Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























BANCA NATIONALA A ROMANIEI IN ECONOMIA ROMANEASCA DUPA CRIZA ECONOMICA SI PANA LA INTRAREA ROMANIEI IN CEL DE-AL DOILEA

Finante




BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI ÎN ECONOMIA ROMÂNEASCĂ DUPĂ CRIZA ECONOMICĂ sI PÂNĂ LA INTRAREA ROMÂNIEI ÎN CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 1933 - 1941




Dupa încheierea crizei, în economia româneasca s-a produs un reviriment: productia industriala si agricola au crescut continuu, iar procesul de concentrare a capitalului si productiei s-a accentuat; s-au format monopoluri care au jucat un rol 959b113j dominant în activitatea economica si politica; s-a dezvoltat industria grea; a continuat politica de protejare a industriei autohtone, prin noi tarife vamale, înfiintarea de întreprinderi pentru produse nefabricate în tara, înlesniri din partea statului care au intensificat industralizarea capitalista a tarii.

" În perioada de dupa criza, Banca Nationala a avut un rol deosebit de important în economia româneasca. Prin monopolul si controlul comertului cu devize, Banca Nationala a actionat hotarâtor în schimburile cu strainatatea si în întreaga economie.

Ea si-a adus, de asemenea, contributia la solutionarea problemei conversiunii datoriilor greu afectate de criza, actionând permanent pentru însanatosirea întregului sistem bancar si de credit.

Evaziunea capitalurilor si blocarea disponibilitatilor în devize, în tarile ce limitasera comertul cu devize, sistemul etalonului aur nu mai functiona normal si, ca urmare, la 18 mai 1932 s-a concentrat întregul comert cu devize în mâinile Bancii Nationale, în scopul:

apărării monedei;

respectării angajamentelor prin asigurarea transferului tuturor obligatiunilor;

adaptării schimburilor cu străinătatea la nevoile balantei de plăti;

Banca Natională a asigurat transferul obligatiunilor în străinătate si a asigurat garantia monedei, cerând statului să acorde, pe lângă prima de 38% pentru devize forte si prime pentru încurajarea productiei nationale de aur; astfel, productia a crescut de la 3191 kg aur fin - 1932, la 5364 kg - 1938. Acoperirea metalică a crescut în aceeasi perioadă de la 87.185 kg la 118.634 kg, respectiv 37,41% din totalul angajamentelor la vedere. În noiembrie 1936, Banca a fost autorizată, prin decret, să reevalueze stocul metalic si să-l contabilizeze la pretul de 153.379,33 lei kilogramul de aur. Rezultatul reevaluării a servit la stingerea unor datorii ale statului si pentru cheltuieli de armament.

Pentru a asigura functionarea normală a Băncii Nationale, urmare a legii conversiunii datoriei agricole si urbane cu 50%, statul, pe baza unei conventii încheiate cu Banca Natională, s-a obligat să-i acorde acesteia o anuitate de 450 milioane lei, pe întreaga durată de aplicare a legii de conversiune.

În vederea relansării economiei după criză, Banca Natională a redus taxa scontului succesiv, de la 7% la 5 martie 1932 la 4,5% la 15 decembrie 1935.



Pentru a preveni o situatie similară celei din timpul crizei, când numeroase bănci au trebuit să se închidă datorită în parte si abaterilor de la regulile de acordare a creditelor, Banca Natională a initiat si participat la stabilirea unor măsuri de reorganizare, întărire a creditului si de întărire a sistemului bancar, punând bazele supravegherii comertului bancar prin înfiintarea Consiliului Superior Bancar pe baza legii din 8 mai 1934.

Consiliul Superior Bancar era un organ independent care, împreună cu Banca Natională, veghea permanent la aplicarea legii si exercitarea controlului asupra comertului de bancă. Avea personalitate juridică de drept public si o compunere care să permită o justă reprezentare, atât a intereselor statului si ale Băncii Nationale, cât si ale tuturor categoriilor de întreprinderi bancare din tară.

Consiliul era format din 12 membrii având functii improtante ca organ de control si de judecată.

Ca organ de control, verifica bilanturile si situatiile anuale si semestriale ce i se trimiteau de către toate băncile din tară, urmărind dacă datele din acestea erau conforme cu normele stabilite de legea bancară.

Ca instantă de judecată, cerceta toate problemele date în competenta sa si toate abaterile de la Legea bancară, aplicând sanctiunile prevăzute băncilor si conducătorilor care comiteau infractiuni. Toate deciziile luate trebuiau motivate si erau supuse controlului Curtii de Apel si Curtii de Casatie.

În afara Consiliului Superior Bancar, controlul băncilor se exercita permanent si de Banca Natională, care primea de la fiecare bancă o situatie lunară a activului si pasivului său, iar băncile, care aveau datorii la Banca Natională se supuneau si unei verificări anuale amănuntite a activitătii reale, băncile fiind obligate a pune la dispozitia Băncii Nationale a României registrele, actele si datele necesare, cu exceptia numelui deponentilor.

De altfel, Banca Natională a României, dispunând de numeroase subunităti răspândite în toată tara, era cea mai indicată să supravegheze cum se desfăsoară comertul de bancă."



Alexandru Pintea, Gheorghi Ruscanu, op. citată, pag. 177 - 180










Document Info


Accesari: 1977
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )