si distrugerea culturilor prin daramare si consumare.

Pentru padure mistretul este mai mult folositor decat daunator, deoarece contribuie la combaterea biologica a daunatorilor animali, iar prin ramat creeaza conditii bune pentru regenerarea naturala a arboretelor. Experienta efectuata de Negrutiu A. in acest sens este edificatoare: in urma aruncarii unor seminte de porumb intr-un arboret, intr-un an de fructificatie si a mobilizarii pamantului de catrea mistreti, semintisul instalat a fost mult mai valoros decat in suprafete invecinate. In ceea ce priveste capriorul si cerbul, acestia rod coaja numai in cazuri de necesitate, in urma careia tulpina viitorului arbore se deformeaza, temporar, si se pierde partea din crestere anuala.

Ursul nu provoaca pagube majore habitatului in care traieste. Suprafetele impadurite au rol hotarator in existenta unei populatii de ursi intr-un anumit teren, stiindu-se preferinta ursului pentru paduri intinse si linistite, neumblate sau putin umblate, cu stancarii si doboraturi de vant unde sa-si poata amenaja barlogul. De mare importanta pentru mentinerea ursului intr-un teren sunt desisurile unde se adaposteste ziua.

La fel este de neconceput ca mistretul sa habiteze in lipsa padurii. Cerintele sale se indreapta atat spre arboretele mature de fag producatoare de jir pentru hrana cat si spre desisuri si arborete tinere pentru adapost.

Capriorul produce pagube neinsemnate datorita slabei concentrari si capacitatii scazute de roadere, insa mistretul si mai ales cerbul pot produce pagube mari in special in cazul cresterii densitatii efectivelor pe anumite arii.

Se stie ca mistretul produce pagube insemnate fanetelor si culturilor agricole prin ramare. Insa aceasta poate avea si efect folositor mai ales in padure favorizand instalarea semintisului. In ce priveste cervidele lucrurile stau diferit, acestea, datorita unui necesar mai mare de hrana pot produce pagube serioase.

"Roaderea, decojirea si consumarea de catre cervide , pot reduce rata dezvoltarii la unele conifere depreciind viitorul lemn. Impactul cel mai negativ il resimt arborii tineri, ranirile ducand la pierderea sporului de crestere, conformatii defectuoase, reduceri in dimensiuni sau chiar uscare ducand la nereusita regenerarii pe suprafete mai mari sau mai mici.Cel mai probabil sa fie consumati sunt mugurii terminali a exemplarelor intre 30 - 60 cm inaltime. []

Preferinta cervidelor pentru anumite specii a fost studiata in unele paduri europene. Rezultatele arata ca plopul tremurator si salciile sunt intotdeauna preferate in timp ce aninul, mesteacanul si molidul sunt mai putin preferate.

Predispozitia arborilor la cojire de catre cervide e maxima cand circumferinta este in jur de 10 cm si varsta de cel putin 8 ani. In arboretele mai batrane aleg arborii mai tineri, iar in stadiile desis-prajinis aleg arborii mai grosi.

Coaja este luata de la aproximativ 0,75 - 1,25 m deasupra solului ,dar poate ajunge si la 1,70 m deasupra solului.

Fagul este cel mai des afectat vara cand se ridica seva iar cambiul este activ, iar rasinoasele sunt decojite iarna, coaja acestora fiind bogata in apa si minerale." (T.H. Clutton - Brock)

In zona fondului de vanatoare luat in studiu nu s-au inregistrat pagube semnificative.

Aceste pagube provocate florei forestiere pot duce la schimbarea proportiei compozitiei specifice. Aceasta a dus ca in anumite zone sa se recurga la o hranire complementara in anumite arii controlate dar la care vom face referire in capitolele urmatoare.

In zona fondului de vanatoare luat in studiu nu s-au inregistrat pagube semnificative.

Pentru reducrea sau evitare pagubelor produse de vanat sa ajuns sa se recurga la o hranire complementara in anumite arii controlate, dar la car vom face referire in capitolele urmatoare.

Din cele de mai sus se poate vedea ca "atat aria de raspandire, cat si densitatea vanatului intr-o anumita regiune sunt determinate, pe langa altele, in primul rand, de existenta hranei"(V. Cotta).

1.7 Influente ale industriei si zootehniei:

Situarea geografica a fondului a facut ca acesta sa fie ferit de marile activitati industriale.

La ora actuala sursele de poluare sunt minime si nu reprezinta o amenintare asupra starii de sanatate a biotopului.

Exploatarile forestiere, care se desfasoara cu un grad sporit de mecanizare, constitue principalul factor ce aduce repercursiuni linistii vanatului.

Pe langa acestea se mai adauga si activitatea zilnica a populatiei din localitatile invecinate. Se constata o circulatie intensa a populatiei din zona pe drumurile si potecile de pe cuprinsul Fondului de Vanatoare. Avandu-se in vedere ca o mare parte din fondul de vanatoare se afla pe raza mai multor comune si ca una din ocupatiile locuitorilor o reprezinta cresterea animalelor, pasunat intensiv si abuziv exercita cea mai mare presiune asupra biotopului.

"Conflictul de interese dintre vanat si animalele domestice duse la pasune in padure apare mai cu seama in locului de iernat a vanatului, daca oile i-au mancat hrana in timpul verii."(Comsia, A. M.)

Aceasta arata ca vitele care pasuneaza in padure sunt concurenti directi la hrana si totodata pericliteaza populatiilor de cervide in iernile grele prin consumarea hranei acestora.

Totodata "pasunatul in zone de interes cinegetic nu se rezuma la concurenta la hrana, distrugeri de cuiburi, etc., ci in majoritatea cazurilor animalele domestice sunt vectori ai multor boli, pierderile cauzate pot fi greu de recuperat."(V. Nesterov).

1.8 Atitudinea populatiei si distributia asezarilor umane:

Atitudinea populatiei fata de animalele salbatice a fost si este o problema complexa, sensibila si greu de solutionat care nu trebuie privita doar in plan local. Practic de-a lungul anilor nu a fost niciodata solutionata. Putem aminti cateva elemente faunistice care au disparut din fauna tarii noastre de-a lungul timpului, datorita placerii omului de a ucide. Dintre acestea putem aminti: zimbrul, bourul, castorul, dropia. Si astazi, relatia om - natura poate fi privita ca o lupta inegala indreptata intr-un singur sens din pacate, omul incercand sa modeleze natura dupa propriile interese de cele mai multe ori antagoniste cu cele ale naturii si la fel de multe ori meschine. In fiecare zi dispar cateva zeci de plante si animale de pe intreg Globul datorita expansiunii omului.

O alta problema care se ridica zi de zi este aceea a pradatorilor, care nu sunt priviti cu ochi buni de populatie avand in vedere pagubele ce le produc in special in randul turmelor de animale. La noi in tara desi pastorii sunt obisnuiti cu existenta pradatorilor, ignoranta si necunoasterea vietii salbatice este totusi simtita. O buna dovada este ca populatia rurala nu vede ca fiind un lucru rau faptul ca prezenta cainilor in padure este ingaduita, iar in cazurile cand acesti caini au fost impuscati, stapanii acestora au reactionat violent.

Necunoasterea vietii salbatice si ignoranta rezida si din faptul ca inca se mai intalnesc cazuri de capturi de iezi si vitei de ciuta. Totodata s-au intalnit cazuri cand ciobanii au capturat cu caini si purcei de mistret.

Desi in fisa fondului de vanatoare nu se prezinta cazuri de braconaj, din relatarile paznicului de vanatoare si a padurarilor din zona putem mentiona ca ele exista, acestea inregistrandu-se in special la caprior, iar in anii fara fructificatie, secetosi, cad prada laturilor mistretii care ataca culturile agricole.

CAPITOLUL 2

STUDIUL FAUNEI

2.1. Consideratii generale

O caracteristica importanta de analizat in cadrul fondului de vanatoare nr.10 Milas este dinamica efectivelor in ultimi 10 ani:

Tabel nr.

Nr.

Crt.

Specia

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

1.

Cerb comin

2.

Caprior

3.

Mistret

4.

Iepure comun

5.

Urs

6.

Ras

7.

Lup

8.

Pisica salbatica

9.

Cocos de munte

10.

Vulpe

11.

Viezure

12.

Jder de copac

13.

Dihor

14.

Nevastuica

15.

Ierunca

Vom prezenta dinamica populatiei de cerb carpatin de-a lungul a catorva ani si in functie de raportul intre sexe:

In continuare vom face, o comparatie a efectivelor exisrente (reale) la principalele specii, cu efectivele optime inregistrate in fisa fondului de vanatoare nr.10 Milas:

Analizand datele prezente mai sus se impune o normalizarea a efectivelor la cerb si caprior in perioada imediat urmatoare. In ceea ce priveste mistretul, efectivele reale sunt mai mari decat cele optime, deci se impune micsorarea efectivelor in perioada imediat urmatoare.

Aceste aspecte vor fi studiate in capitolele ce vor urma.

2.3. Ecologia si biologia principalelor specii. Particularitati in zona studiata

Principalele specii de interes vanatoresc sunt: cerbul carpatin, capriorul si mistretul.

Ord. Artiodactyla (Ungulata)

Fam. Cervidae

Cerbul carpatin(Cervus elaphus)

Descriere

Este un animal ce prezinta un puternic dimorfism sexual. Conformatia lui este a unui animal zvelt, deopotriva masiv si elegant. Masculul, denumit cerb sau taur, are lungimea corpului de 220 - 250 cm, inaltimea la greaban de 140 - 150 cm si o greutate ce poate oscila intre 240 - 300 kg viu.

Femela numita cerboaica sau ciuta are dimensiuni mici si o greutate cuprinsa intre 80 - 150 kg.

Puiul numit pana la varsta de 10 luni vitel, cantareste la fatare are 9 - 12 kg.

Greutatea corporala a masculului depinde de varsta si de anotimp. De la inceputul lunii august si pana la inceperea boncanitului, cerbii se afla intr-o perioada de ingrasare, cand aduna rezerve de carne si grasime, pentru ca in perioada de imperechere taurul sa poata pierde din greutate pana la 25 -30 kg, deoarece mananca foarte putin.

Ciuta nu pierde in greutate in perioada boncanitului deoarece nu-si intrerupe alimentatia.

Culoarea parului variaza in functie de varsta. Incepe cu pete deschise pe corpul vitelului (fenomen de homocromie), pete ce dispar pe la 3 luni (inceputul lui august). La adulti se distinge blana de vara avand o culoare roscata pe spinare , iar toamna capata o culoare cenusie spre brun inchis. Naparlirea are loc de doua ori pe an si anume cea de primavara ce incepe cam pe la mijlocul lunii aprilie si se desfasoara relativ repede, durand 20 - 25 zile la un individ. Naparlirea de toamna decurge mai lent, terminandu-se decalat in functie de varsta indivizilor.

Coarnele cerbului cad si se formeaza anual dupa un ciclu bine stabilit. Aceasta formare incepe cu aparitia cilindrilor frontali la vitelul de 7-9 luni, cilindri pe care se vor dezvolta ulterior coarnele. La varsta de un an (mai anul urmator) incepe cresterea coarnelor ce se incheie in septembrie, aceste coarne fiind neramificate. Ele cad in mai anul urmator (la doi ani) si imediat incepe sa creasca un nou rand de coarne (formate din 3-4 ramuri), ce se curata de piele in august. De la doi ani si jumatate cerbii leapada coarnele in fiecare an in luna februarie pana in aprilie. La zece zile dupa cadere cicatricea este acoperita de par si incepe cresterea unui nou rand de coarne, proces ce dureaza 120-130 zile. Cand coarnele au ajuns la dimensiunea normala, pielea ce le-a acoperit se usuca si cade, acest proces are loc in iulie - august.

Dimensiunile coarnelor sunt foarte variabile de la un exemplar la altul dar orientativ prezentam o medie a dimensiunilor: 1,35 m inaltime si pana la 6 kg fiecare.

Raportul numeric normal intre sexe pentru o buna dezvoltare si inmultire a exemplarelor este de 1:1 sau cel mult 1:1,5.

Cerbul are trei glande cu secretie externa:

Ø   glanda anorbitala - in regiunea ochiului, produce un lichid abundent de culoare bruna cu miros patrunzator si persistent, care intra in activitate in perioada de rut;

Ø   glanda de la picioare - la picioarele dinapoi, sub forma unei pernite acoperita de peri aspri si desi;

Ø   glanda de la radacina cozii.

Aceste glande servesc comunicarii chimice, cum ar fi marcarea teritoriului, care se face pe arbori si arbusti si chiar pe pamant - cand taurii produc niste brazduiri atat cu coarnele cat si cu copitele.

Aceste manifestari au loc mai ales in perioada de rut, perioada intre 10 septembrie -10 octombrie. Vremea rece grabeste inceputul imperecherii iar vremea calda o intarzie. Punctul de maxim este atins intre 20 si 30 septembrie.

Pentru acest moment cardurile de ciute si cele de tauri se aduna in parchete de exploatare unde vegetatia nu depaseste 1,50 - 1,60 m. Totodata loc de boncanit poate fi si o padure mai rara, in care femelele pot gasi hrana "Locul de boncanit, pe langa conditia de a asigura baza trofica necesara femelelor trebuie sa ofere siguranta in fata daunatorilor sau a altor factori daunatori perturbatori cat si posibilitati de adapost in caz de primejdie." (I. Micu, 1990)

In perioada de imperechere, a boncanitului cerbii au un glas caracteristic, ce se diferentiaza in functie de varsta exemplarului. Cerbii batrani au glas gros si boncanesc scurt si rar, pe cand cel tanar are glas mai subtire si boncaneste mai prelung.

De regula cerbii boncanesc dimineata si seara, dar in toiul perioadei de imperechere pot fi auziti toata noaptea, dar si ziua pe timp noros.

Dupa terminarea boncanitului ciutele si masculii se disperseaza treptat in teritoriu, revenind la locurile de origine sau la altele unde gasesc hrana.

Dupa terminarea boncanitului se formeaza grupurile de iernare, alcatuite din taurii tineri si ciutele cu vitei. De regula cardurile de femele stau despartite de cele de masculi. In cazul iernilor grele cardurile de ciute se pot uni formand un grup mai mare, conducerea acestuia fiind preluata de o ciuta batrana ("cea mai experimentata"), de regula fara vitel.

In luna mai a anului viitor ciutele gestante dau nastere la un vitel (mai rara doi).

Hrana cerbului este vegetala si consta in perioada de vegetatie din plante erbacee si frunze de arbori, inclusiv lujeri in crestere; iarna din plante erbacee care au mai ramas verzi, apoi din lujeri, muguri, coaja de arbori. Totodata consuma si licheni. Dintre speciile preferate putem aminti frunzele si lujerii de mur, lujerii si coaja de salcie capreasca.

Legat de modul de hranire al cerbului, cat si de conditiile din iernile grele cu multa zapada, se poate aminti ca pentru a limita pagubele produse in plantatii trebuie sa se administreze hrana complementara suculenta (mere, pere, zarzavaturi), cat si uscata sub forma de fan.

"Este cunoscut faptul ca ierbivorele nu pot digera substanta vegetala numai sub forma uscata. In terenurile de vanatoare populate cu cerbi, in poienile sau plantatiile cu expozitie sudica, unde stau de obicei in timpul iernii cardurile de cervide, chiar daca se expun fan sau frunzare de cea mai buna calitate se va constata cu stupoare ca acestea nu vor fi consumate si se vor produce in continuare pagube in vegetatia forestiera din apropiere. Explicatia rezida tocmai in carenta acuta de suculente pe care cervidele o au si care devine stringenta mai ales in urma consumarii fanului sau frunzelor uscate." (I. Micu, 1998)

Existenta in paduri a salciei capresti, a socului, a plopului tremurator, a scorusului, murului si zmeurului mareste valoarea padurii ca sursa de hrana.

In cautarea hranei cerbul iese seara si se intoarce dimineata, iar daca terenul este linistit mananca si peste zi. Prin urmare cerbul devine animal de noapte sau de amurg numai constrans de activitatea umana.

Biotopul favorabil cerbului il constituie padurile de mare intindere, linistite, bogate in hrana, strabatute de ape curgatoare si cu mocirle bune pentru scaldatori. Conditiile de hrana sunt mai bine indeplinite de paduri de foioase sau de paduri de foioase in amestec cu rasinoase, cu enclave cultivate agricol sau poieni, cu arborete avand clase de varsta normale, deci atat parchete avand iarba frageda si lastari cat si arborete avand varsta inaintata, bune pentru adapost si producatoare de jir, ghinda sau alte fructe de padure.

Este sensibil fata de conditiile vremii, astfel in iernile grele, ce urmeaza dupa un an fara fructificatie de jir sau ghinda, sufera pierderi mai ales din randul tineretului si a exemplarelor bolnave. In schimb nu reactioneaza fata de ploi si calduri.

In general cerbul se vaneaza pentru trofee (coarnele, caninii din maxilarul superior, trofeul Hubertus) si mai putin pentru carnea si pielea sa.

Perioada de vanatoare este 1 septembrie - 15 decembrie pentru masculi. Ciutele se impusca numai in cazul selectiei in perioada 1 septembrie- 28 februarie.

Metodele de vanatoare folosite sunt fie panda la trecatori, fie prin apropiere "la dibuit", fie la chematoare in perioada rutului, mai rar se impusca la goana.

Ca o comoara a tarii, ocrotirea si ingrijirea lui reprezinta un interes vanatoresc si national de importanta deosebita." (Otto Witting - Economia vanatului).

Capriorul (Capreolus capreolus)

Descriere

Denumirea de caprior se refera la ambele sexe, masculul mai purtand si denumirea de tap sau tap rosu, iar femela caprioara. Dimorfismul sexual nu este pronuntat in ceea ce priveste dimensiunile insa masculul poarta coarne (de obicei cu cate trei raze pe fiecare prajina).

Corpul zvelt atinge lungimea de 0,90 - 1,35 m iar inaltimea in greaban atinge 0,65 - 0,75 m. Greutatea ajunge la 20-25 kg la masculii adulti in stare eviscerata si 19-22 kg la femele.

Ca si la alte specii de cervide, greutatea corporala variaza nu numai in functie de varsta, sex si biotop, ci si de la un an la altul in functie de abundenta hranei, in special de existenta sau lipsa ghindei, de asprimea iernii si de densitatea efectivului. Tapul slabeste iarna si in perioada alergatului (15 iulie - 15 august), dupa care se reface.

Culoarea parului variaza ca si la cerb in functie de varsta. La ied este bruna cu pete albe asezate in randuri (fenomen de homocromie), iar din luna iulie cand incepe sa creasca parul de culoare brun-roscata, petele albe dispar. In luna noiembrie are loc prima naparlire si capriorul capata culoarea cenusiu inchis. O a doua naparlire are loc in mai-iunie cand capata haina de vara rosie-bruna.

Caracteristic parului de iarna este pata alba din jurul anusului (oglinda), care vara este mai stearsa.

Coarnele existente numai la mascul sunt ca si la cerb cazatoare si cu crestere anuala. La iezi se formeaza incepand cu luna august a primului an de viata cilindrii frontali, pe care vor creste primele coarne pana la inceputul lunii decembrie, cand vor fi si curatite de piele si par. Primele coarne nu au rozeta si au maxim 2 centimetri (de regula un centimetru). Acestea cad de regula in februarie si sunt inlocuite cu sulite de 8-15 cm ce sunt complet dezvoltate si curatite de piele in luna mai. Caderea lor are loc in luna noiembrie. Coarnele in timpul cresterii sunt moi, elastice si calde la pipait.

Capriorul poseda trei glande cu secretie externa, cu rol in comunicarea intraspecifica:

Ø     glanda fruntii - intre rozetele coarnelor;

Ø     glanda inghinala - numita si pernita, situata in zona genunchilor;

Ø     glanda metatarsiala - intre degetele picioarelor din spate.

De asemenea se stie ca la caprior lipseste fierea.

Dintre simturi cel mai dezvoltat pare a fi mirosul, astfel in caz de vant favorabil simte prezenta omului de la 200-300 m. Mai putin dezvoltat este vazul, capriorul putand observa mai mult miscarea.

Prefera trupurile de padure mici (100-500ha), de varsta variabila din regiunile de ses si deal cu sol permeabil si fertil si suprafete agricole in preajma. Atat din punct de vedere al hranei cat si al adapostului prefera padurile tinere sau cele de varsta inaintata cu subarboret de 1-2 m.

Desi necesarul de apa zilnic (1,5-2 l) si-l procura din hrana verde, biotopul castiga in calitate daca este strabatut de ape curgatoare permanente.

In general este un animal fidel locului de trai.

Masculii duc o viata solitara de primavara pana toamna, cand se grupeaza mai multe exemplare pentru a ierna.

Imperecherea se produce in iunie - iulie, cand are loc asa-zisul "alergat".

Dupa imperechere, in evolutia embrionului intervine o perioada de latenta, pana in luna decembrie, cand incepe dezvoltarea normala.

Hrana este exclusiv vegetala, capriorul fiind in general pretentios in alegerea ei. Capriorul nu paste la rand ci alege speciile, astfel ca acolo unde paste capriorul abia se cunoaste datorita deplasarii sale continue in timpul pascutului.

Vara hrana este constituita din frunze de arbori si arbusti cum ar fi paltinul, frasinul, salcamul, sorbul, iar dintre speciile erbacee prefera trifoiul, fasolea, putine graminee. Iarna se hraneste cu lujeri, muguri, frunze de rugi de mure, consumand insa si fructe si seminte.

Hranirea este puternic influentata de factori climatici, de cantitatea si accesibilitatea hranei si de sezon.

Sezonul de vanatoare pentru masculi este cuprins intre 15 mai si 15 octombrie. Femelele si iezii pentru selectie se recolteaza de la 1 septembrie la 28 februarie.

Metodele de vanatoare sunt in general cele aplicate si la cerb si anume: panda, metoda prin apropiat, ademenirea cu chematoare si mai rar goana.

Mistretul (Sus scrofa):

Descriere

Dupa V.Cotta si M.Bodea care il citeaza pe KELM (1938), in europa se disting doua subspecii de mistret:

Ø         Sus Scrofa Scrofa prezenta in Europa Centrala;

Ø           Sus Scrofa Attila in Europa Rasariteana. Aceasta subspecie fiind prezenta la noi, vom face referire numai la ea.

Denumirea generala adoptata la noi este de Mistret, dar se mai intalnesc si alte denumiri cum ar fi: gligan, razlet, solitar, vier, scroafa, godac, grasun sau purcel si acestea in functie de sex, varsta si regiune a tarii.

Conformatia mistretului este in mare masura asemanatoare cu a porcului domestic. Fata de acesta prezinta un aspect masiv, usor aplatizat lateral, mai mult inalt decat gros, fiind conformat perfect pentru conditiile de mediu in care traieste.

Dimorfismul sexual este mai putin pronuntat si pe langa caracterele sexuale primare mai apar coltii transformati in defense, platosa, talia, parul mai lung la masculi si linia mai oblica a spatelui.

Caracteristic mistretului este gatul scurt, relativ gros si adanc ce lasa impresia prinderii capului direct de trunchi, astfel incat capul are lungimea aproape egala cu 1/3 din trunchi. Lungimea corpului ajunge pana la 2 m la masculi si 1,5 m la femele. Coada, cu un smoc mai paros la varf are lungimea de cca. 20 cm. Greabanul, mai inalt ca restul corpului, are inaltimea in jur de 1 m greutatea oscileaza in functie de hrana, varsta si sex.

Corpul este acoperit cu o blana formata din peri lungi si aspri, despicati la varf, de culoare bruna inchisa - neagra. Purceii la fatare si pana in toamna prezinta pe spate niste dungi cafenii deschis, ca rezultat al homocromiei.  Dentitia mistretului este foarte puternica, in special caninii care sunt foarte dezvoltati, mai ales cei inferiori (coltii arma) putand ajunge pana la 28 cm, acestia reprezentand de altfel reprezinta si trofeul la mistret.

Raportul normal intre sexe este de 1 : 1, iar "pentru limitarea inmultirii se recomanda ca el sa creasca in favoarea masculilor". (A. Negrutiu, 1983)

Conditiile optime le gaseste in paduri de foioase ce ii asigura ghinda si jirul, hrana lui de baza, precum si alte fructe de padure: mere, pere, cirese, alune. Prefera padurile intinse, cu locuri de scaldat, existenta scaldatorilor fiind factor limitativ pentru un teren populat cu mistret.

Dintre factorii stationari care ii limiteaza inmultirea putem aminti in special stratul gros de zapada si temperaturile scazute din timpul iernii, care ii ingreuiaza deplasarea si posibilitatea de hranire.

Hrana mistretului este foarte variata, el fiind un animal omnivor. Dupa Oloff, citat de I. Micu (1989), hrana vegetala de baza o constituie ghinda si jirul. "Dintre plante consuma ferigi, in special Pteridium acquilinum, specii de Epilobium, ambele daunatoare culturilor forestiere, apoi plante ca Heracleum sphondilium, Aegopodium podagraria, Plantago sp., specii de Holcus, Festuca, Dactylia, Elimus s.a. [ .] Hrana animala consta in rozatoare si insecte, ca larve de Melolontha, omizi de Lymantria, Pandis, Dendrolimus, Bupalus, precum si furnici Camponotus." (I. Micu, 1998).

Iar N. Selaru (1995) semnaleaza ca "un consum pagubitor de radacini este acela al radacinilor de stejar, gorun si fag din regenerari naturale si plantatii in varsta de pana la 3-4 ani. In iernile foarte grele din punct de vedere al hranirii, acest consum selectiv poate deveni catastrofal pentru regenerari, schimband total compozitia viitorului arboret. "

Cantitatea si calitatea hranei influenteaza in mare proportie sporul natural. Astfel dupa al doilea an al vietii cand este atinsa maturitatea sexuala, masculii se lupta intre ei pentru femela. Masculul este gata sa fecundeze femela in orice luna din an dar perioada de rut este limitata la acestea doar in lunile octombrie-decembrie.

Mistretii isi parasesc adapostul doar noaptea, chiar si in perioada de rut. Durata sarcinii este de 17 saptamani si fata in martie-aprilie circa 4-10 purcei.

Numarul purceilor poate sa fie mai mare sau mai mic, in functie de asprimea iernii precedente si de abundenta ghindei sau jirului din toamna imperecherii. Astfel, dupa Oloff, citat de V. Cotta (1969), in urma unei fructificatii abundente la jir si ghinda sporul anual este de 150% si chiar mai mult.Dupa N. Selaru (1995), pentru conditiile de la noi din tara sporul natural mediu este de 25%, si acesta cu variatii intre 10% si 57%. Durata gestatiei este de 17 saptamani, dupa care in martie - aprilie scroafele fata 4 - 9 purcei. "Desi numarul purceilor este destul de mare, din cauza pierderilor din primele 9 luni, care pot ajunge la 55%, supravietuiesc pana la un an doar doi purcei la o femela . (A. Negrutiu, 1983).

Mistretul este un animal nocturn, ce iese din adapost seara si revine dimineata. Nu isi pastreaza cu regularitate trecatorile si poate parcurge la nevoie distante de ordinul a 40-50 km in cautarea hranei. Sunt atrasi de padurile cu ghinda si jir, unde se stabilesc parasind locurile unde au stat pana atunci, astfel se explica fluctuatiile de efectiv din fondurile de vanatoare.

Recoltarea se face intre 1 august - 15 februarie. Metoda tipica pentru mistret este vanatoarea "la goana" cu caini gonitori si gonaci. Mai sunt folosite ca metode de vanatoare si panda la scaldatorile frecventate de mistreti, la hranitoare, la arbori cu fructe sau vanatoarea pe urma.

Ca trofee amintim coltii din ambele maxilare, parul lung din coama si blana ce se poate prepara sub forma de covor.

Ursul (Ursus arctos)

Descriere

Animal de talie mare, cu corpul masiv, masculul este denumit urs, femela ursoaica, puii pana la un an sunt numiti pui de urs.

In teren, la vanatul viu, nu exista posibilitatea de a deosebi masculul de femela in afara de cazul cand ursoaica este cu pui.

Lungimea masculului atinge 190 -250 cm, inaltimea la greaban 100 - 135 cm, iar greutatea 200 - 440 kg, uneori mai mult. Femelele au un corp mai zvelt, cu lungime intre 150 - 200 cm, inaltimea la greaban 90 - 120 cm si greutatea de 100 - 300 kg. Puii la nastere au 350 - 500 grame.

Raportul intre sexe este in favoarea masculilor, acestia fiind mai numerosi.

Blana, cu peri lungi, moi, are o culoare variabila, de la brun-cenusiu pana la negru, si este cu atat mai valoroasa cu cat dimensiunile ei sunt mai mari, parul este mai lung, mai des si mai uniform distribuit, de asemenea parul trebuie sa fie cat mai lucios.

Longevitatea speciei atinge 30 - 35 ani, iar varsta precisa a exemplarelor nu poate fi precizata. Se poate spune dupa talie si dentitie daca este un exemplar tanar, mijlociu sau batran.

In privinta simturilor se pare ca cele mai dezvoltate sunt mirosul si auzul, in privinta vazului se pare ca ursul sesizeaza doar miscarea.

Biotopul ursului este reprezentat de paduri intinse, neumblate, cu stancarii sau doboraturi de vant. In general este fidel locului de trai si isi pastreaza trecatorile. Nu este un animal sociabil, ducand o viata singuratica, cu exceptia femelei cu pui.

Hrana este obisnuit predominant vegetala. Primavara consuma iarba (in special "iarba de tarlitura"), iar vara mananca ciuperci, radacini, zmeura, afine, mure, ca si ovaz si porumb, iar toamna jir, ghinda, fructe de sorb, mere si pere padurete si fructe din livezi. Hrana animala consta din rame, insecte, cadavre, uneori ataca animalele domestice, precum si mistreti si cervide. In mod obisnuit se hraneste noaptea. Dupa cum am spus este fidel locului de trai dar in anii cand nu exista fructificatie la jir in fagete, coboara pana langa asezarile omenesti, in cautare de mere si pere padurete sau chiar in livezi cultivate.

"In urma cercetarilor si experientelor am constatat ca dintre toate sortimentele de hrana ursul le alege pe cele cu aportul nutritiv cel mai ridicat. [.] Ursul are o preferinta pentru alimentele care contin hidrati de carbon si care de fapt provoaca ingrijirea organismului." (I. Micu, 1998).

Aceasta se explica prin faptul ca ursul intra in somn de iarna timp de 3 luni, cand se retrage in barlog si se hraneste numai cu rezervele de grasime acumulate si totodata la sfarsitul acestei perioade ursoaica va fata si va alapta progeniturile.

Imperecherea are loc din aprilie pana in iunie. Ursoaica fata in ianuarie - februarie 1 - 3 pui pe care ii creste pana la 2 ani, cand devin independenti. Faptul ca ursoaica fata la 2 ani determina un spor anual foarte mic al efectivelor.

Fluctuatii la efectivele de urs apar numai in cazul nerecoltarii sau a recoltarii intensive. Nu este predispus la boli si nu are dusmani naturali.

Pagube cauzeaza in special in sectorul zootehnic cat si in livezile de pruni unde dezbina crengile sau rup tulpinile.

In general nu este un animal agresiv fata de om decat in cazul in care agresivitatea este singura solutie.

Recoltarea se face intre 15 martie si 15 mai panda la hoit si intre 1 septembrie si 31 decembrie la goana.

Trofeul este constituit din craniu si blana.

Astazi Romania este cu siguranta una din tarile cu cea mai puternica densitate de ursi din lume, cu cca. 5366 capete in 1997 (dupa I. Micu, 1998).

2.4. Studiul bonitatii pentru principalele specii

Bonitatea exprima, valoarea fondului, privind capacitatea acestuia de a asigura conditiile de existenta pentru vanat. In stabilirea bonitatii unui teren se tine seama de sase grupe de factori care au influenta asupra vanatului: factori geomorfologici, factori edafici, factori climatici, factori biotici, factorii antropogeni si amenajarile cu caracter cinegetic din teren. Acesti factori sunt impartiti in trei grupe: factori abiotici, factori biotici si de cultura cinegetica si factori legati de activitatea omului.

Ca factori abiotici, cei mai importanti pentru existenta vanatului, mentionati drept "cheia pentru bonitatea terenului", sunt altitudinea, temperatura, grosimea si persistenta stratului de zapada, regimul precipitatiilor si reteaua hidrografica.

Dintre factorii biotici si de cultura cinegetica cea mai mare importanta este acordata de sigur padurii (marimea trupurilor, regimul, tratamentul, clasele de varsta si consistenta, caracteristicile subarboretului, existenta sau nu a liniilor parcelare de vanatoare si a ogoarelor de hrana) la care se mai adauga culturile agricole si hrana complementara.

La a treia clasificare punctam pasunatul in padure, pesticidele, daunatorii (caini si pisici hoinare), si nu in ultimul rand atitudinea populatiei.

S-au elaborat chei de determinare care tin cont de factorii mentionati mai sus. Aceste chei indica bonitatea fondului si desimea optima pentru fiecare specie.In afara bonitatii aceste chei indica numarul de animale ce pot habita pe o anumita suprafata in asa fel incat prin folosirea eficienta a conditiilor biostationale, animalele sa aduca o productie cinegetica cantitativa si calitativa fara sa se aduca prejudicii semnificative celorlalte elemente ale biocenozei.

In continuare va prezentam calculul bonitatii pentru principalele specii de vanat, din cadrul fondului de vanatoare nr.13 DAMUC:

FISǍ PENTRU CALCULUL BONITǍTII LA CERB CARPATIN

Nr. crt.

Factori de mediu

Specific stational

Punctaj

A. Factori abiotici

Altitudinea terenului

Terenuri cu altitudinea medie cuprinsa intre 1001-1500 m

Temperatura medie in per.1mai-10 iunie

11,9-9º C

Cantitatea medie de precipitatii in lun mai

Peste 120 mm/mp

Grosimea medie a stratului de zapada

Grosimea medie a stratului de zapada este de 46-65 cm si se mentine peste 81 zile pe an

Distributia retelei hidrografice

Uniform distribuita si usor accesibila in padure sau la liziera

TOTAL A

B. Factori biotici

Procentul de impadurire

Peste 50% din suprafata f. v. este impadurita

Formatiuni de padure

Rasinoase pe >50% din suprafata

Subarboretul

Subarboretul este intalnit pe <20% din suprafata

Tratamentul

Domina tratamentul taierilor progressive si rase

Clasele de varsta ale arboretelor

Arborete din clasele de varsta I, V si VI ocupa 50-60% din suprafata

Fanete, ca procent din tererenuri agricole

Fanetele ocupa peste 20% din suprafat

Hrana naturala accesibila in timpul iernii

100-149 kg/ha

TOTAL B

C. Factori de cultura cinegetica

Ogoare de hrana pe timpul iernii

Reprezinta <1ha/1000 ha de padure

Hrana administrata iarna si mod de distr.

Cant.de hrana adm.este 1-1,4kg/zi

Combaterea cainilor vagabonzi si controlul numeric al cainilor la stana

Combaterea cainilor se face tot timpul iar la stani sunt 6-7 bucati/stana

Controlul numeric al pradatorilor specifici

Raportul numeric lup/cerb >7/100

TOTAL C

D. Factori antropici negativi

Pasunatul

Se practica pe 20-30% din suprafata

Braconajul

Inexistent

Numarul de caini din teren

Nr. de caini este 6-7/stana fara hoinari

Pesticide

Nu se folosesc

Dumuri

Drumuri for.+publice cu dens 2-5m/ha

TOTAL D

TOTAL A+B+C+D

CATEGORIA DE BONITATE

III

DENSITATEA OPTIMǍ LA 1000 HA

EFECTIVUL OPTIM

FISA PENTRU CALCULUL BONITǍTII PENTRU MISTRET

Nr. crt.

Factori de mediu

Specific stational

Punctaj

A. Factori abiotici

Altitudinea medie a terenului

801-1200 m

Temperatura medie in perioada april-mai

>3º C

Precipitatii in aprilie-mai

60-110 mm

Grosimea medie a stratului de zapada si marimea perioadei cu strat de zapada

Grosimea stratului de zapada >30 cm, perioada cu strat zapada >60 zile

Reteaua hidrografica

Uniform distribuita si accesibila

TOTAL A

B. Factorii biotici

Procentul de impadurire

>50% din suprafata f. v.

Ponderea claselor de varsta

Clasele I, V, VI pe >40% din suprafata  padurii

Formatiuni forestiere

Molidisuri pure

Subarboretul

Pe <0,1 din suprafata padurii

Culturi agricole

Din <3 speciii100 ha

Vegetatia din afara fondului forestier

Perdele de protectie, stuf, zavoaie, maracinisuri pe <3% din suprafata

Biomasa accesibila iarna (bulbi, rizomi)

<100 kg/ha

TOTAL B

C. F actori de cultura cinegetica

Terenuri pentru hrana pe timpul iernii

<1ha/1000ha din suprafata f. v.

Hrana administrata iarna si modul de distribuire.

Cantitatea din instructiuni, distribuita pe >50 din teritoriul de iernat

Raportul numeric pradatori/mistret

Raport numeric <1:10

Caini hoinari la 1000 ha

Nu exista

TOTAL C

D. Factori antropici negativi

Pasunatul

Se practica pe 21-30% din suprafata fondului de vanatoare



Braconajul

Nu exista cazuri descoperite

Cresterea porcilor domestici

In incinte inchise, porcii domestici sunt vaccinati

Densitatea retelei de drumuri

<1km/kmp

TOTAL D

TOTAL A+B+C+D

CATEGORIA DE BONITATE

III

DENSITATEA OPTIMǍ LA 1000 HA

EFECTIVUL OPTIM

FISǍ PENTRU CALCULUL BONITǍTII LA URS BRUN

Nr. crt.

Factori de mediu

Specific stational

Punctaj

A. Factori abiotici

Forma de relief determinanata pentru existenta locurilor necesare somnului de iarna

Relief accidentat cu lespezi si grote favorabile somnului de iarnape 1-10%

din suprafata

Grosimea stratului de zapada in perioada 15 martie-15 mai

Grosimea medie a stratului de zapada de >20 cm pe 50-60% din suprafata

TOTAL A

B. Factori biotici

Procentul de impadurire

Padurea acopera >70% din suprafata

Tratamentul

Preponderent taieri rase

Compozitia

Fag pe < 30% din suprafata

Subarboretul cu fructificatie pt. urs

Subarboret pe <10% din suprafata

Ponderea claselor de varsta

40-50% din suprafata in clasele de varsta V, VI, >20% in cls. II

Existenta merilor si perilor padureti

Sporadic

Distributia si compozitia culturilor agricole

<10% din liziera invecinata cu culture de ovaz, porumb sau livezi

Existenta coloniilor de furnici, cioate invadate de insecte

5-14/ha

Arbusti fructiferi, zmeurisuri, murisuri, afinisuri, maces

Pe 10-15% din suprafata

TOTAL B

C. Factori de cultura cinegetica

Hrana suplimentara administrata in perioada 15 mar-15 mai si 15 oct-15 dec

Se aministreaza <1kg/zi/exemplar

Imbunatatirea habitatului prin plantare de pomi fructiferi si arbusti

<30 bucati/100 ha de padure

Protejarea arbustilor fructiferi

Zone de protectie in jurul barloagelor

>80% din zone sunt protejate

TOTAL C

D. Factori antropici negativi

Pasunatul

Pe 20-30% di suprafata f. v.

Braconajul

Nu se braconeaza

Drumuri

Densitatea de 2-5 m/ha

Recoltare fructe de padure si ciuperci

Pe 30-60% din suprafata paduroasa

Numar de caini la stana

5-7 buc/turma, lipsa porcilor la stana

Turism

Sezonier

TOTAL D

TOTAL A+B+C+D

CATEGORIA DE BONITATE

II

DENSITATEA OPTIMǍ LA 10 000 HA

EFECTIVUL OPTIM

FISǍ PENTRU CALCULUL BONITǍTII LA CAPRIOR

Nr. crt.

Factori de mediu

Specific stational

Punctaj

A. Factori abiotici

Altitudinea terenului

>700 m

Temperatura medie in per.1mai-10 iunie

>4º C

Cantitatea medie de precipitatii in lun mai

Peste 11300 mm/mp

Grosimea medie a stratului de zapada

Grosimea medie a stratului de zapada este >20cm si se mentine peste 75 zile pe an

Distributia retelei hidrografice

Uniform distribuita si usor accesibila in padure sau la liziera

TOTAL A

B. Factori biotici

Procentul de impadurire

Peste 50% din suprafata f. v. este impadurita

Formatiuni de padure

Rasinoase pe >50% din suprafata

Subarboretul

Subarboretul este intalnit pe <0,3% din suprafata

Marimea trupului de padure

Trupuri de padure peste 2000 ha

Compozitia culturilor agricole

3-5 specii/100 ha teren agricol

Marimea medie a loturilor agricole

<2 ha

Fanete, ca procent din tererenuri agricole

>10% din terenul agricol

Ponderea vegetatiei lemnoase in afara fondului forestier

Vegetatie lemnoasa numai de-a lungul apelor

Hrana naturala accesibila in timpul iernii

100-150 kg/ha

TOTAL B

C. Factori de cultura cinegetica

Ogoare de hrana pe timpul iernii

Reprezinta <1ha/1000 ha de padure

Hrana administrata iarna si mod de distr.

Cant.de hrana adm.este 1-1,4kg/zi

Rendzime de hrana si adapost in terenul agricol

Rendzime pe <10% din suprafata terenului agricol

Combaterea cainilor vagabonzi si controlul numeric al cainilor la stana

Combaterea cainilor se face tot timpul anului:nu exista caini hoinari

Raportul pradatori naturali(ras si lup)/caprior

>1/20

TOTAL C

D. Factori antropici negativi

Chimizare

Nu exista

Mecanizare

Nu exista

Pasunat

Se practicape 20-40% din suprafata fondului de vanatoare

Braconaj

Nu exista cazuri descoperite

Densitatea retelei de drumuri

1-1,5 km/kmp

TOTAL D

TOTAL A+B+C+D

CATEGORIA DE BONITATE

II

DENSITATEA OPTIMǍ LA 1000 HA

EFECTIVUL OPTIM

2.5. Compararea efectivelor reale cu cele optime:

In continuare vom prezenta compararea efectivelor optime din fisa de calcul a bonitatii cu efectivele reale din anul 2006:

Specia

Categoria de bonitate

Efectiv optim dupa fisa

Efectiv real

Diferenta

Cerb carpatin

III

Caprior

II

Mistret

III

Urs brun

II

Din tabel se deduce ca exista o situatie deficitara la cerb carpatin, mistret si caprior. La urs insa situatia este alta. Aceasta situatie deficitara se datoreaza unor maladii cat si a intensificari activitatilor umane in cuprinsul fondului forestier.

Pentru a se realiza o redresare a efectivelor de vanat in viitor, este necesar a se limita activitatile umane in fondul forestier, iar recoltarea speciilor principale de vanat sa se mentina la un nivel minim.

2.6.Normalizarea efectivelor:

Pentru populatiile de cerb si mistret, dinamica efectivelor poate inregistra valori semnificative datorita capacitatii mari de reproducere a acestor specii.

Mortalitatea reprezinta o alta caracteristica a dinamicii populatiei si se intalneste mai ales in randul puilor, aceasta datorandu-se in special ploilor reci din perioada primaverii. Mortalitatea poate fi ridicata si in randul adultilor, in timpul iernilor grele.

Un alt factor cu rol important in dinamica efectivelor de vanat, il reprezinta caini ciobanesti in numar foarte mare ce se intalnesc la stanii.

Cerbul carpatin reprezinta un deficit de 28 de exemplare fata de cel optim. Tinandu-se cont de sporul natural, se presupune ca se va ajunge la un efectiv optim intr-un timp relativ scurt.

Modul de normalizare a efectivelor de cerb carpatin se vor prezenta in tabelul urmator:

Anul

Efectiv existent

Efectiv optim

Spor natural

Recolta

Efectiv potential la sfarsitul sezonului

Total

M

F

M

F

M

F

M

F

Dupa cum rezulta din tabelul de mai sus, normalizarea efectivelor de cerb carpatin se realizeaza in decurs de 5 ani, principalele probleme ce se vor urmari, fiind obtinerea unui raport intre sexe cat mai apropiat de 1:1 si extragerea exemplarelor slab conformate.

Reprezentarea grafica a normalizarii efectivelor de cerb carpatin

Capriorul reprezinta un deficit de 295 de exemplare fata de cel optim. Pentru normalizarea efectivelor de caprior este necesar sa se asigure conditii optime de trai si totodata sa se urnareasca in deaproape evolutia acestei specii. Normalizarea se va realiza pe o perioada de timp indelungata datorita deficitului mare care exista.

Normalizarea efectivelor este prezentata in urmatorul tabel:

Anul

Efectiv existent

Efectiv optim

Spor natural

Recolta

Efectiv potential la sfarsitul sezonului

Total

 

 

 

Dupa cum se poate observa in tabel, normalizarea efectivului de caprior se va obtine in decursul unei perioade de 15 ani. Pentru realizarea efectivului optim, in decursul a 12 ani nu trebuie sa se extraga nici un exemplar din aceasta specie.

Reprezentarea grafica a normalizarii efectivelor de caprior

Mistretul inregistreaza un deficit de 47 de exemplare fata de optim. In ciuda sporului natural ridicat, optimizarea efectivelor se va realiza pe o perioada de timp mai indelungata decat in cazul cerbului carpatin.

Normalizarea efectivelor de mistret este prezentata in urmatorul tabel:

Anul

Efectiv existent

Efectiv optim

Spor natural

Recolta

Efectiv potential la sfarsitul sezonului

Conform tabelului, normalizarea efectivelor de mistret se realizeaza intr-un decurs de 8 ani. La recoltarea exemplarelor de mistret se va urmari sa nu se extraga femelele.

Reprezentarea grafica a normalizarii efectivelor de mistret:

Ursul brun, reprezinta un caz aparte si anume, efectivul real al ursului il depaseste pe cel optim cu un exemplar. In cazul ursului normalizarea se va realiza intr-o perioada foarte scurta.

Ursul este o specie protejata si din acest motiv se vor lua masuri stricte pentru protejarea speciei.

Normalizarea efectivelor de urs brun este redata in tabelul de mai jos:

Anul

Efectiv existent

Efectiv optim

Spor natural

Recolta

Efectiv potential la sfarsitul sezonului

Dupa cum se poate observa, normalizarea efectivelor de urs se va realiza in 2 ani.

Reprezentarea grafica a normalizarii efectivelor de urs brun

In viitor, pentru toate speciile, sporul natural ar putea creste prin masuri de ingrijire, cum ar fi: limitarea pasunatului, asigurarea linisti in locurile de reproducere, administrarea de hrana complementara, impunerea numarului legal de caini ce insotesc turmele, etc.

CAPITOLUL 3

MODUL ACTUAL DE GOSPODARIRE

3.1. Organizarea fondului, administrarea, paza si masurile de prevenire a imbolnavirilor

Fondul de Vanatoare 10 Milas se afla in administrarea AJVPS Bistrita,.

Ca suprafata, ocupa 13117 ha ce se intind pe cuprinsul unitatii de productie: U.P. II,Lechinta U.P. III Sieu, Obiectivele principale ale padurilor cuprinse in acest fond sunt in principal cele de productie si in mai mica masura de protectie a apelor si solului.

Masurile privind paza fondului de vanatoare sunt indeplinite cu profesionalism, personalul silvic indeplinind cu succes toate obligatiile pe care le are in acest sens.

Cu toate acestea, prin masurile luate de catre personalul silvic, ar trebui sa fie oprit pasunatul in padurile aflate in imediata apropiere a asezarilor omenesti, fiind cunoscut faptul ca vanatul este sensibil la presiunea antropica si a cainilor ciobanesti ce pot provoca pagube mari in efective. Totodata ar trebui impus portul jujeului de catre cainii ciobanesti, si asa foarte numerosi datorita numarului mare de turme.

O alta masura ce se impune este si combaterea cainilor hoinari din zona.

Insa problema principala ce se iveste in privinta cainilor deriva din dispunerea suprafetelor agricole in teritoriu, unde proprietarii au dependinte construite pe care in timpul verii le locuiesc permanent, fiind insotiti de animale domestice si implicit de caini, ce au o deplina libertate de miscare in teritoriu. Acesti caini de multe ori sunt lasati si peste iarna in zona, perioada in care se hranesc cu ceea ce vaneaza. Sunt semnalate cazuri in care mai multi caini s-au organizat in haita si au produs pagube in randul populatiei de caprior.

Principalele masuri in aceasta privinta trebuie luate pentru nerepetarea acestor situatii si pentru reglementarea liberei circulatii a acestor caini in zona dependintelor stapanilor pe timpul verii.

Dintre masurile luate pentru combaterea si prevenirea bolilor, cele mai importante ar fi:

Ø       administrarea hranei complementare sub forma de concentrate bogate in saruri si vitamine precum si sare, pentru a intari rezistenta organismului fata de boli;

Ø       crearea unor scaldatori, acolo unde acestea lipsesc, precum si protejarea celor existente;

Ø       mentinerea densitatii de vanat in limite normale;

Ø       vaccinarea animalelor domestice care vin in contact cu locurile de hrana si adapost ale vanatului;

Ø       ingroparea cadavrelor gasite in padure si dezinfectarea locului unde au fost gasite;

Ø       dezinfectarea periodica a locurilor de hranire pentru evitarea aparitiei epizootiilor.

Pentru aceasta este necesara prezenta oportuna a personalului silvic, depistarea cadavrelor si a altor surse de boli si luarea unor masuri imediate, semnalarea si declararea bolilor in timp util si eventual punerea in carantina a anumitor zone.

3.2. Asigurarea hranei

Hrana, atat sub aspect calitativ cat si cantitativ are un rol deosebit de important pentru pastrarea vitalitatii si a sanatatii corpului. Vanatul are nevoie de o multime de substante, ca: apa, saruri minerale, vitamine, substante albuminoide, substante grase, hidrocarbonati etc. In mod normal vanatul gaseste toate acestea in hrana zilnica. In cazul lipsei acestora, ele trebuie asigurate prin hranire complementara.

Dintre sarurile minerale cele mai importante sunt: sarea gema, sarea de potasiu, de calciu si de fosfor. Calciu se gaseste in trifoi, lucerna, ierburi grase si frunze; fosforul in diferite seminte iar fosfatul de calciu in frunze, lastari, muguri, coaja de arbori. Dupa A. Negrutiu (1983) foarte bogate in calciu sunt frunzele de plop tremurator, coaja de salcie capreasca, coaja de plop tremurator, frunzele de zmeur, frunzele de soc; bogate in K2O sunt frunzele de plop tremurator, frunzele de salcie, frunzele de mur s.a.; bogate in P2O5 sunt frunzele de carpen, frunzele de soc, frunzele de zmeur etc. Acestea arata ca este necesar sa se mentina in etajul subarboretului speciile arbustive mai sus mentionate.

Albuminoidele se gasesc in ierburi grase si in speciile de trifoi si lucerna, hidrocarbonatii in ghinda, jir, castane porcesti, cartofi, sfecla etc.

Valoarea nutritiva a diferitelor plante este deci in functie de cantitatea si calitatea substantelor nutritive gasite in ea, iar hrana asigurata vanatului pe timp de iarna trebuie astfel aleasa incat sa contina toate substantele necesare acestuia.

In sezonul de vegetatie hrana nu este o problema, deoarece exista culturi agricole in apropiere, de unde vanatul si in special capriorul sa-si completeze hrana. In schimb pe timp de iarna, desi in zona exista multe capite de fan precum si coceni de porumb, acestea nu asigura calitatea necesara hranei, fiind necesara hranirea complementara cu otava si lucerna, cat mai ales cu hrana suculenta, pentru a evita pagubele produse in plantatiile tinere. Un adaos la hrana care nu trebuie sa lipseasca este sarea.

In fondul de vanatoare studiat hranirea pe timp de iarna se realizeaza prin acordarea de hrana complementara. Conform fisei fondului, in ultimele sezoane cantitatile de hrana complementara administrate vanatului se prezinta astfel:

Felul hranei

Cantitate (kg)

Furaje (lucerna, trifoi, fan)

Alte furaje

Seminte si fructe

Suculente

Concentrate

Pentru a imbunatati conditiile de hrana ale vanatului chiar si in timp de vara s-ar impune:

Ø         infiintarea mai multor ogoare pentru hrana vanatului, acestea sa reprezinte 1 - 3% din suprafata fondului;

Ø          plantarea la marginea poienilor, in zonele insorite, a castanului porcesc precum si a merilor si perilor padureti (fructele fiind foarte apreciate de ursi);

Ø          ocrotirea pe cat posibil a subarboretului producator de fructe;

Ø          crearea si mentinerea unor zone de unde sa nu se culeaga fructe de padure;

Ø          ameliorarea vegetatiei din poieni pentru hrana vanatului, prin insamantare cu ierburi, in care circa 1/3 sa fie reprezentata de specii leguminoase.

Pentru hranire pe timp de iarna conform fisei fondului exista 19 de hranitori pentru cervide si 23 de sararii.

3.3. Asigurarea conditiilor de liniste si adapost:

Masuri de ocrotire a puilor

Aceasta problema are o mare importanta pentru vanat. In cuprinsul Fondului de Vanatoare10 Milas, vanatul gaseste liniste in padurile incadrate in grupa a II-a functionala, unde nu este deranjat de exploatarilor forestiere.

O alta problema apare, cand incepe colectarea fructelor de padure si circulatia in padure este destul de intensa.

Daca exploatarile forestiere afecteaza linistea vanatului pe suprafete bine determinate si relativ restranse, desfasurandu-se in special iarna cand majoritatea speciilor nu au pui, in schimb pasunatul ilegal in padure este un factor major de tulburare a linistii vanatului.

Vanatul are nevoie de liniste in special in perioada de crestere a puilor. Prezenta turmelor de animale si a cainilor hoinari in fondurile de vanatoare constituie un factor de stres covarsitor.

Traficul rutier si turismul afecteaza linistea fondului intr-o mica masura.

Asigurarea linistii vanatului se poate imbunatati prin:

Ø      trasarea corecta a potecilor de vanatoare;

Ø      interzicerea intrebuintarii cainilor gonitori in perioada de imperechere si fatare;

Ø      interzicerea pasunatului in padure in special in perioada de fatare, si mentinerea unui numar maxim de 2 caini care vor insoti turmele, acestia fiind echipati cu jujeu;

Ø      combaterea cainilor hoinari de pe raza fondului;

Ø      protejarea, unde este posibil, a subarboretului, eventual extinderea lui, desisurile constituind loc predilect de adapost pentru numeroase specii.

3.4. Combaterea braconajului

Braconajul constituie o problema delicata, fiind unanim acceptata ideea conform careia braconajul afecteaza toate fondurile de vanatoare.

Este considerat braconaj orice act de incalcare a legilor de reglementare a vanatorii (Legea 103/1996), prin recoltarea ilegala a vanatului in perioade oprite sau nu, fara autorizatie, cu orice fel de mijloace. De asemenea se considera braconier persoana care, fara a avea dreptul de a vana pe un anumit teritoriu prinde sau omoara vanatul indiferent de scopul urmarit.

Braconajul se practica mai ales de catre unii vanatori cat si de alte persoane, in grupuri sau individual.

Pentru combaterea braconajului este nevoie sa se cunoasca mijloacele si metodele utilizate in practicarea lui: braconaj cu arma, cu latul, cu curse, cu autovehicule, cu caini, cu otrava precum si culegerea oualor si prinderea puilor.

Recent, braconierii opereaza sub acoperirea autorizatiilor, cand li se autorizeaza vanarea unui exemplar dar de fapt impusca mai multe.

Pentru a stopa aceasta practica este necesara o puternica organizare, caci lupta impotriva acestui fenomen nu poate fi in nici un caz rezolvata de o singura persoana. Drept urmare cu toate ca au existat cazuri de braconaj, ele nu au fost finalizate cu masuri legale si nu au fost semnalate in fisa fondului. Ar fi necesar ca politia si procuratura sa sprijine eforturile celor implicati in lupta cu acest fenomen si cazurile de braconaj sa fie sanctionate cu masuri severe indiferent de pozitia sociala a persoanei ce a savarsit fapta.

3.5.Masuri de prevenire a poluarii mediului, cu influente asupra vanatului

In cazul fondului de vanatoare luat in studiu nu sunt semnalate surse de poluare care sa afecteze vanatul.

Singura sursa de poluare o poate constitui activitatea de exploatare a padurii.

3.6. Recoltarea si valorificarea

Recoltarea este actiunea constienta si voita de impuscare a vanatului, care are doua scopuri distincte:

Ø        valorificarea trofeelor, in principal, si a carnii, in secundar; de aceea sunt vizate exemplarele cele mai viguroase;

Ø        selectia artificiala, prin care se urmareste extragerea exemplarelor bolnave, ranite sau rau conformate; sunt vizate exemplarele din segmentul inferior al populatiei.

Recoltarea se face pentru fiecare specie, in anumite perioade ale anului bine stabilite prin lege, in functie de ritmul anual al unor activitati cum ar fi fatarea, perioada de crestere a puilor sau posibilitatea valorificarii superioare a vanatului.

Cerbul

Recoltarea cerbilor se poate face cu arma prin panda, in locurile frecventate de vanat sau prin apropiere (dibuit).

Prima metoda se combina de multe ori cu chemarea cerbului cu ajutorul unor scoici, chematori speciale sau chiar a unei simple sticle de lampa cu care se imita boncanitul cerbului. Perioada de vanatoare la masculi este 1 septembrie-15 decembrie. recoltarea ciutelor se face numai in cadrul selectiei, de personal calificat si constiincios , care va urmari extragerea pieselor batrane, sterpe, bolnave si ranite. Viteii slabi, masculii fara viitor sunt si ei obiectul acestei actiuni. Recoltarea acestora se face intre 1 septembrie-28 februarie.

In general masculii de selectie se scot inaintea perioadei de boncanit iar cei de valoare dupa terminarea boncanitului.

Raportul intre sexe normal este de 1:1. un raport in favoarea femelelor, duce la cresterea efectivului, insa trofeele sunt de calitate mai slaba datorita faptului ca se da sansa la imperechere pe de o parte a femelelor bolnave, slabe, rau conformate, iar pe de alta parte a masculilor cu trofee rau conformate, transmitand aceste caractere descendentilor.

In toate cazurile impuscarea se face pe baza de autorizatie eliberata de gestionarul fondului, cu arma ghintuita de calibru 8-9.

Capriorul

Problema se prezinta similar in ceea ce priveste exemplarele ce trebuie extrase. Aici, datorita unei capacitati mai mari de reproducere, procentul de recolta poate fi ceva mai mare.

Recoltarea capriorului se poate face la panda, prin apropiere (dibuit), prin ademenirea cu chematoarea in timpul imperecherii, imitand glasul femelei, din caruta sau mai rar la goana.

Impuscarea se face cu arma cu glont (calibru 6,5x57, 7x7,5, 7x64).

Perioada legala de recoltare pentru tapi este 1 iunie - 15 octombrie (1 iunie- 31 iulie se impusca tapii de selectie).

Selectia caprioarelor se face intre 1 septembrie- 28 februarie.

Impuscarea se face pe baza unei autorizatii ce se elibereaza de catre gestionarul fondului in limita planului de recolta.

Mistretul

Recoltarea mistretilor se face intre 1 august si 15 februarie cu autorizatie eliberata de gestionarul fondului de vanatoare. Se admite cu autorizatii recoltarea la panda in culturile agricole. Metodele de vanatoare sunt goana, panda si mai rar, vanatoarea la dibuit. Goana se organizeaza fie cu gonaci, fie cu caini. Se pot aseza una-trei linii de vanatori in fata goanei si cativa vanatori la trecatorile din spatele gonacilor. Pentru reusita vanatorii trebuie cercetat terenul in dimineata zilei in care se organizeaza vanatoarea. Cand nu este zapada, urmele sunt mai greu de observat si rezultatul vanatorii ramane indoielnic.

Panda se poate face la culturile agricole, la alte locuri de hranire (arbori cu fructe, locuri unde le punem hrana sau ogoare cu hrana), la scaldatori si la locurile de trecere.

Vanatoarea la dibuit pe urma se practica pe zapada proaspata, incercand impuscarea mistretilor in culcus.

Se recomanda ca aceasta metoda sa se utilizeze atunci cand ninsoarea a incetat in timpul noptii.

Ursul

Recoltarea este interzisa, dar cu aprobari speciale se poate impusca in intervalele 15 martie- 15 mai (panda la hoit) si in 1 septembrie- 31 decembrie la goana. Este int6erzisa ursoaicelor cu pui. Vanarea se face pe baza de autorizatie speciala eliberata de minister, prin mai multe metode.

Impuscarea se face cu arma cu glont de calibru 8-9 la goana sau la panda.

Terenurile in care se face goana la urs se amenajeaza in locurile de trecere cu standuri inalte de 2m, pentru a se evita atacul ursilor raniti.

Primavara este mai potrivita panda din observator, construita la circa 40-50m de punctul de nadire.

Ursii raniti vor fi urmariti doar ziua cu caini, pentru a se evita un atac prin surprindere.

Dintre speciile care se mai pot vana pe teritoriul fondului putem mentiona:

Ø         vulpea - se poate vana intre 15 septembrie si 31 martie la goana, la panda la cadavre, cu chematoarea si la vizuina, de obicei se impusca la goanele facute la mistret;

Ø         viezurele - se poate vana intre 15 august si 15 aprilie, de obicei la panda la vizuina;

Ø         lupul- se poate vana cu autorizatie speciala in perioada 15 septembrie- 31martie, la panda la cadavru sau la goanele facute la mistret;

Ø         rasul- se poate vana cu autorizatie speciala intre 15 septembrie- 31 martie, al panda, la goanele de mistret sau la vanatorile de cocos de munte;

Ø         jderul de copac- se vaneaza intre 15 septembrie- 31 martie, dupa urmarirea pe zapada proaspata;

Ø         dihorul - se poate vana intre 15 septembrie si 31 martie;

Ø         cocosul de munte- se vaneaza primavara intre 1 aprilie- 15 mai, la panda la locurile de rotit.

Valorificarea vanatului presupune obtinerea unui venit material prin valorificarea trofeelor, carnii si blanii vanatului, de aceea dupa impuscare vanatul este supus unor procese de preparare si conservare.

Din cuprinsul fondul de vanatoare luat in studiu se valorifica in special trofeele de cerb si caprior (coarnele), blana de urs si craniul, coltii de mistret.

Desi carnea de vanat este foarte apreciata, in zona ea este foarte greu valorificabila, drept urmare valorificarea se face la export prin firme specializate. In aceeasi situatie se afla si posibilitatea de valorificare a blanurilor de vanat.

Pentru animalele a caror carne se valorificata se impune ca aceasta sa fie verificata la laboratoare pentru depistarea diferitilor virusi si paraziti si prevenirea imbolnavirilor.

3.7. Trofee obtinute

Din datele inscrise in fisa fondului de vanatoare, rezulta ca au fost extrase din teren doua trofee de cerb carpatin, patru trofee de caprior si un trofeu de lup. Acestea au obtinut urmatoarele punctaje C.I.C.:

cerb carpatin: 139,8 puncte C.I.C.

cerb carpatin: 149,08 puncte C.I.C.

caprior: 98,56 puncte C.I.C.

caprior: 100,25 puncte C.I.C.

caprior: 110,85 puncte C.I.C.

lup: 42,0 puncte C.I.C.

Aceste trofee au fost extrase in perioada 2000 - 2001.

3.8. Rezultate economice obtinute in ultimii cinci ani

Fondul de vanatoare studiat face parte din grupa fondurilor de vanatoare, pe care se practica, atat vanatoarea cu straini cat si cu vanatorii romani.

In fisa fondului de vanatoare nu sunt mentionate rezultatele economice obtinute in ultimii cinci ani.

CAPITOLUL 4

MASURI PRIVIND REALIZAREA UNUI ECHILIBRU AL FAUNEI CU ACTIVITATILE DIN AGRICULTURA, SILVICULTURA, ZOOTEHNIE

4.1 Intercalatii intre modul de practicarea a agriculturii si efectivele faunei

Pe teritoriul Fondului de Vanatoare nr.10 Milas, agricultura se practica sub forma rudimentara, suprafetele agricole apartinand in cea mai mare masura proprietarilor din comunele invecinate.

Avantajele pe care le are vanatul in aceasta zona sunt multiple. In primul rand se inregistreaza o foarte slaba mecanizare a lucrarilor agricole, acestea facandu-se preponderent cu atelaje sau manual, fapt ce favorizeaza sperierea vanatului instalat in culturile agricole.

La acest lucru se mai adauga si faptul ca datorita suprafetei in general mici a fiecarui proprietar, se instaleaza in teritoriu un mozaic de culturi agricole, livezi, vii si fanete.

Din cele 3286 ha de teren agricol, aproximativ 30% din suprafata este cultivata cu porumb, 60% sunt fanete si restul de 10% sunt livezi. In culturile de porumb si vii sunt instalate in paralel si culturi de fasole, sfecla, dovleci, cartofi, etc., de asemenea o mare parte din fanete sunt ameliorate cu trifoi si lucerna. In livezi cele mai intalnite specii sunt prunul si corcodusul, parul, marul si pe alocuri cirese amare.

In cadrul fondului se mai intalnesc si 2190 ha de pasuni.

Specia de vanat cea mai pagubitoare pentru agricultura este mistretul. Nu de putine ori a facut pagube in culturile de porumb, in livezi, unde pe langa consumarea culturilor mai aduce pagube si prin ramarea fanetelor in cautare de larve, rizomi sau chiar soareci.

O lata specie de vanat ce produce pagube insemnate este ursul ce consuma cu mare placere atat porumbul din culturi cat si fructele din livezi unde rupe pomii fructiferi, tinandu-se cont ca efectivele reale ale acestei specii depasesc efectivele optime.

Pagube minore mai pot produce capriorul si cerbul prin roaderea puietilor diversilor pomi fructiferi in iernile grele cat si prin pasunatul diverselor culturi.

Din aceste cauze se impun o serie de masuri pentru prevenirea pagubelor atat in randul efectivelor de vanat cat si in randul culturilor agricole:

Ø     crearea unui habitat atragator in padure, de unde vanatul sa fie cat mai putin tentat sa plece;

Ø     infiintarea de ogoare de hrana;

Ø     acordarea de hrana complementara vanatului cu furaje superioare calitativ si nutritiv cat si sare;

Ø     protejarea individuala a pomilor fructiferi sau a culturilor;

Ø     despagubirea proprietarilor pentru daunele provocate de vanat;

Ø     crearea de linii parcelare pentru hrana vanatului;

Ø     largirea potecilor de vanatoare si a cailor de acces in padure si la diferitele instalatii si constructii vanatoresti pentru a favoriza instalarea vegetatiei ierboase.

4.2 Gospodarirea arboretelor si influenta ei asupra vietii vanatului

"Amenajarea padurilor pentru viata salbatica implica in primul rand mentinerea sau crearea unui mediu forestier care sa satisfaca cerintele de habitat ale speciilor luate in calcul.

Factorii care afecteaza densitatea si distributia animalelor in cadrul padurii sunt : varsta, marimea, forma, compozitia floristica precum si structura interna a padurii dar si distributia zonelor impadurite de-a lungul peisajului.

De aceea amenajarile vietii salbatice in padure, ca ecosistem, cere o intelegere a relatiei specie - habitat, dar si un control al activitatii umane si al unor factori de mediu - biologici si fizici - care pot afecta vegetatia forestiera."(R. W. Mannan, R. N. Conner, B. Marcot and J.M. Peek 1997)

"Deciziile despre folosirea resurselor naturale din paduri sunt adesea influentate in mare masura de legi, politica, presiuni sociale si de filozofia unor agenti sau indivizi privind folosirea pamantului. Astfel amenajarea padurilor pentru viata salbatica este o activitate care frecvent implica impletirea cunostintelor tehnice si biologice cu cerintele si interesele sociale."(B. Marcot 1997)

Dupa cum arata si citatele de mai sus modul de gospodarire al padurii influenteaza in bine sau in rau existenta vanatului.

"Folosirea parchetelor ca loc de hrana de catre animalele salbatice este adesea influentata de forma si marimea parchetelor. Distanta pana la marginea padurii (locul de adapost) este probabil factorul critic, pentru mai multe animale, majoritatea ungulatelor hranindu-se in parchete, dar retragandu-se in arboretele adiacente pentru adapost.

"Multe taieri mici cu margini neregulate creeaza mai multe margini de masiv decat cateva ochiuri mari cu margini drepte. Marginile de masiv sunt adesea considerate foarte propice pentru dezvoltarea vietii salbatice deoarece multe specii de pasari si mamifere abunda de-a lungul marginilor de masiv."(J.M. Peek 1997)

Deci pentru imbunatatirea calitatii habitatului pentru vanat s-ar impune urmatoarele reglementari de ordin silvicultural :

Ø tratamentele care ofera posibilitatea amestecului intre specii sunt preferate in cazul de fata propunandu-se taierile progresive, care de altfel se si aplica in zona cu paduri incadrata in grupa a II-a functionala;

Ø in zonele unde padurea are functie principala de productie exploatarea trebuie sa se faca pe suprafete mici creandu-se o structura mozaicata;

Ø se recomanda deschiderea unor parchete sau rarirea arboretului pe suprafete mici, pentru a crea locuri optime pentru boncanit;

Ø se va urmari ca lucrarile de ingrijire sa se faca in afara perioadelor de reproducere a vanatului (rut sau fatare). Totodata la aceste interventii se va urmari crearea de culoare (unde terenul o permite) spre locurile de iernat pentru a fi mai usor de circulat iarna cand se administreaza hrana complementara;

Ø degajarile se vor face prin frangerea varfului speciilor coplesitoare astfel incat sa nu se intrerupa total vegetatia, acestea constituind o buna sursa de hrana pentru vanat;

Ø sa se introduca in formulele de impadurire sau cand se fac completari specii producatoare de seminte si fructe necesare vanatului, cum ar fi castanul porcesc, marul si parul paduret, scorusul;

Ø trebuie sa se acorde o atentie sporita conservarii si cultivarii unor specii de arbusti si subarbusti pe marginea poienilor sau a parchetelor, cum ar fi: soc, paducel, maces, mur, zmeur, salcii, salba moale, etc.

Ø se impune acordarea unei atentii sporite conservarii intr-o anumita proportie a speciilor moi : plop tremurator, salcie capreasca; cunoscandu-se preferintele cervidelor pentru roaderea cojii si lujerilor a acestor specii. Aceste specii pot fi inlaturate dupa atingerea maturitatii, prin lucrari silviculturale (curatiri - rarituri) in decurs de 10 - 15 ani pe masura ce ele stanjenesc dezvoltarea speciilor de baza;

Ø ingradirea plantatiilor pentru a le feri de cervide;

Ø utilizarea substantelor repelente pentru stropirea puietilor, pentru indepartarea cervidelor.

4.3 Exploatarea pasunilor, evolutia compozitiei lor, circulatia bolilor din mediul salbatic in cel domestic si invers

Fanetele existente in cadrul fondului reprezinta o sursa de hrana mai calitativa decat gasesc cervidele in padure. Totodata pana se coseste fanul, vanatul are asigurata linistea, iar iarna prin cladirea fanului in capite si lasarea lui pe loc se asigura de asemeni hrana pentru vanat.

Pasunile detin un procent important in cadrul fondului de vanatoare, reprezentand 2190 ha ( aproximativ 16,69%),dar care din lipsa banilor pentru amenajare si ameliorare in ultimii ani s-au degradat continuu.

Masura principala pentru imbunatatirea pasunilor consta in reglementarea pasunatului si stabilirea si respectarea numarului suportabil de animale pentru o pasune. Totodata trebuie stopat pasunatul in fondul forestier.

"Conflictul de interese dintre vanat si animalele domestice duse la pasune in padure apare mai cu seama in locurile de iernat a vanatului, daca oile i-au mancat hrana in timpul verii."(Comsia, A. M.)

"Pasunatul in zonele de interes cinegetic nu se rezuma la concurenta la hrana ci in majoritatea cazurilor animalele domestice sunt purtatoarele multor boli ce produc pagube mari in intervale mici de timp."(V. Nesterov)

Dintre bolile vehiculate de animalele domestice se pot aminti : Febra aftoasa, Pesta porcina, Galbeaza, s.a.

Masurile care urmaresc propagarea bolilor din mediu domestic in cel salbatic sunt:

Ø       obligativitatea controlului veterinar si certificarea sanatatii animalelor iesite la pasunat;

Ø       vaccinare animalelor domestice care vin pe suprafetele frecventate de vanat;

Ø       controale periodice facute de organele silvice impreuna cu cele veterinare, la stani pentru verificarea starii de sanatate a animalelor (oi, vaci, caini, porci);

Ø       dezinfectarea periodica a instalatiilor de hranire a animalelor domestice cat si cele ale vanatului.

4.4 Masuri propuse pentru realizarea echilibrului intre evolutia faunei si celelalte sectoare

Realizarea rolului optim al padurii conform scopului urmarit iar pe de alta parte marirea efectivelor de vanat pana la atingerea efectivului optim, presupune stabilirea unor obiective si masuri ce se vor lua pentru mentinerea echilibrului silvocinegetic si a reducerii pana la stopare a efectelor daunatoare produse de vanat asupra culturii padurilor.

Cand densitatea de ungulate este prea mare sunt necesare metode mai drastice cum ar fi garduri de sarma sau electrificate, dar costurile mari pentru aceste tehnici le fac impracticabile pentru majoritatea proprietarilor.

Supravegherea densitatii populatiilor de ungulate prin vanatoare este poate cea mai ieftina si mai preferabila metoda de control a pagubelor produse de acestea.

Dupa cum reiese din cele spuse mai sus, daca pentru proprietar este costisitor sa-si protejeze cultura cu garduri, la ora actuala la noi de cele mai multe ori acest lucru este irealizabil. Rezulta ca singura metoda de evitare a pierderilor pricinuite prin roaderea puietilor si consumarea culturilor este aceea de a mentine un efectiv optim, precum si de a evita aglomerarile de efective in anumite puncte.

Un rol benefic in acest ultim caz il au rapitorii care simtind aglomerari de populatii de cervide in anumite zone nu le permit sa stationeze in acelasi loc.

Masurile ce se impun a fi luate ar putea consta in :

Ø         tratamentele ce vor fi alese trebuie sa pastreze o structura corespunzatoare a arboretelui atat pentru asigurarea hranei cat si pentru adapost;

Ø         lucrarile silvice sa fie programate si sa se desfasoare in afara perioadelor de reproducere a vanatului;

Ø         infiintarea de ogoare de hrana chiar si pentru timpul verii;

Ø         asigurarea pe timpul iernii a hranei complementare, in special hrana suculenta si sare, eventual sare imbogatita cu alte elemente minerale pentru ca vanatul sa nu fie determinat sa-si asigure elementele chimice necesare din coaja arborelui;

Ø         introducerea in ogoarele de hrana a sfeclei furajere si a verzei furajere. Astfel mistretii nu vor mai rama pasunile si fanetele si nici nu vor parasi fondul de vanatoare;

Ø         plantarea de arbori si arbusti fructiferi si totodata protejarea acestora pentru a nu fi rosi de cervide inainte de a fi capabili sa fructifice;

Ø         interzicerea pasunatului in padure;

Ø         crearea de parchete (cu respectarea normelor silviculturale) pentru boncanitul cerbilor aceasta ducand la mentinerea populatiilor in teren;

Ø         protejarea zonelor mlastinoase din cuprinsul padurii din fondul studiat, stiut fiind faptul ca scaldatorile sunt esentiale pentru existenta populatiilor de mistret si cerb;

Ø         compozitia arboretului sa fie astfel stabilita incat sa satisfaca intr-o cat mai mare masura cerintele principalelor specii de vanat, cat si functiile de protectie si productie a padurii.

CAPITOLUL 5

Masuri privind imbunatatirea utilizarii
potentialului cinegetic

5.1. Analiza ocuparii biotopurilor, respectiv a niselor trofice si posibilitati de extindere a unor specii ca si introducerii altora:

Speciile de vanat isi procura hrana din habitatul in care traiesc, care dispune de o anumita capacitate trofica ce poate fi raportata la toata masa consumatorilor, dar care in practica are valoare diferita pentru fiecare specie sau grup de specii care concura la aceeasi sursa de hrana. De obicei habitatul fiecarei specii pastreaza un anumit grad de individualitate, fiind impartit doar intr-un grad mai mic cu celelalte specii.

Fiecare specie este caracteristica intr-o mai mica sau mai mare masura unui anumit biotop, prin urmare in continuare vom prezenta cateva preferinte in ceea ce priveste biotopul pentru principalele specii:

Cerbul petrece un timp disproportionat in spatii deschise (parchete si poieni) si in padure. In majoritatea timpului sta in desisuri si prajinisuri care sunt intretesute cu poteci, poieni si alte spatii deschise unde se hraneste. Masculii petrec mai mult timp in arboretele batrane, in plantatiile de altitudine mai mare si in ariile inconjuratoare ale terenurilor de pe dealurile deschise, decat femelele. In perioada de boncanit, cerbului ii sunt necesare scaldatorile, care daca nu exista trebuiesc amenajate si dupa cum se stie cerbul nu se scalda in apa limpede ci in mocirla.

Mistretul prefera zonele bogate in arborete tinere cu foioase dar mai ales cu rasinoase (desisuri, prajinisuri, parisuri) care ii ofera adapost, acestea trebuie sa fie inconjurate de arborete mature producatoare de fructe. In perioada calda necesita zone umede sau mlastinoase fiind atras de scaldatori, care de altfel ii sunt indispensabile. De obicei vara se retrage la altitudini mai mari unde este mai putin deranjat.

Capriorul tinde sa fie caracteristic ariilor impadurite fiind gasit in aproape toate tipurile de teren impadurit, dar prefera terenurile cu un mozaic de peisaje, locurile unde padurea alterneaza cu pasunile sau culturile agricole. Cel mai tipic biotop il constituie padurile de varsta inaintata cu subarboret de 1-2 m sau padurile tinere si compozitie amestecata, inconjurate de fanete si suprafete cultivate agricol.

Ursul prefera padurile intinse cu stancarii si doboraturi de vant, departe de orice activitate umana. Spre sfarsitul verii si toamna prefera zone cu subarborete care fructifica (zmeur, mur, scorus). Cele mai bune terenuri pentru urs sunt desisurile in apropierea carora isi poate gasi si hrana.

Nu este cazul introducerii unor specii noi, deoarece pe langa speciile principale de vanat, se intalnesc si alte specii, mai putin importante, dar care asigura stabilitatea biotopului.

5.2. Studiul potentialului nutritiv al arboretelor in perioada iarna- primavara si vara toamna:

Pentru determinarea potentialului nutritiv la arboretelor in perioada de iarna primavara, in teren s-au amplasat 25 de piete de proba, in principalele tipuri de padure pe 3 categorii de varsta: 1-10 ani, 11-60 ani, peste 60 ani. Suprafetele au dimensiunile de 1x1 m, de pe ele recoltandu-se toata masa vegetala accesibila pana la 1,5 m inaltime si 10 cm in sol. Rezultatele obtinute in urma acestor masuratori sunt redate tabelar in cele ce urmeaza. De precizat ca din totalul masei vegetale recoltate se ia in considerare ca biomasa consumabila de catre vanat un procent de 20%, restul de 80% a fost considerat ca o baza de regenerare a vegetatiei precum si biomasa neconsumabila de catre vanat.

Potentialul nutritiv al arboretelor 

Tipul de padure

Clasa de varsta nutritiva

Suprafata

Biomasa vegetala (kg/ha)

Iarna- Primavara

Ha

Totala

Accesibila vanatului

Bradeto-faget normal cu flora de mull

I

II

III

Total

Faget normal cu flora de mull

I

II

III

Total

Molidis normal cu Oxalis acetosella

I

II

III

Total

Alte tipuri de padure

I

II

III

Total

TOTAL

5.3. Posibilitati de marire a capacitatii trofice si al adapostului prin masuri silviculturale:

Pentru sporirea capacitatii trofice a arboretelor de pe cuprinsul Fondului de vanatoare nr.10 Milas se impune promovarea si introducerea in cultura, alaturi de fag a unor specii de amestec si ajutatoare cu o mare capacitate trofica pentru vanat.

Astfel se recomanda a se introduce in cultura o serie de specii cum ar fi: paltinul, teiul, frasinul, parul, marul, ciresul, etc.O parte din aceste specii deja exista in teren, dar se recomanda mentinerea si promovarea lor in continuare astfel incat vanatul sa dispuna de o sursa de hrana mai variata.

De asemenea nu trebuie neglijate nici speciile arbustive cum ar fi paducelul, socul, macesul, alunul, cornul, etc.

Prin introducerea si mentinerea acestor specii se vor realiza arborete amestecate, valoroase si rezistente la actiunea distructiva a factorilor de mediu si totodata aceste specii imbogatesc sortimentele de hrana ale faunei de interes cinegetic.

Teiul, frasinul, acerineele, alunul, salba, socul si nu numai asigura prin volumul mare de masa vegetala produsa o cantitate apreciabila de hrana cervidelor. Tot de la aceste specii cat si de la gorun se pot recolta frunzare, care alaturi de hrana obtinuta de pe ogoarele special cultivate pentru hrana vanatului constituie o rezerva de hrana complementara pentru perioada de iarna.

De asemenea prunul, marul, parul, ciresul constituie o sursa de hrana ce atrage in special ursul, specie deficitara in acest fond.

Prin corecta aplicare a masurilor silviculturale amintite mai sus cat si printr-o gospodarire corecta a efectivelor de vanat, pe de o parte se diminueaza pagubele produse de vanat culturilor agricole si forestiere, iar pe de alta parte se poate conta pe o crestere considerabila a potentialului cinegetic.

5.4. Studiul raspandirii vanatului in perioada de iarna-primavara si propuneri privind distributia hranitorilor:

Din studiile efectuate si din observatiile facute pe teren se constata ca in cazul cervidelor, in perioada de iarna- primavara, sunt preferate arboretele din clasele de varsta III - V, cu consistente reduse si cu subarboret. In aceste arborete gasesc atat conditii de adapost cat si de hrana. Se constata o preferinta pentru arboretele de mare intindere, care in aceasta perioada sunt si foarte linistite.

Densitatea de hranitori precum si tipul acestora vor fi aratate la fiecare specie in parte in capitolele ce urmeaza, in continuare vom prezenta cateva reguli generale de amplasare a acestora in teren.

In general se considera optim a se construi mai multe hranitori de marime mai mica astfel incat sa nu conduca la formarea de concentrari ale vanatului in anumite puncte. Tot in acest mod se va proceda si la amenajarea sarariilor.

Amplasarea se va face in zone insorite, ferite de vant, cu strat de zapada mai putin gros. Amplasarea se face in locuri usor accesibile pentru alimentarea acestora cu nutret in toata perioada de acordare a hranei. Hranitorile nu se fac in desis ci in margine de masiv, sau in padure rara, incat vanatul sa poata vedea in jur eventualii dusmani. De asemenea hranitorile se fac in locuri linistite, astfel incat vanatul sa nu fie speriat si deranjat in timpul hranirii.

Un alt element principal ce conditioneaza amplasarea hranitorilor este prezenta unei ape curgatoare in imediata apropiere a acesteia.

Daca asa stau lucrurile in cazul cervidelor, cu mistretul situatia se prezinta putin diferit. Acesta in perioada de iarna-primavara prefera arboretele din clasele I-II de varsta, desisurile cele mai mari, unde se simte in siguranta. De asemenea se stie ca pe cat de rezistent este mistretul la intemperii, pe atat este de sensibil la foame. Din aceasta cauza in anii fara fructificatie la jir si ghinda sau cu ger mare ce face sa inghete solul si acesta sa nu mai poata rama hranirea complementara sa devina mai necesara decat cea a cervidelor.

Pentru acordarea de hrana mistretilor nu sunt necesare constructii speciale, aceasta se imprastie in desisurile si poienile frecventate de acestia, astfel incat sa poata ajunge la ea tot cardul.

O regula importanta ce trebuie respectata cu strictete este aceea de a nu se impusca niciodata vanatul la sararii si hranitori, nici chiar in scop de selectie, aici vanatul trebuie lasat in liniste pentru a se apropia cu incredere, eventual se pot construi observatoare inchise pentru observarea acestuia.

5.5. Calcul necesarului de hrana si compararea cu potentialul trofic natural al fondului de vanatoare:

Hrana complementara se administreaza exclusiv iarna, mai ales cand stratul de zapada impiedica vanatul sa se hraneasca. Hrana complementara vine, asa cum o arata si numele, sa completeze dieta zilnica foarte saraca a animalelor.

Cantitatea de hrana complementara se calculeaza in functie de calitatea acesteia pentru fiecare specie in parte.

Pentru cerb se considera necesara o cantitate de 3,5 kg zilnic pentru fiecare exemplar, precum si 10 kg de sare anual. Se va acorda pentru un efectiv de 52 de exemplare in perioada 1 decembrie- 28 februarie.

Pentru caprior in conditiile tarii noastre numai cu fan nu poate fi rezolvata problema hranei, oricat de bun ar fi el trebuie sa i se adauge alimente cu un mare continut de apa (napi, sfecla) precum si ghinda si castane, care trebuie transportate la locul de hranire, un alt fapt ce ridica probleme. Pentru caprior fanul si frunzarele trebuie sa fie de buna calitate acesta fiind foarte pretentios in privinta hranei.

Se administreaza o cantitate de1,5 kg pentru un exemplar zilnic, pe o perioada de 90 de zile (1 decembrie- 28 februarie). La aceasta se mai adauga si necesarul de sare care se ridica la 3kg pentru un exemplar anual.

Pentru mistret ratia recomandata este 1,7 kg zilnic compusa din sfecla, cartofi, ghinda, castane, graunte, napi, etc. Se acorda in aceeasi perioada ca si la cerb si caprior.

Efectivul pentru care se acorda este cel de 35 de exemplare.

La urs se acorda o cantitate de3 kg granule si carne declasata pentru un exemplar pe zi in perioada 1 noiembrie - 31 decembrie si respectiv la iesirea din barlog 15 martie -15 aprilie. Tinand cont de faptul ca fondul studiat este un fond cu caracter special se va adauga in restul anului 1,5 kg/ exemplar, concentrate si carne.

Specia

Cantitate/ exemplar

Efectiv

Nr. de zile

Total (kg)

Cerb

Caprior

Mistret

Sarea pentru cervide este de importanta vitala, intr-o mai mica masura se servesc de sararii mistretii. Aceasta se administreaza in bulgari sau amestecata cu argila.

S-a calculat urmatorul necesar de sare:

► cerb 10 kg /an/exemplar x 50 exemplare = 500 kg

► caprior 3 kg /an/exemplar x 62 exemplare = 186 kg

Total = 704kg/ an

Este indicat sa se foloseasca sararii in cioata sau in despicatura, eventual acoperite. Se propun sararii inalte de la sol pentru a prevenirea contaminarii cu diversi microbi.

5.6. Necesarul de hrana complementara, producerea, achizitionarea si conservarea:

Necesarul de hrana recomandata detaliat pe sortimente pentru fiecare specie pentru un exemplar intr-o zi ar arata in felul urmator :

Cerb :

1,0 kg hrana concentrata: ghinda, jir, castane, porumb;

Ø               1,0 kg fan, lucerna, trifoi (furaje uscate);

Ø               0,5 kg frunzare;

Ø               1,0 kg hrana suculenta: napi, sfecla si varza furajera.

Caprior :

Ø               0,2 kg hrana concentrata: ghinda, jir, castane, porumb sfaramat;

Ø               0,6 kg fan, lucerna, trifoi (furaje uscate);

Ø               0,2 kg frunzare;

Ø               0,5 kg hrana suculenta: varza furajera, napi, bostani.

Mistret

Ø               1,0 kg hrana concentrata: porumb;

Ø               0,5 kg hrana suculenta: cartofi, napi porcesti, sfecla.

In totalitate necesarul de hrana ar fi :

Ø               hrana concentrata (ghinda ,jir, castane, porumb)..10 290 kg

Ø               furaje uscate (fan, lucerna, trifoi)........20 550 kg

Ø               hrana suculenta (varza furajera, napi, sfecla).....13 080 kg

Lucerna (Medicago sativa)

Este una dintre cele mai importante plante pentru vanat, atat in stare verde cat si ca fan. Da recolte mari la hectar, in medie 20000-40000 kg masa verde la hectar, sau 6000 kg fan la hectar. Da 2-3 recolte pe an, rezultand o cantitate de aproximativ 18000 kg la hectar, fan pe intregul an.

Se folosesc 20 kg samanta la hectar.

Pentru asigurarea hranei vanatului (furaje uscate), propunem infiintarea unor culturi speciale de lucerna pe o suprafata de 1,0 ha, recoltandu-se de pe aceasta o cantitate de 18 000 kg de lucerna rezultata in urma celor 3 recolte anuale.

Necesarul de samanta pentru infiintarea culturii este de 20 kg.

Trifoiul rosu (Trifolium pratense)

Este o planta aproape la fel de valoroasa ca si lucerna, indicata pentru regiunile de deal si munte cu precipitatii anuale de cel putin 600mm.

Da aproximativ 4000 kg fan la hectar la o singura recolta. Se folosesc 18 kg samanta de cuscutata la hectar, ingropata la 1-3 cm in sol.

Propunem infiintarea unor culturi speciale de trifoi rosu pe o suprafata de 0,25 ha, rezultand o cantitate de 3000 kg de trifoi in urma celor 3 recolte.

Pentru infiintarea acestei culturi este necesara o cantitate de 4,5 kg de samanta.

Din cultivarea acestor 2 suprafete cu lucerna si trifoi, rezulta o cantitate de furaje uscate de 21 000 kg, asigurandu-se astfel necesarul de furaje pe anul 2008 pentru cervide.

Napii (Heliantus tuberosum) are o productivitate de 20000 kg/ha. Aceasta inseamna ca este necesara cultivarea a 0,70 ha, necesitand 900 kg tuberculi pentru infiintarea culturii. Este recomandat sa se planteze pe suprafete mici pentru a putea fi ingradite. Este necesar sa se amplaseze unele ogoare in locurile de hranire pentru mistreti, astfel obligand vanatul sa-si caute singur hrana determinandu-l astfel sa faca miscare cea ce este necesar in perioada rece a anului.

Hrana concentrata din lipsa ghindei, a castanelor si a faptului ca jirul nu se recolteaza, aceasta va fi alcatuita din porumb (10 290kg), cumparat de la producatori.

5.7. Amenajari si instalatii necesare

5.7.1.Amenajari vanatoresti si amplasarea lor

Aceasta prezinta o mare importanta pentru o cat mai buna gospodarire a fondului de vanatoare.

Amenajarile includ lucrari care aduc modificari conditiilor naturale din teren cu scopul mentionat anterior.

Dintre amenajarile existente mentionam:

Ø         Potecile de vanatoare - reprezinta amenajari vanatoresti care au drept scop usurarea deplasarii si recoltarea vanatului. Actual, conform datelor din fisa fondului, in teren exista 10 km de poteci de vanatoare.

Ø         Scaldatorile - sunt necesare pentru mistret si cerb, fiindu-le indispensabile, in lipsa lor parasind zona. Sunt constituite din zone mlastinoase sau mici concavitati ale terenului unde se poate aduna apa. Scaldatorile existente in cadru fundului sunt naturale, aprovizionarea cu apa fiind foarte buna. Pe suprafata fondului se gasesc un numar de 20 de scaldatori.

5.7.2. Instalatii vanatoresti si amplasarea lor in teren:

Instalatiile sunt constructii care servesc pentru hranirea complementara, respectiv pentru recoltarea vanatului.

a) Hranitorile reprezinta instalatii acoperite sub care se pune hrana destinata vanatului, pentru a nu fi expusa ploii sau zapezii. Conditia este ca sub hranitoare solul sa ramana uscat. Totodata nu trebuie ca animalele sa traga fanul jos, acesta in contact cu excrementele putandu-se infesta cu diversi microbi.

In Fondului de Vanatoare nr.10 Milas sunt prevazute 19 hranitori pentru cervide in fisa fondului. Aceste hranitori sunt amplasate in locurile de iernare ale vanatului tinandu-se cont de accesibilitatea la ele, atat a vanatului cat si a omului pentru a le alimenta. La amplasarea hranitorilor trebuie sa se tina cont si de apropierea de o sursa de apa, precum si de faptul ca acestea trebuie sa fie cat mai departe de locurile cu regenerari naturale ale padurii pentru evitarea pagubelor.

Conform recomandarilor in vigoare de a exista un punct de hranire la 200 ha de padure(1 hranitoare/ 5 exemplare), pe fondul de vanatoare nu mai trebuie construite hranitori.

Caracteristicile tehnice principale:

Lungime - cca. 2,80 m

Latime - cca. 1,75 m

Inaltime - cca. 2,20 m

Troaca: - lungime - cca. 1,80 m

- latime - cca. 0,20 m

- adancime - cca. 0,15 m

b) Depozite de hrana - sunt instalatii pentru depozitarea in zona a unor cantitati mai mari de hrana, necesare pentru tot sezonul de hranire complementara a vanatului, depozite amplasate in apropierea punctelor de hranire pentru a inlesni distribuirea hranei la acestea. In cadrul fondului exista un depozit de hrana.

c) Sarariile - sunt necesare atat iarna cat si vara. In fisa fondului sunt mentionate 20 de sararii. Acestea conform recomandarilor in vigoare nu sunt deloc suficiente. Pentru caprior se recomanda o sararie la 50 ha de padure iar pentru cerb una la 150-200 ha, deci considerand pentru inceput o medie de o sararie la 100 ha ar trebui sa avem in teritoriu aproximativ 92 de sararii asezate in locurile frecventate de vanat. Cunoscand necesitatea cervidelor in aceasta privinta consideram ca o prima urgenta in amenajarea fondului de vanatoare aducerea sarariilor la numarul optim.

Se vor construi urmatoarele tipuri de sararii care nu presupun cheltuieli suplimentare pentru materiale ci vor fi facute cu materialele gasite la fata locului.

d) Observatoarele - sunt instalatii destinate observarii si recoltarii vanatului. De obicei sunt constructii ridicate pe piloni, la 4 - 8 m, si de cele mai multe ori acoperite. Amplasarea observatoarelor trebuie sa se faca in locuri de unde va putea fi observata o suprafata cat mai mare si sa poata fi folosite un timp indelungat. La exterior este preferabil sa fie vopsite in culori de camuflaj.

In fond exista 2 observatoare acoperit pentru cerb si 2 observatoare inchise pentru urs. Un numar mai mare de observatoare face posibila o mai buna cunoastere a efectivelor si deci a exemplarelor de selectie.

e) Hochstandurile - sunt instalatii cu rol exclusiv de recoltare, fiind ridicate de la sol pana la 2 m inaltime, neacoperite, utilizate in special pentru vanatoarea de mistret. Se amplaseaza la trecatorile vanatului.

f) Cabana de vanatoare - este o cladire cu 2-3 incaperi, dintre care una serveste ca bucatarie, iar celelalte sunt amenajate pentru dormit. Ea e dotata cu paturi individuale, mese, scaune, sobe. Amplasarea trebuie sa aiba in vedere ca, pe langa sursa de apa si expozitia insorita, sa se afle in apropierea locurilor de boncanit, rotit. Se executa din lemn si se tencuiesc in interior. In viitor, dupa sporirea cotelor de recolta la speciile de vanat principal, implicit dupa cresterea beneficiului, va trebui construita o cabana de vanatoare pentru imbunatatirea conditiilor de cazare a vanatorilor.

5.8. Masuri de paza, combaterea bolilor si ocrotire a puilor:

Masurile privind paza fondului de vanatoare nu sunt indeplinite cu profesionalism, personalul silvic indeplinind in general cu succes toate obligatiile pe care le are in acest sens.

Cu toate acestea, prin masurile luate de catre personalul silvic, ar trebui sa fie oprit pasunatul in padurile aflate in imediata vecinatate a asezarilor omenesti, fiind cunoscut faptul ca vanatul este sensibil la presiunea antropica si a cainilor ciobanesti ce pot provoca pagube mari in efective. Totodata ar trebui impus portul jujeului de catre cainii ciobanesti, si asa foarte numerosi datorita numarului mare de turme.

O alta masura ce se impune este si combaterea cainilor hoinari din zona, acestia pe langa faptul ca haituiesc vanatul, transmit boli in randul vanatului.

Dintre masurile luate pentru combaterea si prevenirea bolilor, cele mai importante sunt:

Ø         administrarea hranei complementare sub forma de concentrate bogate in saruri si vitamine precum si sare, pentru a intari rezistenta organismului fata de boli;

Ø         crearea unor scaldatori, acolo unde acestea lipsesc, precum si protejarea celor existente;

Ø         mentinerea densitatii de vanat in limite normale;

Ø         vaccinarea animalelor domestice care vin in contact cu locurile de hrana si adapost ale vanatului;

Ø         ingroparea cadavrelor gasite in padure si dezinfectarea locului unde au fost gasite;

Ø         dezinfectarea periodica a locurilor de hranire pentru evitarea aparitiei epizootiilor.

O componenta esentiala a existentei vanatului este linistea acestuia in special in perioadele de crestere a puilor. Prezenta turmelor de animale si a cainilor hoinari constituie un factor de stres covarsitor.

Traficul rutier si turismul afecteaza linistea vanatului intr-o mica masura.

Pentru asigurarea linistii vanatului si ocrotirea puilor se vor lua urmatoarele masuri:

Ø           trasarea corecta a potecilor de vanatoare;

Ø           interzicerea intrebuintarii cainilor gonitori in perioada de imperechere si fatare;

Ø           interzicerea pasunatului in padure in special in perioada de fatare si mentinerea unui numar de 2 caini la o turma echipati corespunzator cu jujeu;

Ø           combaterea cainilor hoinari de pe raza fondului;

Ø           protejarea, unde este posibil, a subarboretului, eventual extinderea lui, desisurile constituind loc predilect de adapost pentru numeroase specii.

5.9 Masuri de realizare a echilibrului intre categoriile de consumatori:

Cele mai importante relatii interspecifice se creeaza pe fondul relatiilor trofice.

Raportul prada-pradator joaca un rol important in realizarea controlului starii biocenozelor.

La aprecierea gradului de pradator al unei specii, deci a masurii in care este necesara reducerea numarului ei, trebuie avuta in vedere si legea echilibrului biologic, dupa care nici o specie de animale nu trebuie sa dispara si nici o specie nu trebuie sa predomine in dauna alteia.

La declararea unei specii drept pradator, trebuie avute in vedere si foloasele pe care ea le aduce vanatului.

Lupul, considerat principalul pradator, indeplineste si un rol de selectie, deoarece va prinde mai usor indivizii slabi, bolnavi, accidentati decat indivizii sanatosi, vigurosi.

Speciile care consuma cadavre cum ar fi corbul, uliul, vulpea, contribuie la lichidarea unor focare de infectie.

In mod curent, obiectul reducerii numeric al pradatorilor in constituie lupul, vulpea, cainii si pisicile hoinare, dihorul, nevastuica, hermelina, cioara griva si cotofana, alte specii doar accidental.

Trebuie mentionat aici faptul ca nu toate actiunile de haituire a vanatului de catre pradatori sunt incununate cu succes, apararea prin fuga fiind proprie tuturor speciilor care, potential, pot fi victimele pradarii.

Apararea colectiva este deosebit de eficienta, masculii stand de paza cat timp se hranesc femelele si puii.

Iezii de caprior si viteii de cerb au o coloratie de protectie care le permite camuflarea perfecta in frunzisul padurii iar mirosul emanat de ei este destul de slab, ceea ce face dificila descoperirea lor de catre dusmani.

Conform ciclului periodic, prada e redusa prin actiunea rapitoarelor, al caror numar creste pana la un punct, dupa care scade din lipsa de hrana. Ajungand la un numar mic de rapitoare, deci la o reducere a pradarii, prada isi reface efectivele, care cresc. Aceasta insa creeaza conditii pentru o noua crestere a numarului de rapitoare.

5.10 Recoltarea faunei, cantitati de carne, blanuri si trofee pe care se poate conta dupa aplicarea masurilor:

Dupa aplicarea masurilor amintite anterior, in anul 2005 se observa ca numarul efectivelor reale este sub optim la CERB, CAPRIOR si MISTRET. Am propus extragerea unui numar de 4 exemplare de URS.

URSUL reprezinta o situatie speciala, datorita faptului ca in ultimii ani i s-a acordat a atentie deosebita acestei specii, atat prin administrarea hranei granulate si a cadavrelor pe tot parcursul anului.

In acest context, efectivele reale de urs au crescut simtitor in ultimii ani, depasindu-le pe cele optime.

Astfel in anul 2008 am avut un excedent de 11 exemplare la aceasta specie, exemplar ce vor fi recoltate in anii urrmatori (15 martie- 15 mai) de catre vanatori straini.

De altfel, din datele preluate de la AJVPS, in cuprinsul fondului de vanatoare se vor mai extrage cate un exemplar de ras si lup.

Astfel, pe langa trofeele si blanurile valorificate cu vanatorii straini, mai putem conta aproximativ pe o cantitate de 400 kg carne de urs care va fi valorificata pe piata interna la pretul de 2 euro/kg.

CAPITOLUL 6

STUDIU ECONOMIC

Studiul privind rentabilitatea economica a fondului s-a facut numai prntru anul in curs,avandu-se in vedere instabilitatea economico-financiara de la ora actuala, precum si unele evenimente cu caracter de calamitati (epidemii, ingheturi tarzii) ce pot aparea in cadrul populatiilor de vanat existente.

6.1 Investitiile necesare pentru anul in curs

Pentru acest an am propus executarea sarariilor pentru cervide, a hranitorilor precum si a ogoarelor de hrana pentru vanat, restul instalatiilor si constructiilor satisfacand cerintele actuale in vederea gospodaririi fondului de vanatoare.

In ceea ce urmeaza sunt redate sumele orientative ce se vor investi pentru realizarea instalatiilor si amenajarilor propuse, precum si a cheltuielilor aferente achizitiei hranei complementare:

Instalatii vanatoresti

Ø     Sararii: 72bucati x 3 RON/bucata=216RON

TOTAL INSTALATII =216 RON

2. Ogoare de hrana

Ø       Lucerna : a) samanta- 20 kg x 20 RON/kg=400 RON;

b) arat ogor- 1,0 ha x 225 RON/ha= 225 RON;

c) cosit ogor- 3 oameni x 30 RON/zi = 90 RON;

d) adunat fan- 4 oameni x 20 RON/zi = 80 RON;

TOTAL OGOR LUCERNA = 795 RON

Ø       Trifoi rosu: a) samanta- 4,5 kg x 15 RON/kg= 67,5 RON;

b) arat ogor- 0,25 ha x 225 RON/ha= 56,25 RON;

c) cosit ogor- 1 om x 30 RON/zi= 30 RON;

d) adunat fan- 3 oameni x 20 RON= 60 RON;

TOTAL OGOR LUCERNA = 213,75 RON

Ø     Napul porcesc:

a) samanta- 200 kg tuberculi x 0,8 RON/kg= 199,

b) arat ogor- 0,7 ha x 225 RON= 157,5 RON;

c) prasit- 2oameni x 20 RON= 40 RON;

d) recoltat- 3 oameni x 20 RON/zi= 60 RON;

TOTAL OGOR NAP PORCESC = 257,5 RON

Hrana complementara achizitionata de la producatori:

Ø    Porumb: 10 290kg x 0,8 RON/kg= 8232 RON;

TOTAL HRANA ACHIZITIONATA DE LA PRODUCATORI = 8232 RON

Sarea pentru vanat:

Ø     CERB: 50 exemplare x 7 kg/exemplar/an x 0,5 RON/kg= 175 RON;

Ø     CAPRIOR: 62 exemplare x 3 kg/exemplar/an x 0,5RON/kg= 93 RON

TOTAL SARE PENTRU VANAT = 268 RON

TOTAL INVESTITII PE ANUL IN CURS:9983 RON (2829 EURO)

6.1.2 Investitii necesare in urmatoarele sezoane:

Total hrana complementara cultivata = 5065 RON;

Total hrana complementara achizitionata = 32 928 RON;

Total sare vanat = 1048 RON.

Total investitii necesare in urmatoarele 4 sezoane = 39041 RON(11061 EURO).

6.2. Lucrari executate cu munca personalului

Pe langa activitatile care vizeaza gospodarirea, in indatoririle personalului silvic de teren intra si urmatoarele lucrari:

Ø           administrarea hranei pentru vanat in perioada de iarna;

Ø           intretinerea potecilor de vanatoare;

Ø           intretinerea si repararea instalatiilor de vanatoare;

Ø           executarea, intretinerea si repararea hranitorilor;

Ø           intretinerea scaldatorilor;

Ø           adunarea, uscarea si depozitarea frunzarelor;

Ø           lucrari pentru infiintarea si ingrijirea culturilor;

Ø           asigurarea pazei pe fondul de vanatoare.

6.3. Venituri in primii 5 ani:

6.3.1. Venituri pentru sezonul in curs:

Datorita faptului ca in ultimii ani i s-a acordat o atentie deosebita, atat prin administrarea hranei granulate si a cadavrelor pe tot parcursul anului, cat si prin nerecoltarea fructelor de padure, la urs situatia se prezinta altfel, efectivele reale crescand simtitor in ultimii ani, depasindu-le pe cele optime.

Avem astfel in anul 2008 un excedent de 1 exemplar la aceasta specie, exemplar ce va fi recoltat in primavara anului 2009 (15 martie- 15 mai) de catre vanatori straini.

Din datele preluate de la AJPS Bistrita, pe raza fondului de vanatoare se vor mai extrage in anul 2009 un exemplar de lup si unul de ras cu vanatori straini.

Planul de recolta pe anul 2009, realizat cu vanatori straini este de:

Ø     2 exemplare urs;

Ø     1lup;

Ø     1 ras.

Venituri obtinute din valorificarea trofeelor cu vanatori straini:

Ø     URS

- tarif de impuscare in euro/piesa pentru un trofeu al carui punctaj pentru craniu e de pana la 350 puncte= 5.000 euro

- tarif de organizare a vanatorii= 275 euro/zi

- tarif cazare: 1 persoana x 4 zile x 90 euro/zi= 360 euro/persoana

- tarif de transport: 4 zile x 75 euro/zi= 300 euro

TOTAL VENITURI OBTINUTE din vanatoarea unui exemplar de Urs= 5.935 EURO/EXEMPLAR

TOTAL VENITURI OBTINUTE din vanatoarea a 2 exemplare de Urs= 11 870 EURO

Ø     LUP

- tarif de impuscare in euro/piesa pentru un trofeu al carui punctaj pentru blana cruda e de pana la 120 puncte= 400 euro

- tarif de organizare a vanatorii= 15 euro/zi

- tarif cazare: 1 persoana x 4 zile x 90 euro/zi= 360 euro/persoana

- tarif de transport: 4 zile x 75 euro/zi= 300 euro

TOTAL VENITURI OBTINUTE din vanatoarea unui exemplar de Lup= 1.075 EURO

Ø     RAS

- tarif de impuscare in euro/piesa pentru un trofeu al carui punctaj pentru blana cruda e de pana la 125 puncte= 800 euro

- tarif de organizare a vanatorii= 15 euro/zi

- tarif cazare: 1 persoana x 4 zile x 90 euro/zi= 360 euro/persoana

- tarif de transport: 4 zile x 75 euro/zi= 300 euro

TOTAL VENITURI OBTINUTE din vanatoarea unui exemplar de Ras= 1.375 EURO

TOTAL VENITURI OBTINUTE din valorificarea trofeelor cu vanatori straini= 14 320 EURO

Venituri obtinute din valorificarea carnii pe piata interna

Ø     URS

2 exemplare x 200 kg x 2 euro/kg= 400 euro

TOTAL VENITURI obtinute din valorificarea carnii vanatului= 400 EURO

TOTAL VENITURI obtinute in valorificarii vanatului= 14 720 EURO

Mentionam ca valorile sunt orientative, valorile pentru un trofeu variind in functie de greutatea si punctajul acestora.

TOTAL VENITURI OBTINUTE in primul sezon : 14 720 EURO

6.3.2.Venituri obtinute in urmatoarele 4 sezoane :

Ø     URS(4 exemplare):

- tarif de impuscare in euro/piesa pentru un trofeu al carui punctaj pentru craniu e de pana la 350 puncte= 5.000 euro

- tarif de organizare a vanatorii= 275 euro/zi

- tarif cazare: 1 persoana x 4 zile x 90 euro/zi= 360 euro/persoana

- tarif de transport: 4 zile x 75 euro/zi= 300 euro

TOTAL VENITURI OBTINUTE din vanatoarea unui exemplar de Urs= 5.935 EURO/EXEMPLAR

TOTAL VENITURI OBTINUTE din vanatoarea a 4 exemplare de Urs= 23 740 EURO

Ø     CERB 7 masculi si 7 femele):

-tarif de impuscare in euro/piesa pentru un trofeu cu greutate situate intre 7,01-8,00 kg = 1950 euro(x 7);

-tarif de organizare a pandei: 20euro/zi x 14 = 280 euro;

- tarif de cazare 90euro/zi x 14 = 1260 euro;

- tarif transport: 75 euro/zi x 14 = 1050 euro;

- tarif de impuscare female = 150euro( x 7) = 1050 euro;

TOTAL VENITURI OBTINUTE din vanatoarea la cerb carpatin = 17 290 EURO.

Ø     MISTRET: ( 2 exemplare):

-tarif de impuscare in euro/piesa pentru un trofeu cu lungimea coltilor situate intre 12-16 cm: 350 euro x 2 = 700 euro;

- tarif de organizare a pandei: 20 euro/zi x2 = 40 euro;

- tarif de cazare 90euro/zi x 2 = 180 euro;

- tarif transport: 75 euro/zi x 2 = 150 euro;

TOTAL VENITURI OBTINUTE din vanatoarea la mistret = 1070 EURO

Ø     LUP: ( 4 exemplare):

- tarif de impuscare in euro/piesa pentru un trofeu avand punctajul blanii crude valori de pana la 120 puncte: 400 euro x 4=1600 euro

- tarif de organizare a pandei: 20 euro/zi x 4 = 80 euro;

- tarif de cazare 90euro/zi x 4 = 360 euro;

- tarif transport: 75 euro/zi x 4 = 300 euro;

TOTAL VENITURI OBTINUTE din vanatoarea la lup = 2540 EURO.

Ø     RAS: ( 1 exemplar):

- tarif de impuscare in euro/piesa pentru un trofeu avand punctajul blanii crude valori de peste la 125 puncte: 800 euro x 1=800 euro

- tarif de organizare a pandei: 20 euro/zi x 1 = 20 euro;

- tarif de cazare 90euro/zi x 1 = 90 euro;

- tarif transport: 75 euro/zi x 1 = 75 euro;

TOTAL VENITURI OBTINUTE din vanatoarea la ras = 985 EURO.

6.3.3Venituri obtinute din valorificarea carnii de vanat pe piata interna:

Exceptand trofeele valorificate cu vanatori straini, se mai poate cont ape o cantitate de carne de, aproximativ:

- 1000 kg carne urs ( 4 exemplare): 2000 euro;

- 2450 kg carne cerb (7 cerbi, 7 ciute): 4900 euro;

- 240 kg carne mistret ( 2 mistret): 480 euro.

In final rezulta o cantitate de 3690 kg carne de vanat ce poate fi valorificata pe piata interna la pretul de 2 euro/kg.

TOTAL VENITURI OBTINUTE din valorificarea carnii de vanat=7380 EURO

TOTAL VENITURI OBTINUTE din valorificarea vanatului = 45 625 EURO

TOTAL VENITURI OBTINUTE in urmatoarele 4 sezoane =53 005 EURO

TOTAL VENITURI OBTINUTE in primii 5 ani = 67 325 EURO

6.4 Eficienta economica

Structura cheltuielilor in primul sezon :

Investitii 2829 EURO

Retributia personalului: 3000 EURO

TOTAL 5829 EURO

Venituri: - in primul sezon : 14 320 EURO

- in primele 5 sezoane : 67 325 EURO

Pentru calculul eficientei economice am utilizat cateva formule economice :

R=V/(C+I)x100

B=V-(C+I)

Dr=(C+I)/B

In care : R - rentabilitatea ;

V - venituri ;

I - investitii ;

C - cheltuieli ;

B - beneficii ;

Dr. - durata de recuperare a investitiilor.

6.4.1 Calculul eficientei economice pe sezonul in curs :

Rentabilitatea economica

R=V/(C+I)x100

R=14320/5829x100

R=245%

Beneficiu

B=V-(C+I)

B=14320-5829

B=8491 euro

Durata de recuperare a investitiilor

Dr=(C+I)/B

Dr=5829/8491

Dr=0,7 ani

6.4.2 Calculul eficientei economice in primele 5 sezoane :

1. Rentabilitatea economica

R=V/(C+I)x100

R=67325/44870x100

R=150%

2. Beneficiu

B=V-(C+I)

B=67325-44870

B=22455 euro

3. Durata de recuperare a investitiilor :

Dr=(C+I)/B

Dr=44870/22455

Dr=1.9 ani

6.5 Concluzii :

Dupa analiza economica se observa ca rentabilitatea este de 254% pentru anul urmator, inregistrandu-se un beneficiu de 8491 euro, iar durata de recuperare a investitiei necesita 0,7 ani.

In cazul analizei rezultatelor economice, in urmatori 5 ani, rentabilitatea este de 150%, beneficiul de 22455 euro, iar durata de recuperare a investitiei este de 1,9 ani.

Profitul obtinut acopera cheltuielile pentru investitii, datorita acestora, se pot realiza imbunatatiri a conditiilor de vanatoare.

Vanatoarea este profitabila, aducand venituri considerabile.Daca se urmareste practicarea vanatorii chibzuit, dupa planuri de recolta bine realizate, vanatul nu va avea de suferit, iar pasionatii acestei frumoase indeletniciri se vor putea bucura din plin de bogatia cinegetica de pe intreg cuprinsul tarii.

CAPITOLUL 7

MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCII

7.1 Pastrarea, portul si folosirea armelor de vanatoare

Art.846. Arma de vanatoare si munitia se pastreaza in locuri asigurate, astfel incat sa nu poata fi luata de alte persoane, in afara de posesor. Arma se pastreaza descarcata, curatata si introdusa in toc.

Art.847. Arma de vanatoare se foloseste numai pe terenurile de vanatoare, pentru recoltarea vanatului, folosirea in alte scopuri fiind interzisa. Se transporta descarcata si introdusa in toc.

Art.848. La vanatoare se vor folosi doar armele in perfecta stare de functionare, fara defectiuni sau improvizatii precum si munitia corespunzatoare tipului si calibrului armei.

Art.849. Este interzis:

-acoperirea la gura tevilor cu mana;

-folosirea armei ca baston pentru lovirea vanatului;

-lovirea armei de arbori, stanci sau alte obiecte dure;

-fortarea armei pentru inchidere, dupa introducerea cartusului;

-indreptarea armei spre alte persoane, chiar daca aceasta este descarcata;

-asezarea armei pe pamant sau pe obiecte ce nu-i asigura sustinerea;

-declansarea focului asupra vanatului, inainte de identificarea acestuia si a distantei fata de bataiasi;

-declansarea focului cand vanatul se afla in apropierea obiectelor dure sau cand pamantul este inghetat, inainte de a se asigura ca prin ricosarea incarcaturii nu pot surveni accidente;

-declansarea focului sub un unghi de 45o fata de linia vanatorilor.

7.2 La vanatorile individuale

Art.850. La vanatorile individuale vanatorii vor respecta urmatoarele reguli in vederea evitarii accidentelor:

-inainte de incarcarea armei se va verifica daca mecanismul de declansare a focului si cheia de asigurare functioneaza normal si daca tevile nu prezinta corpuri straine in interior;

-incarcarea armei se face la intrarea pe terenul de vanatoare si purtarea acesteia se face franta;

-incarcarea armei cu tevi basculante se va face cu tevile indreptate in jos, inchiderea facandu-se prin ridicarea patului;

-carabinele se alimenteaza cu teava indreptata in sus, dupa care se indreapta spre pamant pentru manevrarea inchizatorului;

-dupa identificarea vanatului, vanatorul se va asigura ca pe linia de tragere nu exista persoane, animale domestice, drumuri circulate si apoi poate desface siguranta pentru eliberarea focului;

-tirul cu glont sau proiectil unic la armele cu tevi lise este permis numai dupa ce vanatorul s-a asigurat ca glontele dupa strapungere sau trecere pe langa vanat nu prezinta accidente.

7.3 La vanatorile colective

Art.851. La vanatorile colective organizatorul este obligat sa verifice permisele de vanatoare si de port de arma ale vanatorilor si sa faca instructajul pe linie de protectie a muncii

Art.852. Pe langa regulile prezentate in articolul 850 se vor mai respecta urmatoarele:

-la amplasarea in stand vanatorul trebuie sa cunoasca locul de amplasare al vecinilor;

-incarcarea si descarcarea armei se va face numai in stand dupa ce s-a dat semnalul de incepere a goanei;

-vanatul cazut se va ridica numai dupa terminarea goanei;

-se interzice parasire standului in timpul vanatorii;

-vanatul ranit se va urmari numai cu acordul organizatorului si numai dupa terminarea goanei;

-nu se mai declanseaza foc de arma cand gonacii se afla la o distanta mai mica de 200 m;

-la vanatorile de ursi si mistreti gonacii vor fi avertizati cand vanatul ranit s-a intors spre ei.

Art.853. Bataiasii folositi la vanatorile colective vor respecta urmatoarele reguli:

-in timpul goanei se vor deplasa in linie dreapta si vor mentine distanta fixata intre ei;

-se vor numi sefi de echipa care sa supravegheze gonacii;

-cand se apropie de linia de tragere vor face mult zgomot pentru a putea fi reperati de vanatori.

Art.854. La vanatorile la panda fiecare vanator trebuie sa cunoasca amplasarea celorlalti astfel incat declansarea focului sa nu se faca spre ei. Incetarea focului si parasirea standului se va face doar la ora stabilita.

BIBLIOGRAFIE

Cotta V., Bodea M. - Vanatul Romaniei, Ed. Agrosilvica, 1969;

Cotta V., Bodea M., Micu I.- Vanatul si vanatoarea in Romania, Ed. Ceres, 2001;

Comsia A.M. - Biologia si principiile culturii vanatului, Ed. Academiei R.P.R, 1961;

Donita N. si colab. - Vegetatia Romaniei, Instit. de stiinte biologice Cluj Napoca, Instit. de stiinte biologice Iasi si ICAS, Ed. Tehnica Agricola, 1992;

Nicolescu V.N. - Silvicultura, Ed.Universitatii ''Transilvania'' Brasov 2003;

Micu I. - Etologie, Ed. Transilvania Brasov, 1998;

Marcu M.- Meteorologie si climatologie forestiera, Ed. Ceres 1981;

Negrutiu A. - Vanatoare si salmonicultura, E.D.P. Bucuresti, 1983;

Negrutiu A. - Vanatoare si salmonicultura, Indrumar, Ed. Transilvania Brasov, 1986;

Negrutiu A., Selaru N. si colaboratorii - Fauna cinegetica si salmonicola, Ed. Transilvania Brasov, 2000;

Negrutiu A. si colaboratorii - Fauna cinegetica si salmonicola, Ed. Universitatii ''Transilvania'' Brasov, 2004 ;

Nesterov V. - Bolile transmise de la animalele domestice la vanat, Revista V.P.R., nr. 4/1958;

Otto Witting - Economia Vanatului, Ed. Agrosilvica, 1960;

Pascovschi S., Leandu V - Tipuri de padure din R.P.R., Ed. Agrosilvica, 1958;

Tarziu D. - Pedologie si statiuni forestiere, Ed. Ceres, 1997;

** - Geografia Romanie

** - Amenajamentul U.P. II Lechinta

** - Amenajamentul U.P. III  ;Sieu

19 ** - Fisa Fondului de Vanatoare nr. 10 Milas



loading...








Document Info


Accesari: 15827
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )