Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Comerciantul persoana juridica

comert




Comerciantul persoana juridica

a) Societatile 939i87j comerciale




Comerciantii pot fi si persoane juridice: societatile 939i87j comerciale, companiile nationale si societatile 939i87j nationale, regiile autonome si organizatiile cooperatiste.

În art. 7 din Codul comercial si în art. 1 alin. 2 din Legea 26/1990 se precizeaza ca societatile 939i87j comerciale au calitatea de comerciant.

De asemenea, în art. 1 din Legea 15/7 august 1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat în regii autonome si societati comerciale se arata: "unitatile economice de stat se organizeaza si functioneaza, în conformitate cu dispozitiile prezentei legi sub forma de regii autonome sau societati comerciale".

Societatea comerciala se constituie numai în vederea efectuarii de acte de comert (art.1. alin.1 din Legea nr.31/1990 privind societatile 939i87j comerciale)

Societatea comerciala devine comerciant, persoana juridica, de la data înmatricularii în Registrul comertului, calitate în care îi revin obligatiile profesionale ale comerciantului (art.40 din aceeasi lege).

Societatile 939i87j comerciale sunt:

- constituite în temeiul Legii nr.31/1990 privind societatile 939i87j comerciale;

- societatile 939i87j comerciale cu capital de stat înfiintate în baza Legii nr.15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale;

- societatile 939i87j bancare constituite în baza Legii nr.58/1998;

- societatile 939i87j de asigurari si reasigurari constituite conform Legii nr.32/2000.

b) Regiile autonome

În art. 1 Legea 26/1990 la pct. 2 se arata ca regiile autonome au calitatea de comercianti.

Regiile autonome se organizeaza si functioneaza în ramurile strategice ale economiei nationale: industria de armament, energetica, exploatarea minelor si a gazelor naturale, posta si transporturi feroviare precum si în unele domenii apartinând altor ramuri stabilite de Guvern.

Ele functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara (art.3 alin.1 Legea nr.15/1990)

Regiile autonome se pot înfiinta prin hotarâre a Guvernului (cele de interes national) sau prin hotarâre a consiliului local (cele de interes local).

În actul de înfiintare se stabilesc: obiectul de activitate, patrimoniul, denumirea si sediul (art.4 alin.1 Legea nr.15/1990).

Potrivit art. 136 din Constitutia României regia autonoma poate administra bunurile proprietate publica.

Regia autonoma, potrivit gestiunii economice trebuie sa acopere, din veniturile provenite din activitatea sa, toate cheltuielile si sa obtina profit (art.6). Anual, întocmeste bugetul de venituri si cheltuieli, bilantul contabil si contul de profit si pierderi.

Din veniturile realizate, dupa acoperirea cheltuielilor, constituie fondul de rezerva si fondul de dezvoltare.

Profitul net obtinut (este ceea ce ramâne dupa scaderea cheltuielilor si sumelor folosite pentru constituirea fondurilor din veniturile obtinute) se varsa la bugetul de stat sau la organul administratiei publice.

Pentru acoperirea eventualelor deficite, regiile autonome pot beneficia de subventii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale.

Autonomie financiara înseamna întocmirea de catre regiile autonome a planului de venituri si cheltuieli si aprobat de organele tutelare.

Conducerea regiei autonome revine Consiliului de administratie, condus de directorul sau directorul general al regiei.

Prin obiectul de activitate regia autonoma savârseste faptele obiective de comert prevazute în art. 3 C. Com. - dobândind astfel calitatea de comerciant.

Potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.30/16 iunie 1997, regiile autonome, indiferent de subordonare, daca nu sunt supuse procedurii de dizolvare si lichidare se reorganizeaza sub forma societatii comerciale pe actiuni.

Societatile 939i87j comerciale pe actiuni care au ca obiect activitati de interes national se numesc companii nationale sau societati nationale si se supun privatizarii, statul urmând sa detina un pachet de actiuni sau o actiune nominativa de control.

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale aprobata si modificata prin Legea nr.44/1998 a decis ca regiile autonome, companiile sau societatile 939i87j nationale sa ramâna în continuare în coordonarea ministerelor de resort pâna la data fixata în programul anual de privatizare.

Într-o opinie, s-a apreciat ca regiile autonome nu au calitatea de comerciant. S-au invocat, în acest sens, urmatoarele particularitati ale regiilor autonome:

- regiile autonome sunt monopol de stat fapt ce nu se regaseste in cadrul societatilor comerciale;

- activitatea regiilor autonome, în limitele legii, este subventionata prin bugetul de stat, fapt ce nu se regaseste în cazul societatilor comerciale;

- procedura reorganizarii judiciare si a falimentului nu se aplica regiilor autonome;

- regiile autonome împrumuta de la comercianti numai obligatia înmatricularii în Registrul comertului, respectiv radierea, la încetarea comertului.

Regiile autonome au caracter comercial deoarece, calitatea de comerciant este acordata de legiuitor.

Urmatoarele texte de lege prevad acest lucru:

În art.1 alin.1 din Legea nr.26/1990 se precizeaza expresis verbis: "comerciantii sunt,.regiile autonome.".

În acelasi art.1 din Legea Nr. 26/1990 se precizeaza, "comerciantii au obligatia ca înainte de începerea comertului, sa ceara înmatricularea în Registrul comertului".

Mai mult, în art.47 din Legea nr.15/1990 se arata: "relatiile comerciale dintre regiile autonome..se vor desfasura pe baze contractuale. Contractele (.) vor fi guvernate de reglementarile cuprinse în Codul civil si Codul comercial". Asadar, regiile autonome, fiind comercianti, imprima relatiilor dintre ele caracter comercial. Contractul ce sta la baza relatiilor comerciale dintre regiile autonome este reglementat de Codul civil -dreptul comun în materie comerciala-, si Codul comercial. Codul comercial se aplica comerciantilor.



Regia autonoma, desi are calitatea de comerciant, nu este societate comerciala deoarece:

- capitalul social nu se formeaza prin aportul asociatilor;

- statul intervine în politica economica a regiilor autonome si pentru acoperirea eventualelor deficite, acorda regiilor autonome subventii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale. Aceasta interventie nu se regaseste în cazul societatilor comerciale.

Textul art.1 din Legea nr.15/1990 se constituie în argumentul legal al ideii conform careia regia autonoma nu este societate comerciala: ,,Unitatile economice de stat (.) se organizeaza si functioneaza (.) sub forma de regii autonome sau societati comerciale". Aceeasi concluzie rezulta si din textul art.1 alin.2 din Legea nr.26/1990 privind Registrul comertului: "Comerciantii sunt (.) societatile 939i87j comerciale, regiile autonome".

În concluzie, regia autonoma are calitatea de comerciant, este persoana juridica, dar nu este societate comerciala.

c) Organizatiile cooperatiste

Organizatiile cooperatiste din România sunt organizate în trei sisteme:

- cooperatia de consum, reglementata prin Legea nr.109/1996 modificata;

- cooperatia de credit, reglementata prin O.G. nr.97/2000;

- cooperatia mestesugareasca, reglementata prin Decretul - Lege nr.66/1990.

Cooperatia de consum

Organizatiile cooperatiste de consum sunt asociatii autonome, apolitice si neguvernamentale, al carei scop principal este organizarea activitatii bazate pe principiul asocierii libere, nediscriminatorii. Membrii asociati sunt persoane fizice, constituite in mod liber, fara nici un fel de discriminare.

Cooperativele de consum se pot organiza pe raza teritoriala a uneia sau a mai multor localitati.

Cooperativele de consum se înfiinteaza pe baza unui act constitutiv, cu un numar minim de 15 membrii fondatori, organizarea activitatii fiind reglementata prin statutul cooperativei.

Cooperativa de consum dobândeste personalitate juridica în temeiul hotarârii judecatoresti definitive, pronuntata pe baza actului de constituire si a statutului propriu si poate functiona dupa înmatricularea ei la Registrul comertului si dupa obtinerea codului fiscal de la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor.

Obiectul de activitate al cooperativei de consum se realizeaza, în principal prin :

- comert cu amanuntul si cu ridicata;

- alimentatie publica, activitate hoteliera, turism ;

- cumpararea de produse de la populatie si de la agenti economici si valorificarea acestora prin prelucrare sau prin comercializarea ca atare, etc.

Aceste activitati se circumscriu faptelor de comert obiective prevazute în art.3 C. com.

Organele de conducere ale cooperativei de consum sunt adunarea generala, consiliul de administratie si biroul executiv.

Adunarea generala este organul de conducere a activitatii cooperativei de consum si este alcatuit din totalitatea membrilor cooperatori înscrisi în cooperativa respectiva.

Consiliul de administratie format de adunarea generala din administratorii alesi pe o perioada de 4 ani, coordoneaza activitatea cooperativei de consum. Biroul executiv conduce activitatea coopera-tivei de consum în perioada dintre sedintele consiliului de adminis-tratie.

Cooperatia de credit

Cooperativa de credit este o asociatie autonoma, apolitica si neguvernamentala , al caror scop principal este desfasurarea activitatii bancare în vederea întrajutorarii membrilor lor.

Organizatiile cooperatiste de credit vor desfasura activitatea bancara cu respectarea principiilor Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancara si a reglementarilor B.N.R.

Activitatea bancara în cadrul cooperativei de credit se desfasoara preponderent si cu prioritate cu si pentru membrii cooperatori.

Cooperativele de credit se constituie pe baza actului constitutiv, cu un numar minim de membrii cooperatori fondatori care nu poate fi mai mic de 1000.

Cooperativele de credit nu pot include in firma sau emblema lor termenul de "banca" sau derivate ale acestuia.

Cooperativa de credit dobândeste personalitate juridica de la data înmatricularii ei în Registrul comertului, în temeiul încheierii irevocabile a judecatorului delegat acordate în baza actului constitutiv si a aprobarii emise de casa centrala la care cooperativa de credit urmeaza sa se afilieze. Încheierea judecatorului delegat se publica în Monitorul Oficial al României, Partea IV-a.

Cooperativa de credit va obtine, în urma înregistrarii în Registrul comertului, codul fiscal.

Cooperativele de credit functioneaza numai în baza autorizatiei emise de Banca Nationala a României în conditiile Normelor nr. 7/2000 privind autorizarea organizatilor cooperatiste de credit emise de B.N.R.

O cooperativa de credit va putea solicita autorizatia de functionare numai dupa ce a primit aprobarea de constituire de la o casa centrala, s-a înmatriculat în Registrul comertului si s-a afiliat la respectiva casa centrala.

Fiecare cooperativa de credit este obligata sa se afilieze la o casa centrala a cooperativelor de credit.

Obiectul de activitate a cooperativei de credit îl constituie operatiile de banca si schimb - fapta obiectiva de comert, în limita autorizatiei acordate si consta în :

- acceptarea de depozite, de la membrii cooperatori, de la persoana fizice, întreprinderi mici si mijlocii, organizatii obstesti si de cult, asociatii familiale, persoane fizice cu profesii liberale reglementate care domiciliaza sau au sediul social si îsi desfasoara activitatea în raza teritoriala de operare a cooperativei de credit;



- acordarea si derularea de credite inclusiv credite ipotecare membrilor cooperatori;

- emiterea si gestiunea instrumentelor de plata si de credit;

- plati si decontari;

- transferuri de fonduri;

- operatiuni de vânzare - cumparare de valuta contra monedei nationale, efectuate în numerar cu membrii cooperatori si cu alte persoane.

Organele de conducere ale cooperativei de credit sunt :

- adunarea generala;

- consiliul de administratie;

- conducatorii.

Adunarea generala este organul de conducere al cooperativei de credit, alcatuit din totalitatea membrilor cooperatori.

Cooperativa de credit este administrata de un consiliu de administratie, alcatuit din administratori numiti pe o perioada de cel mult 4 ani.

Conducatorii cooperativei de credit sunt presedintele consiliului de administratie si contabilul sef. Cooperativa de credit este angajata prin semnatura a cel putin doi conducatori, care nu pot transmite dreptul de a reprezenta cooperativa de credit, decât daca aceasta facultate li s-a acordat în mod expres prin actul constitutiv.

Persoanele desemnate în calitatea de conducator al cooperativei de credit trebuie sa fie aprobate de casa centrala înainte de începerea exercitarii functiei.

Cooperatia mestesugareasca

Cooperativele mestesugaresti sunt asociatii cu caracter economic, care se constituie pe baza consimtamântului, exprimat în mod liber, al persoanelor care devin membrii acestora, în scopul desfasurarii activitatii în comun cu mijloace de productie proprietate colectiva sau închiriate.

Cooperativele mestesugaresti, uniunile de cooperative mestesugaresti si Uniunea Centrala a Cooperativelor Mestesugaresti fac parte din cadrul organizatiilor cooperatiei mestesugaresti.

Din sistemul cooperativelor mestesugaresti fac parte si cooperativele de invalizi, care au ca scop integrarea în activitati productive a persoanelor handicapate.

Activitatea cooperativelor mestesugaresti are ca obiect fapte obiective de comert:

- lucrari la comanda si prestari de servicii;

- productia de bunuri de consum;

- achizitii, reconditionari si valorificari de bunuri de la populatie;

- productia de obiecte de arta populara si artizanat;

- activitate productiva specifica invalizilor;

- desfacerea de marfuri;

Cooperativele mestesugaresti se înfiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit statutelor adoptate de adunarile generale ale acestora, pe baza statutului cadru aprobat de Congresul cooperatiei mestesugaresti.

Recunoasterea înfiintarii cooperativelor mestesugaresti se face de catre consiliul organizatiei cooperatiste mestesugaresti ierarhic superioare. Acestea dobândesc personalitate juridica prin înregistrarea în Registrul comertului.

d) Alte persoane juridice si calitatea de comerciant

Statul si unitatile administrativ-teritoriale, persoane juridice de drept public

În art. 8 C. com. "statul, judetul si comuna nu pot avea calitatea de comerciant".

Conceptia Codului comercial este justificata daca ne raportam la momentul elaborarii sale, când statul si unitatile administrativ teritoriale se preocupau exclusiv de serviciile publice.

În zilele noastre, actele normative reglementeaza amanuntit interventia statului în activitatea economica.

Functia statului de protejare a intereselor nationale prin politica economica, financiara si valutara cunoaste o crestere permanenta în economia moderna, chiar si în state cu economie de piata cu vechi traditii. Istoria economica demonstreaza din plin ca în conditiile economiei de piata statul are grija deosebita de a stimula dezvoltarea diferitelor ramuri prin pârghii economice, financiare. Interventia statului în economie nu este în contradictie cu principiile economiei de piata. S-a sustinut în tari dezvoltate economic ideea protejarii economiei nationale, a industriei, a agriculturii, încurajarea acestora.

În art. 136 din Constitutie sunt enumerate bunurile ce fac obiectul exclusiv al proprietatii publice: bogatiile de interes public ale subsolului, caile de comunicatie, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica.

În art.135, Constitutia României stabileste obligatia statului de a asigura "cadrul favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie, protejarea intereselor nationale în activitatea economica, financiara si valutara".

Regiile autonome înfiintate potrivit Legii nr.15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat desfasoara activitati comerciale în domeniile de interes national din economie: industria de armament, energetica, exploatarea minelor si a gazelor naturale, posta si transporturi feroviare precum si în alte domenii apartinând altor ramuri stabilite de guvern.

Astfel, statul prin intermediul societatilor comerciale cu capital de stat si al regiilor autonome care administreaza bunurile proprietate publica ale statului participa în raporturile juridice comerciale în calitate de subiect, dar nu în calitate de comerciant.

Statul si unitatile administrativ-teritoriale detin în proprietate si bunuri private ce pot fi exploatate pentru obtinerea de venituri. În acest caz, în raporturile juridice încheiate, unele de drept comercial, statul se comporta ca orice subiect de drept si poate dispune de ele în limitele legii, inclusiv prin crearea de societati comerciale.



Statul poate prin legi speciale sa asigure exploatarea exclusiva a unor activitati economice pe care le desfasoara, cu titlul de monopol de stat (art.40 din Legea nr.15/1990).

Legea nr.3/1996 precizeaza activitatile ce constituie monopol de stat, în care statul, constituind societati comerciale sau regii autonome, desfasoara fapte obiective de comert fiind subiect al raporturilor juridice comerciale, dar nu are calitatea de comerciant: fabricarea si comercializarea armamentului, a munitiilor si a explozibililor; producerea si comercializarea stupefiantelor si a medicamentelor care contin substante stupefiante; extractia, productia si prelucrarea în scopuri industriale a metalelor pretioase si a pietrelor pretioase;

Judetul, municipiul, orasul, comuna sunt unitati administrativ-teritoriale care prin consiliile locale, potrivit Legii nr.215/2001 privind administratia publica locala, au atributii importante în domeniul economic, în sfera activitatii comerciale. Consiliile locale pot înfiinta societati comerciale si regii autonome, exercitând în numele unitatii administrativ-teritoriale toate drepturile actionarului la societatile 939i87j comerciale pe care le-a înfiintat, fara a dobândi astfel calitatea de comerciant.

Potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.30/1997, consiliul local, desi exercita drepturile ce revin statului ca actionar al societatilor comerciale constituite prin reorganizarea regiilor autonome de interes local, nu dobândeste calitatea de comerciant.

Asociatiile si fundatiile, persoane juridice de drept privat fara scop lucrativ

Potrivit Ordonantei Guvernului nr.26/30 ianuarie 2000 cu privire la asociatii si fundatii, acestea se constituie pentru realizarea de activitati de interes general, comunitar, nepatrimonial, lucrativ.

Asociatia se constituie din trei sau mai multe persoane, care prin acordul lor de vointa, întelegere, pun în comun, fara drept de restituire, contributii materiale, cunostintele sau aportul în munca, pentru realizarea unor activitati de interes general, comunitar sau, dupa caz, în interesul lor personal, nepatrimonial.

Fundatia se înfiinteaza de una sau mai multe persoane, pe baza unui act juridic între vii, ori pentru cauza de moarte, care constituie un patrimoniu afectat permanent si irevocabil realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, comunitar.

Asociatiile si fundatiile pot înfiinta societati comerciale (art.47), cu obligatia prevazuta de lege, ca beneficiul realizat, daca nu se reinvesteste în societate comerciala, sa fie destinat exclusiv acoperirii cheltuielilor ocazionate de realizarea scopului acestora.

Într-o opinie, sustinuta de practica Înaltei Curti de Casatii si Justitie, prevederea legala ar permite asociatiei sau fundatiei sa constituie societati comerciale, ca de ex.: cantine, camine, hoteluri, librarii, edituri, dar numai daca sunt în legatura cu scopul principal al persoanei juridice. Astfel, societatile 939i87j comerciale savârsesc fapte de comert limitându-se la principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice.

Insuficienta textului legal permite si opinia contrara; asociatiile si fundatiile constituie societati comerciale care au ca obiect orice fapta de comert (art.3 Cod comercial).

Trebuie respectata o singura obligatie: beneficiul realizat sa acopere cheltuielile legate de realizarea scopului asociatiei sau fundatiei.

Calitatea de comerciant o au numai societatile 939i87j comerciale, astfel constituite, si nicidecum asociatiile sau fundatiile.

e) Dovada calitatii de comerciant

Într-un litigiu, conform principiului "onus probandi incumbit actori" (cine afirma trebuie sa dovedeasca) partea interesata, trebuie sa dovedeasca calitatea de comerciant.

Dovada calitatii de comerciant difera, dupa cum avem în vedere dovedirea calitatii de comerciant a persoanei fizice sau a persoanei juridice.

Persoana fizica dovedeste calitatea de comerciant prin probarea savârsirii efective a unei fapte de comert(dovedeste actul juridic comercial încheiat sau faptul juridic civil savârsit).

În dreptul comercial, paleta mijloacelor de proba este mult mai larga decât în dreptul civil.

Din art. 46 C. com. rezulta ca obligatiile comerciale se pot proba cu mijloacele de proba admise de legea civila (înscrisuri, martori, marturisirea, prezumtiile), la care se adauga: facturi acceptate, corespondenta, telegrame, registrele partilor, proba cu martori chiar si când legea civila nu admite (pentru dovedirea actelor juridice care au o valoare mai mare de 250 lei).

Hotarârea judecatoreasca prin care s-a stabilit ca o persoana fizica are calitatea de comerciant nu poate fi opusa într-un alt litigiu. Ea singura nu constituie dovada calitatii de comerciant.

Existenta autorizatiei administrative de exercitare a comertului, documentele financiar-contabile din care rezulta calitatea de comerciant, înmatricularea în Registrul comertului, plata unor impozite nu sunt probe în dovedirea calitatii de comerciant a persoanei fizice. Acestea pot fi adaugate la dovezile ce atesta efectuarea concreta a faptelor de comert obiective.

Societatea comerciala dovedeste calitatea de comerciant prin faptul constituirii ei în conditiile legii. Societatea comerciala este persoana juridica si are calitatea de comerciant de la data înmatricularii în Registrul comertului(art. 40 Legea nr. 31/1990 privind societatile 939i87j comerciale modificata si republicata).

Proba calitatii de comerciant a societatii comerciale o constituie copia certificata de pe înregistrarea înmatricularii în Registrul comercial.

f) Încetarea calitatii de comerciant

Calitatea de comerciant a persoanei fizice înceteaza atunci când nu mai savârseste efectiv fapte de comert ca profesiune obisnuita, când renunta efectiv la profesiunea de comerciant.

Calitatea de comerciant a persoanei fizice nu înceteaza când:

- comerciantul savârseste fapte de comert în lipsa obtinerii autorizatiei de exercitare a comertului;

- comerciantul s-a radiat din Registrul comertului;

Calitatea de comerciant a societatii comerciale înceteaza atunci când societatea comerciala s-a radiat din Registrul comertului.



loading...











Document Info


Accesari: 6415
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )