Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Investitiile straine directe

Business







Cuprins

Introducere

Investitiile straine directe - conceptualizare

Investitiile straine directe in Romania

Fluxul net si soldul investitiilor straine directe in Romania

Repartizarea investitiilor straine directe pe principalele

activitati economice

Repartizarea investitiilor straine directe pe tari de origine

Repartizarea investitiilor straine directe pe regiuni de dezvoltare

Concluzii

Introducere

Forta necesara pentru accelerarea procesului de transformare în economia de piata concurential-functionala, dar si pentru aderarea la Uniunea Europeana rezida în disponibilul de capital. Statele membre ale Uniunii Europene, interesate de procesul de atragere a fostelor state socialiste la sistemul economiei de piata, au demarat o serie de programe de sprijin comunitar pentru statele ce urmeaza sa devina membre ale Uniunii E 959d32j uropene. Sprijinul acordat a vizat consolidarea democratiei, finalizarea tranzitiei la economia de piata, crearea unor economii competitive.

Constiente, la rândul lor, ca obstacolul principal pe care îl au de înfruntat statele în tranzitie, îl constituie lipsa de capital si investitiile în domeniul privat (productiv si al serviciilor) tarile vest-europene dezvoltate manifesta real interes în acordarea de ajutoare financiare economiilor în tranzitie. Nevoia de capital strain rezida din incapacitatea propriilor economii nationale de a satisface nevoia de capital pentru refacerea economica si pentru relansarea investitiilor. Nevoia de capital strain este amplificata si de nivelul tehnologic mult ramas în urma al dotarilor si productiei industriale din tarile aflate în tranzitie. Retehnologizarea întreprinderilor din aceste tari este pusa în prim-planul strategiilor de dezvoltare pe termen scurt.

Internationalizarea si globalizarea problemelor economice, ale productiei industriale, ale miscarii capitalurilor financiare, determina ca activitatea de investitii sa devina una de natura globala, cu implicatii asupra tuturor economiilor nationale si asupra întregii economii mondiale.

Investitiile straine directe constituie, prin forma si continut economic, o forma a relatiilor economice si de cooperare internationala. În aceste conditii, apar o serie de interese comune atât pentru tarile aflate în tranzitie cât si pentru statele dezvoltate, în ceea ce priveste investitiile straine. De asemenea, apar anumite divergente de interese chiar în planul intern al economiilor nationale ale statelor dezvoltate exportatoare de investitii straine directe, între orientarile spre exterior ale investitorilor potentiali si interesele generale ale guvernelor nationale ale statelor de origine ale acestora.

În conditiile lipsei de capital autohton, corelate cu existenta unor disponibilitati considerabile de capital în tarile dezvoltate, solutia investitiilor externe în tari foste comuniste, devine absolut necesara. Pentru tarile în tranzitie esentiala este atragerea si orientarea corespunzatoare a noilor investitii private spre teluri majore: relansarea economica, crearea economiei de piata si asigurarea bunei functionari a acesteia, impulsionarea procesului de creare de noi întreprinderi private, mentinerea unui control deplin asupra economiei nationale, în scopul asigurarii independentei economice si politice.

În relatiile sale economice, România s-a îndreptat cu consecventa spre amplificarea legaturilor comerciale si de cooperare cu zona occidentala a continentului. Interesele economice si politice ale României se împletesc cu cele ale întregii Europe. România este avantajata de pozitia sa geopolitica, de importanta economiei prezenta si de perspectiva, dar si de faptul ca se afla la întretaierea celor mai importante cai comerciale. În conditiile în care peste 50% din comertul sau exterior se desfasoara în relatia cu statele Europei occidentale, România are nevoie de piata europeana, iar aceasta are nevoie de România.

1. Investitiile straine directe - conceptualizare

Nevoia de capital si de investitii se ridica la un nivel mult peste posibilitatile economice actuale interne ale statelor mediu dezvoltate, ceea ce impune ca o conditie obiectiva atragerea de fonduri din diferite surse: fonduri nerambursabile acordate de organisme si programe internationale si europene, fonduri structurale, credite externe, investitii straine.

Investitiile straine cunosc urmatoarele forme:

investitii straine de portofoliu presupun cumpararea de valori de pe pietele internationale de capital, si nu vizeaza participarea la administrarea firmelor emitente, ci obtinerea de câstig din dividende sau prin activitati speculative (diferente favorabile între pretul de vânzare si cel de cumparare);

investitii straine directe - reprezinta cheltuieli efectuate pentru achizitionarea sau crearea de unitati economice, modernizarea si extinderea celor existente, cu scopul de a obtine venituri viitoare de catre investitorii straini.

În ceea ce priveste investitiile straine directe, acestea reprezinta relatii internationale de durata, între o entitate rezidenta si o entitate nerezidenta, de regula, implica realizarea de catre investitor a unei influente manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit.[1]

Elemente ce deosebesc investitiile straine directe de investitiile straine de portofoliu sunt urmatoarele[2]:

în cazul investitiilor straine directe investitorul cumpara puterea de a exercita controlul asupra managementului investitiei, ceea ce implica abilitati manageriale, tehnici sau cunostinte de marketing. Investitiile straine de portofoliu nu vizeaza participarea la controlul unitatii în care s-a realizat investitia, ci numai obtinerea de profit prin achizitionarea de actiuni;

investitiile straine de portofoliu sunt realizate în deosebi de persoane fizice sau institutii si nu de persoane fizice sau companii, asa cum se întâmpla în cazul investitiilor straine directe;

investitiile straine de portofoliu presupun obtinerea de profituri pe termen scurt, în timp ce investitiile straine directe au în vedere venituri obtinute pe termen mediu sau lung.

Tipuri de investitii straine directe în functie de contributia la dezvoltarea si înnoirea activelor economice în tara primitoare de investitii straine directe[3]:

greenfield: investitii în întreprinderi înfiintate si dezvoltate de catre sau împreuna cu investitori straini , sub forma unor investitii pornite de la zero;

brownfield: investitii în întreprinderi preluate integral sau partial de catre investitori straini de la rezidenti, mai mult de 50% din imobilizarile corporale si necorporale fiind realizate dupa preluare;

preluari integrale sau partiale de întreprinderi: investitii în întreprinderi preluate integral sau partial de catre investitorii straini de la rezidenti, mai mult de 50% din imobilizarile corporale si necorporale fiind înainte de preluare.

Investitiile straine directe ofera o serie de avantaje pentru tara primitoare. Aceste avantaje au în vedere:

rolul însemnat în refacerea si restructurarea economiei prin introducerea tehnologiei de vârf si a managementului modern;

sporirea productiei si a calitatii produselor în concordanta cu standardele din tarile europene avansate din punct de vedere economic;

realizarea cantitatii necesare pietelor potentiale straine si interne;

crearea de noi locuri de munca;

accesul la noi piete;

stimularea întreprinzatorilor locali si a concurentei;

dezvoltarea legaturilor "din spate" (legate de aprovizionare da la furnizorii locali) si a legaturilor "dinainte" (legate de marketing)

Investitiile straine directe sunt un subiect controversat în tarile beneficiare. Desi avantajele investitiilor straine directe sunt numeroase, pot fi însa semnalate si câteva aspecte negative ale acestora pentru tara primitoare. Acestea au în vedere: nivelul scazut de folosire a resurselor locale de catre întreprinderile straine, costul mare al concesiilor fiscale facute pentru a atrage investitorii straini, se creeaza "multumirea locala" si se diminueaza interesul investitorilor autohtoni în domeniile vizate de investitorii straini, investitiile straine directe nu se realizeaza uniform în toate regiunile tarii, ci numai în zonele "atractive" din punct de vedere investitional.

Investitiile straine directe prezinta avantaje si pentru firma straina care realizeaza investitia:

accesul la piata este esential pentru investitorul strain care vizeaza obiective pe termen lung privind expansiunea pietei produselor oferite de acesta;

extinderea pietei - investitorii straini urmaresc constructia unor retele de distributie cu efecte sinergetice clare;

cost mic de productie si în special costul redus al fortei de munca si al resurselor materiale;

accesul facil la sursele de materii prime din tara primitoare de investitii straine directe.

Investitiile straine sunt componenta cea mai volatila a Produsului Intern Brut. Exportul de bunuri trece printr-o perioada de recesiune atunci când cheltuielile pentru investitii tind sa se diminueze. Investitiile straine directe sunt mai putin volatile decât investitiile nationale. Astfel, investitiile straine directe depind de factori interni dar si de factori externi tarii în care se fac investitiile.

Dintre factorii externi se pot enumera: starea de boom sau de recesiune a economiei mondiale, conjunctura economica mondiala.

Factorii interni ce influenteaza investitiile straine directe sunt:

existenta unui cadru legislativ favorabil investitiilor straine directe în ceea ce priveste impozitarea societatilor de cu capital strain;

diminuarea si eliminarea riscului de tara reprezinta o alta componenta strategica în politica de atragere a investitorilor straini. Investitorii straini au în vedere urmatoarele aspecte ale riscului de tara: politica macroeconomica, strategia comerciala, prioritatile de investitii, politica si stabilitatea financiara, stabilitatea monetara;

o infrastructura fizica moderna, care sa puna la dispozitia investitorilor conditii optime de desfasurare a activitatii (infrastructura stradala, utilitati, infrastructura de telecomunicatii);

statutul de tara membra a Uniunii Europene;

eliminarea birocratiei în aplicarea legii, simplificarea proceselor de aprobari, justificari, majorari de capital prin reinvestirea profitului, extinderea ariei de activitate;

accesul liber la informatii privind starea economica a tarii în care se doreste realizarea investitiei straine directe.

2. Investitiile straine directe în România

Investitiile asigura cresterea capitalului fix si circulant, ca o miscare a capitalurilor a caror zona de deplasare nu se mai opreste la granitele nationale, ci devin o activitate internationala. Procesul de adâncire a interdependentelor economice si tehnologice dintre economiile nationale transfera investitiile într-o activitate comuna transnationala.

O optiune asupra prioritatii între investitiile straine directe si investitiile autohtone nu poate fi decât în favoarea prioritatii absolute a investitiilor autohtone. Orice economist trebuie sa fie, de la bun început, convins ca doar acumularea de capital autohton si încurajarea investitorului autohton poate da economiei nationale continut si viitor în conditii de independenta, suveranitate si egalitate pe planul relatiilor economice mondiale.

Desi, asa cum am spus, ideal ar fi ca investitiile sa se realizeze de catre investitorii autohtoni, exista si situatii în care sunt necesare investitiile straine directe. Pentru România aceste motivatii au în vedere:

a.             nevoia de capital în vederea retehnologizarii si refacerii economice pentru a face fata statutului de stat membru al Uniunii Europene;

b.            transferul de tehnologie si de know-how este, de asemenea, una dintre motivatiile interesului fata de capitalul strain. Progresul tehnic atins de lumea dezvoltata trebuie atras si în economia româneasca;

c.             preluarea si aplicarea noilor metode de conducere constituie o componenta a restructurarilor necesare reusitei;

d.            accesul la piata occidentala constituie o motivatie serioasa pentru atragerea de investitii straine directe. Produsele obtinute în cadrul unor participari straine de fabricatie au acces mult mai usor pe pietele externe, mai ales daca acestea se alatura propriilor realizari ale investitorului strain în tara sa de origine.

În concluzie, în ceea ce priveste macroeconomia, investitorii straini sunt interesati sa opereze într-un mediu economic deschis, fara nici o restrictie, într-un mediu unde inflatia este scazuta sau cel putin sub control, cu o piata libera în schimbul international, fara restrictii la obtinerea profitului sau asupra repatrierii capitalului.

La nivel microeconomic, investitorii straini sunt interesati sa angajeze personal calificat, sunt preocupati de nivelurile existente ale productivitatii si de costurile muncii, de costurile locale ale transportului, energiei, chiriilor, de disponibilitatea si costurile materiilor prime, de conditiile infrastructurii, cauta sa lucreze într-un mediu fara birocratie si sa beneficieze de informatii corecte si în timp util.

În perioada 1990-2003 investitiile straine directe în România s-au situat la nivelul de 10,3 miliarde dolari (din care aproximativ 30% au fost utilizati pentru privatizare), nivel aflat departe de potentialul real al economie si de situatia înregistrata în tarile vecine (Polonia 39 miliarde dolari, Ungaria 21,5 miliarde dolari, Republica Ceha 12,5 miliarde dolari). Marile intrari de capital strain în aceste tari au fost determinate de privatizarea partiala a unor utilitati publice, a unor linii aeriene sau a unor banci de stat. Din acest punct de vedere pozitia României a fost diferita. În România, pâna în 1996 a existat un cadru legislativ stabil si chiar atractiv în domeniul investitiilor straine directe, dar oferta de privatizare a fost redusa. În perioada 1997-2000 asistam la o inversare a situatiei, respectiv cadrul legislativ si institutional a devenit extrem de instabil, dar oferta de privatizare a crescut considerabil.

2.1. Fluxul net si soldul investitiilor straine directe în România

În perioada 2003-2006 investitiile straine directe în România au cunoscut amploare fata de perioada anterioara, astfel:

Tabel nr. 1

Anul

(milioane euro)

(milioane euro)

(milioane euro)

(milioane euro)

Intrari nete ISD

din care:

- participatii la capital

- profituri reinvestite

- credite nete primite



Sursa: Prelucrat de autor dupa statisticile Bancii Nationale a României 2003, 2004, 2005, 2006

Grafic nr. 1

Cresterile de capital social subscris în anul 2006 fata de anul 2005 arata ca România este o destinatie din ce în ce mai atractiva pentru investitorii straini ca urmare a apropiatei integrari în Uniunea Europeana, dar si ca urmare a îmbunatatirii mediului de afaceri, coroborat cu efectele introducerii cotei unice de impozitare si atitudinea pozitiva a partenerilor straini fata de România.

Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de România au fost participatiile la capital (între 35% si 60% în total investitii straine directe în perioada analizata), urmata de împrumuturi acordate de compania mama structurilor afiliate din România, precum si de profitul reinvestit. Structura investitiilor straine în România se încadreaza în tendinta manifestata la scara globala, participatiile la capital având cea mai mare pondere în fluxul de investitii straine directe atras atât de tarile dezvoltate, cât si de cele în curs de dezvoltare.

La sfârsitul anului 2006 soldul investitiilor straine directe era de 34.512 milioane euro si este corectat cu diferentele valorice provenite din reevaluari cauzate de modificarea cursului valutar si a preturilor, precum si de retratari contabile. Ponderea principala în soldul investitiilor directe straine este detinuta de participatiile la capitalul social si profiturile reinvestite de întreprinderile investitie directa (78% din soldul final al investitiei straine directe, aproximativ 27.016 milioane euro). Creditul net total primit de catre acestea de la investitorii straini directi, inclusiv din cadrul grupului, a înregistrat un nivel de 7.496 milioane euro (22% din soldul final al investitiei directe straine).

Tabel nr. 2

Anul

(milioane euro)

(milioane euro)

(milioane euro)

(milioane euro)

Soldul ISD

din care:

- participatii la capital

- profituri reinvestite

- credite nete primite

Sursa: Prelucrat de autor dupa statisticile Bancii Nationale a României 2003, 2004, 2005, 2006

Grafic nr.2

2.2. Repartizarea investitiilor straine directe

pe principalele activitati economice

Din punct de vedere al orientarii investitorilor straini spre ramurile economiei românesti, investitiile straine directe s-au localizat în perioada 2003-2006, cu precadere în industria prelucratoare, comert cu amanuntul si cu ridicata, intermedieri financiare si asigurari si telecomunicatii. Celelalte sectoare ale economiei românesti au beneficiat de investitii straine directe relativ scazute, cu o pondere redusa fata de potential, a unor domenii cum sunt: industria textila, a confectiilor si pielariei, precum si hoteluri si restaurante.

Tabel nr. 3

- % -

Anul

Activitati economice

Total

mil. euro

mil. euro

mil. euro

mil. euro

Industria prelucratoare

Intermedieri financiare si asigurari

Comert cu amanuntul si cu ridicata

Telecomunicatii

Alte activitati

Sursa: Prelucrat de autor dupa statisticile Bancii Nationale a României 2003, 2004, 2005, 2006

Graficul nr. 3



Se constata o scadere a ponderii investitiilor straine directe în industria prelucratoare, de la 51% din total ISD în anul 2003, la 34% din total ISD în anul 2006. În marime absoluta, investitiile straine directe în industria prelucratoare au crescut de la milioane euro în anul 2003, la 11.803 milioane euro în anul 2006. Aceste cresteri sunt determinate de privatizarea unor întreprinderi în domeniul industriei prelucratoare. În cadrul industriei prelucratoare, ponderea principala au detinut-o în perioada analizata industria metalurgica (8% - 13% din total industrie prelucratoare), industria alimentara, a bauturilor si a tutunului (5% - 7% din total industrie prelucratoare), industria mijloacelor de transport (4% - 6% din total industrie prelucratoare).

O amploare deosebita a cunoscut sectorul intermedieri financiare si de asigurari, de la 1% în anul 2003 la 23% în anul 2006. În marime absoluta, investitiile straine în acest sector au crescut de la 97 milioane euro în anul 2003, la 7.762 milioane euro în anul 2006. Cresterea este determinata, în primul rând, de privatizarea/preluarea unor societati bancare si de asigurari cu capital românesc de catre societati internationale, dar si de patrunderea pe piata româneasca a unor societati cu traditie în domeniile respective.

Ca pondere, sectorul comert cu amanuntul si cu ridicata s-a mentinut la aproximativ acelasi nivel în perioada analizata (12% - 15% din total ISD). În marime absoluta, investitiile straine directe în acest sector au crescut de la 1.159 milioane euro în anul 2003 la 4.210 milioane euro în anul 2006.

Graficul nr.4

Graficul nr. 5

2.3. Repartizarea investitiilor straine directe pe tari de origine

Având în vedere tara de provenienta a investitiilor straine directe, putem afirma ca în perioada analizata (2003-2006), ponderea principala a avut-o Austria, urmata de Olanda si Germania.

Soldul investitiilor straine directe în România la 31 decembrie 2006 pe tari de origine arata astfel:

Tabel nr. 4

Total ISD

- mil. euro -

ISD de tip GREENFIELD

Ţara

Austria

Olanda

Germania

Franta

Grecia

Elvetia

Italia

Cipru

Ungaria

S.U.A.

Alte tari

Total

Sursa: Prelucrat de autor dupa statisticile Bancii Nationale a României 2003, 2004, 2005, 2006

Primele cinci tari clasate în functie de ponderea detinuta în soldul investitiilor straine directe la 31 decembrie 2006 sunt: Austria (care detine o pondere de 23% din total, cu o crestere semnificativa a ponderii fata de anul 2005 când detinea 15% din soldul investitiilor straine directe în România), Olanda (17,1% în anul 2006, în scadere ca pondere, de la 19,5% în anul 2005), Germania (10,1%) si Franta (8%) care îsi mentin ponderile comparativ cu anul 2005, Grecia (7,8%, pondere în scadere usoara fata de anul 2005).

Grafic nr. 6

Investitiile straine de tip greenfield sunt avantajoase deoarece, în primul rând creeaza locuri de munca. În anul 2006 în România erau în derulare 73 de proiecte de tip greenfield, cu o valoare de peste 3 miliarde de euro, care au creat aproximativ 3.000 de locuri de munca. Pentru România ar fi benefic sa se atraga astfel de investitii si în zonele dezavantajate ale tarii cum ar fi zona de Sud sau de Est, deoarece în partea de Vest a României si în Capitala piata este suprasaturata si nu se mai gaseste suficienta mâna de lucru calificata. Principalele industrii spre care s-au orientat investitorii straini au fost industria auto si a componentelor auto, telecomunicatiile si IT-ul, energia (biodisel si eoliana), industria materialelor de constructii si altele.


2.4. Repartizarea investitiilor straine directe pe regiuni de dezvoltare

În perioada 2003-2006 investitiile straine directe în România nu au fost repartizate uniform pe întreg teritoriul tarii, ci au fost localizate cu precadere în zonele "atractive" din tara. Situatia în perioada analizata se prezinta astfel:

Tabel nr. 5

Anul

Regiuni de dezvoltare

milioane

Euro

milioane

Euro

milioane

Euro

milioane

Euro

Bucuresti

Sud-Est

Centru

Sud



Vest

Nord-Vest

Sud-Vest

Nord-Est

Total

Sursa: Prelucrat de autor dupa statisticile Bancii Nationale a României 2003, 2004, 2005, 2006

Grafic nr. 7

Grafic nr. 8

Se constata ca în perioada analizata cea mai mare parte a investitiilor straine directe a fost localizata în regiunea de dezvoltare Bucuresti (54,2% în 2003 - 64,3% ,n 2006 din total investitii straine directe). Bucurstiul a atras peste 60% din investitiile straine directe, fiind atractiv pentru cei mai multi investitori straini, datorita faptului ca este capitala tarii si beneficiaza de o infrastructura adecvata (de transport, telecomunicatii, sedii de firma, spatii de productie si depozitare), de forta de munca bine calificata. Pozitia a doua este ocupata de regiunea de dezvoltare Sud-Est prin investitiile realizate în special în judetele de la malul Marii Negre. Cele mai reduse investitii straine directe au fost localizate în perioada analizata în regiunea Nord-Est, aceasta fiind o zona saraca din punct de vedere al resurselor materiale, al infrastructurii, dar si al fortei de munca îmbatrânite (ca urmare a migratiei masive a fortei de munca tinere în alte regiuni ale tarii sau în strainatate). O alta explicatie este aceea ca în aceste regiuni, numeroase proiecte de investitii au fost realizate de la zero, din cauza lipsei sau insuficientei infrastructurilor specifice mediului economic.

Potrivit statisticilor, în anul 2006 în România au fost înregistrate un numar de 9.617 noi societati comerciale cu participare straina, în crestere cu 17% fata de anul 2005. capitalul social subscris de acestea a înregistrat o crestere de 54,54%, valoarea acestora cifrându-se la 1.934 miliarde euro. Printre cele mai importante majorari de capital efectuate de investitorii straini au fost înregistrate la Distrigaz Nord - 57,24 milioane euro, Alro Slatina S.A. - 40,5 milioane euro, Banca Româneasca - 27,1 milioane euro, etc.

În concluzie, putem spune ca România a atras, dupa 1990 investitii straine importante. Daca privim însa clasamentul mondial, situatia nu este tocmai favorabila. Cea mai atractiva destinatie pentru investitiile straine directe este SUA cu 250,9 miliarde dolari (16,75% din totalul mondial), urmata de Marea Britanie (112,9 miliarde USD, 7,54%) si China (86,8 mld. USD, 5,79%). Cu investitii straine directe de 9,1 miliarde euro, România s-a plasat, în 2006, în urma Poloniei (11,1 miliarde), dar înaintea Ungariei (4,87 miliarde euro), Cehiei (4,75 miliarde euro), Bulgariei (4,1 miliarde euro), Serbiei (3,5 miliarde euro), Slovaciei (3,3 miliarde euro), Croatiei (2,8 miliarde euro) si tarilor baltice (Lituania - 1,4 miliarde euro, Letonia - 1,3 miliarde euro, Estonia - 1,3 miliarde euro). În anul 2006, valoarea investitiilor straine directe a fost influentata de achizitia de catre Erste Bank a 36,8% din actiunile BCR, în valoare de 2,2 miliarde.

Desi la prima vedere, se poate spune ca în anul 2006 România a atras mai multe investitii decât Ungaria sau Cehia, daca împartim investitiile straine directe la numarul de locuitori, situatia se modifica. În tabelul alaturat sunt prezentate atât investitiile straine pe locuitor în anul 2006, cât si situatia acestora în perioada analizata, în România si în tarile vecine. 

Tabel nr. 6

Ţara

ISD/locuitor în anul 2006 - euro -

ISD/locuitor în perioada 1990-2006 - euro -

Estonia

Croatia

Slovacia

Letonia

Bulgaria

Ungaria

Serbia

Cehia

România

Lituania

Polonia

Investitiile straine directe creeaza locuri de munca, iar insuficienta lor determina populatia sa caute locuri de munca în tarile vecine. Dupa cum se observa, România se situeaza pe unul dintre ultimele locuri daca analizam investitiile straine directe pe locuitor. Acest lucru este relevant pentru faptul ca românii prefera sa munceasca în strainatate, sa obtina venituri mai mari si sa trimita în tara anual aproximativ 5 miliarde euro (ceea ce echivaleaza cu 58% din valoarea investitiilor straine directe realizate în anul 2006 în România).

3. Concluzii

Investitiile straine directe în România în perioada preaderarii la Uniunea Europeana a avut o importanta deosebita. Investitiile straine directe au reprezentat mijlocul prin care a fost suplinita lipsa de capital propriu, dar si calea de acces la tehnologii moderne, la metode de management si la piete de desfacere inaccesibile în alt mod. Politica activa de atragere a investitiilor straine directe trebuie sa aiba în vedere nu doar aspecte specifice pietei interne din România, ci si evaluarea implicatiilor evolutiilor unor piete situate la mare distanta.. În conditiile aderarii, se va intensifica concurenta pentru atragerea de investitii straine directe. Noile state membre nu vor reusi sa atinga aceleasi rate de crestere a investitiilor straine directe ca în perioada de preaderare.

Analiza evolutiei fluxurilor de investitii straine directe catre România din ultimii 15 ani ne-au condus la concluzia ca politicile economice, stabilitatea legislativa si institutionala, ca si acordarea de stimulente pot influenta major decizia investitorilor straini. Totodata am constatat ca utilizarea stimulentelor financiare sau fiscale nu reprezinta un substituent al unui cadru legal stimulativ, ci în unele cazuri poate fi considerata un supliment al unui cadru investitional deja atractiv sau o compensatie pentru imperfectiunile pietei care nu pot fi remediate altfel.

De asemenea, un rol important în atragerea investitorilor straini îl au si institutiile specializate în atragerea de investitii straine - agentiile de promovare a investitiilor straine.

Dintre factorii care au atras investitorii straini în România se numara, în primul rând cresterea economica, dar si apropiata integrare în structurile europene. Principalul factor care a influentat negativ atragerea de capital strain direct a fost reprezentat de cresterea costului fortei de munca, urmat de instabilitatea cursului de schimb.

Intrarile de capital strain direct în România în perioada analizata au fost caracterizate de o polarizare puternica, câteva zone sau regiuni atragând cea mai mare parte a investitiilor straine. Depasirea acestei situatii va depinde în mare masura de activitatea autoritatilor locale.

Aderarea la Uniunea Europeana, cu toate armonizarile institutionale si legislative pe care le implica, va aduce România la un numitor comun cu principalele sale concurente în atragerea de investitii straine. Acest lucru nu va fi neaparat un avantaj pentru România, ci va înceta sa mai fie un handicap. Din acest moment, România va putea sa se afirme doar în masura în care va reusi sa adopte strategii de marketing inovative în atragerea de investitii straine.

Pentru anul 2007 programul de privatizare include pachete la distributiile de energie, producatorul de medicamente Antibiotice si Oltchim, fabricant de produse chimice care, în prezent are pierderi.

De asemenea, activitatea întreprinderilor investitie straina directa, în ansamblul ei, are un impact pozitiv asupra balantei comerciale a României, contributia la exporturi fiind de 72,5%, în timp ce la importuri este de 58,6%.

Bibliografie

1. Babeanu Marin

Macroeconomie - manual universitar, Editura Universitaria, Craiova, 2006

2. Ciucur Dumitru

Gavrila Ilie

Popescu Constantin

Teorie economica generala, Vol. II, Editura ASE, Bucuresti, 2007

3. Dobrota Nita

Dictionar de economie, editia a II-a, Editura Economica, Bucuresti, 2001

4. Munteanu Costea

Vâlsan Calin

Investitiile internationale, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1995

Banca Nationala a României - Situatia investitiilor straine directe în România la 31 decembrie 2003

Banca Nationala a României - Situatia investitiilor straine directe în România la 31 decembrie 2004

Banca Nationala a României - Situatia investitiilor straine directe în România la 31 decembrie 2005

Banca Nationala a României - Situatia investitiilor straine directe în România la 31 decembrie 2006



Babeanu Marin Macroeconomie - manual universitar, Editura Universitaria, Craiova, 2006

Ciucur Dumitru, Gavrila Ilie, Popescu Constantin Teorie economica generala, Vol. II, Editura ASE, Bucuresti, 2007

Dobrota Nita Dictionar de economie, editia a II-a, Editura Economica, Bucuresti, 2001










Document Info


Accesari: 16618
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )