Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Investitiile straine directe

Business







Cuprins

Introducere

Investitiile straine directe - conceptualizare

Investitiile straine directe in Romania

Fluxul net si soldul investitiilor straine directe in Romania

Repartizarea investitiilor straine directe pe principalele

activitati economice

Repartizarea investitiilor straine directe pe tari de origine

Repartizarea investitiilor straine directe pe regiuni de dezvoltare

Concluzii

Introducere

Forta necesara pentru accelerarea procesului de transformare īn economia de piata concurential-functionala, dar si pentru aderarea la Uniunea Europeana rezida īn disponibilul de capital. Statele membre ale Uniunii Europene, interesate de procesul de atragere a fostelor state socialiste la sistemul economiei de piata, au demarat o serie de programe de sprijin comunitar pentru statele ce urmeaza sa devina membre ale Uniunii E 959d32j uropene. Sprijinul acordat a vizat consolidarea democratiei, finalizarea tranzitiei la economia de piata, crearea unor economii competitive.

Constiente, la rāndul lor, ca obstacolul principal pe care īl au de īnfruntat statele īn tranzitie, īl constituie lipsa de capital si investitiile īn domeniul privat (productiv si al serviciilor) tarile vest-europene dezvoltate manifesta real interes īn acordarea de ajutoare financiare economiilor īn tranzitie. Nevoia de capital strain rezida din incapacitatea propriilor economii nationale de a satisface nevoia de capital pentru refacerea economica si pentru relansarea investitiilor. Nevoia de capital strain este amplificata si de nivelul tehnologic mult ramas īn urma al dotarilor si productiei industriale din tarile aflate īn tranzitie. Retehnologizarea īntreprinderilor din aceste tari este pusa īn prim-planul strategiilor de dezvoltare pe termen scurt.

Internationalizarea si globalizarea problemelor economice, ale productiei industriale, ale miscarii capitalurilor financiare, determina ca activitatea de investitii sa devina una de natura globala, cu implicatii asupra tuturor economiilor nationale si asupra īntregii economii mondiale.

Investitiile straine directe constituie, prin forma si continut economic, o forma a relatiilor economice si de cooperare internationala. Īn aceste conditii, apar o serie de interese comune atāt pentru tarile aflate īn tranzitie cāt si pentru statele dezvoltate, īn ceea ce priveste investitiile straine. De asemenea, apar anumite divergente de interese chiar īn planul intern al economiilor nationale ale statelor dezvoltate exportatoare de investitii straine directe, īntre orientarile spre exterior ale investitorilor potentiali si interesele generale ale guvernelor nationale ale statelor de origine ale acestora.

Īn conditiile lipsei de capital autohton, corelate cu existenta unor disponibilitati considerabile de capital īn tarile dezvoltate, solutia investitiilor externe īn tari foste comuniste, devine absolut necesara. Pentru tarile īn tranzitie esentiala este atragerea si orientarea corespunzatoare a noilor investitii private spre teluri majore: relansarea economica, crearea economiei de piata si asigurarea bunei functionari a acesteia, impulsionarea procesului de creare de noi īntreprinderi private, mentinerea unui control deplin asupra economiei nationale, īn scopul asigurarii independentei economice si politice.

Īn relatiile sale economice, Romānia s-a īndreptat cu consecventa spre amplificarea legaturilor comerciale si de cooperare cu zona occidentala a continentului. Interesele economice si politice ale Romāniei se īmpletesc cu cele ale īntregii Europe. Romānia este avantajata de pozitia sa geopolitica, de importanta economiei prezenta si de perspectiva, dar si de faptul ca se afla la īntretaierea celor mai importante cai comerciale. Īn conditiile īn care peste 50% din comertul sau exterior se desfasoara īn relatia cu statele Europei occidentale, Romānia are nevoie de piata europeana, iar aceasta are nevoie de Romānia.

1. Investitiile straine directe - conceptualizare

Nevoia de capital si de investitii se ridica la un nivel mult peste posibilitatile economice actuale interne ale statelor mediu dezvoltate, ceea ce impune ca o conditie obiectiva atragerea de fonduri din diferite surse: fonduri nerambursabile acordate de organisme si programe internationale si europene, fonduri structurale, credite externe, investitii straine.

Investitiile straine cunosc urmatoarele forme:

investitii straine de portofoliu presupun cumpararea de valori de pe pietele internationale de capital, si nu vizeaza participarea la administrarea firmelor emitente, ci obtinerea de cāstig din dividende sau prin activitati speculative (diferente favorabile īntre pretul de vānzare si cel de cumparare);

investitii straine directe - reprezinta cheltuieli efectuate pentru achizitionarea sau crearea de unitati economice, modernizarea si extinderea celor existente, cu scopul de a obtine venituri viitoare de catre investitorii straini.

Īn ceea ce priveste investitiile straine directe, acestea reprezinta relatii internationale de durata, īntre o entitate rezidenta si o entitate nerezidenta, de regula, implica realizarea de catre investitor a unei influente manageriale semnificative īn īntreprinderea īn care a investit.[1]

Elemente ce deosebesc investitiile straine directe de investitiile straine de portofoliu sunt urmatoarele[2]:

īn cazul investitiilor straine directe investitorul cumpara puterea de a exercita controlul asupra managementului investitiei, ceea ce implica abilitati manageriale, tehnici sau cunostinte de marketing. Investitiile straine de portofoliu nu vizeaza participarea la controlul unitatii īn care s-a realizat investitia, ci numai obtinerea de profit prin achizitionarea de actiuni;

investitiile straine de portofoliu sunt realizate īn deosebi de persoane fizice sau institutii si nu de persoane fizice sau companii, asa cum se īntāmpla īn cazul investitiilor straine directe;

investitiile straine de portofoliu presupun obtinerea de profituri pe termen scurt, īn timp ce investitiile straine directe au īn vedere venituri obtinute pe termen mediu sau lung.

Tipuri de investitii straine directe īn functie de contributia la dezvoltarea si īnnoirea activelor economice īn tara primitoare de investitii straine directe[3]:

greenfield: investitii īn īntreprinderi īnfiintate si dezvoltate de catre sau īmpreuna cu investitori straini , sub forma unor investitii pornite de la zero;

brownfield: investitii īn īntreprinderi preluate integral sau partial de catre investitori straini de la rezidenti, mai mult de 50% din imobilizarile corporale si necorporale fiind realizate dupa preluare;

preluari integrale sau partiale de īntreprinderi: investitii īn īntreprinderi preluate integral sau partial de catre investitorii straini de la rezidenti, mai mult de 50% din imobilizarile corporale si necorporale fiind īnainte de preluare.

Investitiile straine directe ofera o serie de avantaje pentru tara primitoare. Aceste avantaje au īn vedere:

rolul īnsemnat īn refacerea si restructurarea economiei prin introducerea tehnologiei de vārf si a managementului modern;

sporirea productiei si a calitatii produselor īn concordanta cu standardele din tarile europene avansate din punct de vedere economic;

realizarea cantitatii necesare pietelor potentiale straine si interne;

crearea de noi locuri de munca;

accesul la noi piete;

stimularea īntreprinzatorilor locali si a concurentei;

dezvoltarea legaturilor "din spate" (legate de aprovizionare da la furnizorii locali) si a legaturilor "dinainte" (legate de marketing)

Investitiile straine directe sunt un subiect controversat īn tarile beneficiare. Desi avantajele investitiilor straine directe sunt numeroase, pot fi īnsa semnalate si cāteva aspecte negative ale acestora pentru tara primitoare. Acestea au īn vedere: nivelul scazut de folosire a resurselor locale de catre īntreprinderile straine, costul mare al concesiilor fiscale facute pentru a atrage investitorii straini, se creeaza "multumirea locala" si se diminueaza interesul investitorilor autohtoni īn domeniile vizate de investitorii straini, investitiile straine directe nu se realizeaza uniform īn toate regiunile tarii, ci numai īn zonele "atractive" din punct de vedere investitional.

Investitiile straine directe prezinta avantaje si pentru firma straina care realizeaza investitia:

accesul la piata este esential pentru investitorul strain care vizeaza obiective pe termen lung privind expansiunea pietei produselor oferite de acesta;

extinderea pietei - investitorii straini urmaresc constructia unor retele de distributie cu efecte sinergetice clare;

cost mic de productie si īn special costul redus al fortei de munca si al resurselor materiale;

accesul facil la sursele de materii prime din tara primitoare de investitii straine directe.

Investitiile straine sunt componenta cea mai volatila a Produsului Intern Brut. Exportul de bunuri trece printr-o perioada de recesiune atunci cānd cheltuielile pentru investitii tind sa se diminueze. Investitiile straine directe sunt mai putin volatile decāt investitiile nationale. Astfel, investitiile straine directe depind de factori interni dar si de factori externi tarii īn care se fac investitiile.

Dintre factorii externi se pot enumera: starea de boom sau de recesiune a economiei mondiale, conjunctura economica mondiala.

Factorii interni ce influenteaza investitiile straine directe sunt:

existenta unui cadru legislativ favorabil investitiilor straine directe īn ceea ce priveste impozitarea societatilor de cu capital strain;

diminuarea si eliminarea riscului de tara reprezinta o alta componenta strategica īn politica de atragere a investitorilor straini. Investitorii straini au īn vedere urmatoarele aspecte ale riscului de tara: politica macroeconomica, strategia comerciala, prioritatile de investitii, politica si stabilitatea financiara, stabilitatea monetara;

o infrastructura fizica moderna, care sa puna la dispozitia investitorilor conditii optime de desfasurare a activitatii (infrastructura stradala, utilitati, infrastructura de telecomunicatii);

statutul de tara membra a Uniunii Europene;

eliminarea birocratiei īn aplicarea legii, simplificarea proceselor de aprobari, justificari, majorari de capital prin reinvestirea profitului, extinderea ariei de activitate;

accesul liber la informatii privind starea economica a tarii īn care se doreste realizarea investitiei straine directe.

2. Investitiile straine directe īn Romānia

Investitiile asigura cresterea capitalului fix si circulant, ca o miscare a capitalurilor a caror zona de deplasare nu se mai opreste la granitele nationale, ci devin o activitate internationala. Procesul de adāncire a interdependentelor economice si tehnologice dintre economiile nationale transfera investitiile īntr-o activitate comuna transnationala.

O optiune asupra prioritatii īntre investitiile straine directe si investitiile autohtone nu poate fi decāt īn favoarea prioritatii absolute a investitiilor autohtone. Orice economist trebuie sa fie, de la bun īnceput, convins ca doar acumularea de capital autohton si īncurajarea investitorului autohton poate da economiei nationale continut si viitor īn conditii de independenta, suveranitate si egalitate pe planul relatiilor economice mondiale.

Desi, asa cum am spus, ideal ar fi ca investitiile sa se realizeze de catre investitorii autohtoni, exista si situatii īn care sunt necesare investitiile straine directe. Pentru Romānia aceste motivatii au īn vedere:

a.             nevoia de capital īn vederea retehnologizarii si refacerii economice pentru a face fata statutului de stat membru al Uniunii Europene;

b.            transferul de tehnologie si de know-how este, de asemenea, una dintre motivatiile interesului fata de capitalul strain. Progresul tehnic atins de lumea dezvoltata trebuie atras si īn economia romāneasca;

c.             preluarea si aplicarea noilor metode de conducere constituie o componenta a restructurarilor necesare reusitei;

d.            accesul la piata occidentala constituie o motivatie serioasa pentru atragerea de investitii straine directe. Produsele obtinute īn cadrul unor participari straine de fabricatie au acces mult mai usor pe pietele externe, mai ales daca acestea se alatura propriilor realizari ale investitorului strain īn tara sa de origine.

Īn concluzie, īn ceea ce priveste macroeconomia, investitorii straini sunt interesati sa opereze īntr-un mediu economic deschis, fara nici o restrictie, īntr-un mediu unde inflatia este scazuta sau cel putin sub control, cu o piata libera īn schimbul international, fara restrictii la obtinerea profitului sau asupra repatrierii capitalului.

La nivel microeconomic, investitorii straini sunt interesati sa angajeze personal calificat, sunt preocupati de nivelurile existente ale productivitatii si de costurile muncii, de costurile locale ale transportului, energiei, chiriilor, de disponibilitatea si costurile materiilor prime, de conditiile infrastructurii, cauta sa lucreze īntr-un mediu fara birocratie si sa beneficieze de informatii corecte si īn timp util.

Īn perioada 1990-2003 investitiile straine directe īn Romānia s-au situat la nivelul de 10,3 miliarde dolari (din care aproximativ 30% au fost utilizati pentru privatizare), nivel aflat departe de potentialul real al economie si de situatia īnregistrata īn tarile vecine (Polonia 39 miliarde dolari, Ungaria 21,5 miliarde dolari, Republica Ceha 12,5 miliarde dolari). Marile intrari de capital strain īn aceste tari au fost determinate de privatizarea partiala a unor utilitati publice, a unor linii aeriene sau a unor banci de stat. Din acest punct de vedere pozitia Romāniei a fost diferita. Īn Romānia, pāna īn 1996 a existat un cadru legislativ stabil si chiar atractiv īn domeniul investitiilor straine directe, dar oferta de privatizare a fost redusa. Īn perioada 1997-2000 asistam la o inversare a situatiei, respectiv cadrul legislativ si institutional a devenit extrem de instabil, dar oferta de privatizare a crescut considerabil.

2.1. Fluxul net si soldul investitiilor straine directe īn Romānia

Īn perioada 2003-2006 investitiile straine directe īn Romānia au cunoscut amploare fata de perioada anterioara, astfel:

Tabel nr. 1

Anul

(milioane euro)

(milioane euro)

(milioane euro)

(milioane euro)

Intrari nete ISD

din care:

- participatii la capital

- profituri reinvestite

- credite nete primite



Sursa: Prelucrat de autor dupa statisticile Bancii Nationale a Romāniei 2003, 2004, 2005, 2006

Grafic nr. 1

Cresterile de capital social subscris īn anul 2006 fata de anul 2005 arata ca Romānia este o destinatie din ce īn ce mai atractiva pentru investitorii straini ca urmare a apropiatei integrari īn Uniunea Europeana, dar si ca urmare a īmbunatatirii mediului de afaceri, coroborat cu efectele introducerii cotei unice de impozitare si atitudinea pozitiva a partenerilor straini fata de Romānia.

Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romānia au fost participatiile la capital (īntre 35% si 60% īn total investitii straine directe īn perioada analizata), urmata de īmprumuturi acordate de compania mama structurilor afiliate din Romānia, precum si de profitul reinvestit. Structura investitiilor straine īn Romānia se īncadreaza īn tendinta manifestata la scara globala, participatiile la capital avānd cea mai mare pondere īn fluxul de investitii straine directe atras atāt de tarile dezvoltate, cāt si de cele īn curs de dezvoltare.

La sfārsitul anului 2006 soldul investitiilor straine directe era de 34.512 milioane euro si este corectat cu diferentele valorice provenite din reevaluari cauzate de modificarea cursului valutar si a preturilor, precum si de retratari contabile. Ponderea principala īn soldul investitiilor directe straine este detinuta de participatiile la capitalul social si profiturile reinvestite de īntreprinderile investitie directa (78% din soldul final al investitiei straine directe, aproximativ 27.016 milioane euro). Creditul net total primit de catre acestea de la investitorii straini directi, inclusiv din cadrul grupului, a īnregistrat un nivel de 7.496 milioane euro (22% din soldul final al investitiei directe straine).

Tabel nr. 2

Anul

(milioane euro)

(milioane euro)

(milioane euro)

(milioane euro)

Soldul ISD

din care:

- participatii la capital

- profituri reinvestite

- credite nete primite

Sursa: Prelucrat de autor dupa statisticile Bancii Nationale a Romāniei 2003, 2004, 2005, 2006

Grafic nr.2

2.2. Repartizarea investitiilor straine directe

pe principalele activitati economice

Din punct de vedere al orientarii investitorilor straini spre ramurile economiei romānesti, investitiile straine directe s-au localizat īn perioada 2003-2006, cu precadere īn industria prelucratoare, comert cu amanuntul si cu ridicata, intermedieri financiare si asigurari si telecomunicatii. Celelalte sectoare ale economiei romānesti au beneficiat de investitii straine directe relativ scazute, cu o pondere redusa fata de potential, a unor domenii cum sunt: industria textila, a confectiilor si pielariei, precum si hoteluri si restaurante.

Tabel nr. 3

- % -

Anul

Activitati economice

Total

mil. euro

mil. euro

mil. euro

mil. euro

Industria prelucratoare

Intermedieri financiare si asigurari

Comert cu amanuntul si cu ridicata

Telecomunicatii

Alte activitati

Sursa: Prelucrat de autor dupa statisticile Bancii Nationale a Romāniei 2003, 2004, 2005, 2006

Graficul nr. 3



Se constata o scadere a ponderii investitiilor straine directe īn industria prelucratoare, de la 51% din total ISD īn anul 2003, la 34% din total ISD īn anul 2006. Īn marime absoluta, investitiile straine directe īn industria prelucratoare au crescut de la milioane euro īn anul 2003, la 11.803 milioane euro īn anul 2006. Aceste cresteri sunt determinate de privatizarea unor īntreprinderi īn domeniul industriei prelucratoare. Īn cadrul industriei prelucratoare, ponderea principala au detinut-o īn perioada analizata industria metalurgica (8% - 13% din total industrie prelucratoare), industria alimentara, a bauturilor si a tutunului (5% - 7% din total industrie prelucratoare), industria mijloacelor de transport (4% - 6% din total industrie prelucratoare).

O amploare deosebita a cunoscut sectorul intermedieri financiare si de asigurari, de la 1% īn anul 2003 la 23% īn anul 2006. Īn marime absoluta, investitiile straine īn acest sector au crescut de la 97 milioane euro īn anul 2003, la 7.762 milioane euro īn anul 2006. Cresterea este determinata, īn primul rānd, de privatizarea/preluarea unor societati bancare si de asigurari cu capital romānesc de catre societati internationale, dar si de patrunderea pe piata romāneasca a unor societati cu traditie īn domeniile respective.

Ca pondere, sectorul comert cu amanuntul si cu ridicata s-a mentinut la aproximativ acelasi nivel īn perioada analizata (12% - 15% din total ISD). Īn marime absoluta, investitiile straine directe īn acest sector au crescut de la 1.159 milioane euro īn anul 2003 la 4.210 milioane euro īn anul 2006.

Graficul nr.4

Graficul nr. 5

2.3. Repartizarea investitiilor straine directe pe tari de origine

Avānd īn vedere tara de provenienta a investitiilor straine directe, putem afirma ca īn perioada analizata (2003-2006), ponderea principala a avut-o Austria, urmata de Olanda si Germania.

Soldul investitiilor straine directe īn Romānia la 31 decembrie 2006 pe tari de origine arata astfel:

Tabel nr. 4

Total ISD

- mil. euro -

ISD de tip GREENFIELD

Ţara

Austria

Olanda

Germania

Franta

Grecia

Elvetia

Italia

Cipru

Ungaria

S.U.A.

Alte tari

Total

Sursa: Prelucrat de autor dupa statisticile Bancii Nationale a Romāniei 2003, 2004, 2005, 2006

Primele cinci tari clasate īn functie de ponderea detinuta īn soldul investitiilor straine directe la 31 decembrie 2006 sunt: Austria (care detine o pondere de 23% din total, cu o crestere semnificativa a ponderii fata de anul 2005 cānd detinea 15% din soldul investitiilor straine directe īn Romānia), Olanda (17,1% īn anul 2006, īn scadere ca pondere, de la 19,5% īn anul 2005), Germania (10,1%) si Franta (8%) care īsi mentin ponderile comparativ cu anul 2005, Grecia (7,8%, pondere īn scadere usoara fata de anul 2005).

Grafic nr. 6

Investitiile straine de tip greenfield sunt avantajoase deoarece, īn primul rānd creeaza locuri de munca. Īn anul 2006 īn Romānia erau īn derulare 73 de proiecte de tip greenfield, cu o valoare de peste 3 miliarde de euro, care au creat aproximativ 3.000 de locuri de munca. Pentru Romānia ar fi benefic sa se atraga astfel de investitii si īn zonele dezavantajate ale tarii cum ar fi zona de Sud sau de Est, deoarece īn partea de Vest a Romāniei si īn Capitala piata este suprasaturata si nu se mai gaseste suficienta māna de lucru calificata. Principalele industrii spre care s-au orientat investitorii straini au fost industria auto si a componentelor auto, telecomunicatiile si IT-ul, energia (biodisel si eoliana), industria materialelor de constructii si altele.


2.4. Repartizarea investitiilor straine directe pe regiuni de dezvoltare

Īn perioada 2003-2006 investitiile straine directe īn Romānia nu au fost repartizate uniform pe īntreg teritoriul tarii, ci au fost localizate cu precadere īn zonele "atractive" din tara. Situatia īn perioada analizata se prezinta astfel:

Tabel nr. 5

Anul

Regiuni de dezvoltare

milioane

Euro

milioane

Euro

milioane

Euro

milioane

Euro

Bucuresti

Sud-Est

Centru

Sud



Vest

Nord-Vest

Sud-Vest

Nord-Est

Total

Sursa: Prelucrat de autor dupa statisticile Bancii Nationale a Romāniei 2003, 2004, 2005, 2006

Grafic nr. 7

Grafic nr. 8

Se constata ca īn perioada analizata cea mai mare parte a investitiilor straine directe a fost localizata īn regiunea de dezvoltare Bucuresti (54,2% īn 2003 - 64,3% ,n 2006 din total investitii straine directe). Bucurstiul a atras peste 60% din investitiile straine directe, fiind atractiv pentru cei mai multi investitori straini, datorita faptului ca este capitala tarii si beneficiaza de o infrastructura adecvata (de transport, telecomunicatii, sedii de firma, spatii de productie si depozitare), de forta de munca bine calificata. Pozitia a doua este ocupata de regiunea de dezvoltare Sud-Est prin investitiile realizate īn special īn judetele de la malul Marii Negre. Cele mai reduse investitii straine directe au fost localizate īn perioada analizata īn regiunea Nord-Est, aceasta fiind o zona saraca din punct de vedere al resurselor materiale, al infrastructurii, dar si al fortei de munca īmbatrānite (ca urmare a migratiei masive a fortei de munca tinere īn alte regiuni ale tarii sau īn strainatate). O alta explicatie este aceea ca īn aceste regiuni, numeroase proiecte de investitii au fost realizate de la zero, din cauza lipsei sau insuficientei infrastructurilor specifice mediului economic.

Potrivit statisticilor, īn anul 2006 īn Romānia au fost īnregistrate un numar de 9.617 noi societati comerciale cu participare straina, īn crestere cu 17% fata de anul 2005. capitalul social subscris de acestea a īnregistrat o crestere de 54,54%, valoarea acestora cifrāndu-se la 1.934 miliarde euro. Printre cele mai importante majorari de capital efectuate de investitorii straini au fost īnregistrate la Distrigaz Nord - 57,24 milioane euro, Alro Slatina S.A. - 40,5 milioane euro, Banca Romāneasca - 27,1 milioane euro, etc.

Īn concluzie, putem spune ca Romānia a atras, dupa 1990 investitii straine importante. Daca privim īnsa clasamentul mondial, situatia nu este tocmai favorabila. Cea mai atractiva destinatie pentru investitiile straine directe este SUA cu 250,9 miliarde dolari (16,75% din totalul mondial), urmata de Marea Britanie (112,9 miliarde USD, 7,54%) si China (86,8 mld. USD, 5,79%). Cu investitii straine directe de 9,1 miliarde euro, Romānia s-a plasat, īn 2006, īn urma Poloniei (11,1 miliarde), dar īnaintea Ungariei (4,87 miliarde euro), Cehiei (4,75 miliarde euro), Bulgariei (4,1 miliarde euro), Serbiei (3,5 miliarde euro), Slovaciei (3,3 miliarde euro), Croatiei (2,8 miliarde euro) si tarilor baltice (Lituania - 1,4 miliarde euro, Letonia - 1,3 miliarde euro, Estonia - 1,3 miliarde euro). Īn anul 2006, valoarea investitiilor straine directe a fost influentata de achizitia de catre Erste Bank a 36,8% din actiunile BCR, īn valoare de 2,2 miliarde.

Desi la prima vedere, se poate spune ca īn anul 2006 Romānia a atras mai multe investitii decāt Ungaria sau Cehia, daca īmpartim investitiile straine directe la numarul de locuitori, situatia se modifica. Īn tabelul alaturat sunt prezentate atāt investitiile straine pe locuitor īn anul 2006, cāt si situatia acestora īn perioada analizata, īn Romānia si īn tarile vecine. 

Tabel nr. 6

Ţara

ISD/locuitor īn anul 2006 - euro -

ISD/locuitor īn perioada 1990-2006 - euro -

Estonia

Croatia

Slovacia

Letonia

Bulgaria

Ungaria

Serbia

Cehia

Romānia

Lituania

Polonia

Investitiile straine directe creeaza locuri de munca, iar insuficienta lor determina populatia sa caute locuri de munca īn tarile vecine. Dupa cum se observa, Romānia se situeaza pe unul dintre ultimele locuri daca analizam investitiile straine directe pe locuitor. Acest lucru este relevant pentru faptul ca romānii prefera sa munceasca īn strainatate, sa obtina venituri mai mari si sa trimita īn tara anual aproximativ 5 miliarde euro (ceea ce echivaleaza cu 58% din valoarea investitiilor straine directe realizate īn anul 2006 īn Romānia).

3. Concluzii

Investitiile straine directe īn Romānia īn perioada preaderarii la Uniunea Europeana a avut o importanta deosebita. Investitiile straine directe au reprezentat mijlocul prin care a fost suplinita lipsa de capital propriu, dar si calea de acces la tehnologii moderne, la metode de management si la piete de desfacere inaccesibile īn alt mod. Politica activa de atragere a investitiilor straine directe trebuie sa aiba īn vedere nu doar aspecte specifice pietei interne din Romānia, ci si evaluarea implicatiilor evolutiilor unor piete situate la mare distanta.. Īn conditiile aderarii, se va intensifica concurenta pentru atragerea de investitii straine directe. Noile state membre nu vor reusi sa atinga aceleasi rate de crestere a investitiilor straine directe ca īn perioada de preaderare.

Analiza evolutiei fluxurilor de investitii straine directe catre Romānia din ultimii 15 ani ne-au condus la concluzia ca politicile economice, stabilitatea legislativa si institutionala, ca si acordarea de stimulente pot influenta major decizia investitorilor straini. Totodata am constatat ca utilizarea stimulentelor financiare sau fiscale nu reprezinta un substituent al unui cadru legal stimulativ, ci īn unele cazuri poate fi considerata un supliment al unui cadru investitional deja atractiv sau o compensatie pentru imperfectiunile pietei care nu pot fi remediate altfel.

De asemenea, un rol important īn atragerea investitorilor straini īl au si institutiile specializate īn atragerea de investitii straine - agentiile de promovare a investitiilor straine.

Dintre factorii care au atras investitorii straini īn Romānia se numara, īn primul rānd cresterea economica, dar si apropiata integrare īn structurile europene. Principalul factor care a influentat negativ atragerea de capital strain direct a fost reprezentat de cresterea costului fortei de munca, urmat de instabilitatea cursului de schimb.

Intrarile de capital strain direct īn Romānia īn perioada analizata au fost caracterizate de o polarizare puternica, cāteva zone sau regiuni atragānd cea mai mare parte a investitiilor straine. Depasirea acestei situatii va depinde īn mare masura de activitatea autoritatilor locale.

Aderarea la Uniunea Europeana, cu toate armonizarile institutionale si legislative pe care le implica, va aduce Romānia la un numitor comun cu principalele sale concurente īn atragerea de investitii straine. Acest lucru nu va fi neaparat un avantaj pentru Romānia, ci va īnceta sa mai fie un handicap. Din acest moment, Romānia va putea sa se afirme doar īn masura īn care va reusi sa adopte strategii de marketing inovative īn atragerea de investitii straine.

Pentru anul 2007 programul de privatizare include pachete la distributiile de energie, producatorul de medicamente Antibiotice si Oltchim, fabricant de produse chimice care, īn prezent are pierderi.

De asemenea, activitatea īntreprinderilor investitie straina directa, īn ansamblul ei, are un impact pozitiv asupra balantei comerciale a Romāniei, contributia la exporturi fiind de 72,5%, īn timp ce la importuri este de 58,6%.

Bibliografie

1. Babeanu Marin

Macroeconomie - manual universitar, Editura Universitaria, Craiova, 2006

2. Ciucur Dumitru

Gavrila Ilie

Popescu Constantin

Teorie economica generala, Vol. II, Editura ASE, Bucuresti, 2007

3. Dobrota Nita

Dictionar de economie, editia a II-a, Editura Economica, Bucuresti, 2001

4. Munteanu Costea

Vālsan Calin

Investitiile internationale, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1995

Banca Nationala a Romāniei - Situatia investitiilor straine directe īn Romānia la 31 decembrie 2003

Banca Nationala a Romāniei - Situatia investitiilor straine directe īn Romānia la 31 decembrie 2004

Banca Nationala a Romāniei - Situatia investitiilor straine directe īn Romānia la 31 decembrie 2005

Banca Nationala a Romāniei - Situatia investitiilor straine directe īn Romānia la 31 decembrie 2006



Babeanu Marin Macroeconomie - manual universitar, Editura Universitaria, Craiova, 2006

Ciucur Dumitru, Gavrila Ilie, Popescu Constantin Teorie economica generala, Vol. II, Editura ASE, Bucuresti, 2007

Dobrota Nita Dictionar de economie, editia a II-a, Editura Economica, Bucuresti, 2001



loading...








Document Info


Accesari: 16003
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )