Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


























Referat Belgia




Referat Belgia



I DENUMIRE SI SUPRAFATA

Belgia (franceza - Belgique; germana - Belgie) este o monarhie constitutionala din nordvestul Europei. Se invecineaza la nord cu Olanda si cu Marea Nordului, la est, cu Germania si Luxemburg iar in sud si sudvest, cu Franta. Impreuna cu Olanda si Luxemburg, aceasta tara formeaza Tarile de Jos. Are aproape 280 km (mai exact, 277 km) lungime, masurata de la sudest spre o directie nordvest, are cam 145 km latime si o forma de triunghi. Suprafata este de 30.528 km2, iar cel mai mare oras este Bruxelles, care este si capitala acestui stat.


II Pamant si resurse



Belgia detine trei principale regiuni fiziografice: campia, platoul central si Muntii Ardeni.




Campia se extinde de la 16 la 48 km in nordvest. De-a lungul Marii Nordului, exista o portiune de pamant joasa formata, aproape in totalitate, din dune de nisip si ?polderi'. Acestia reprezinta o formatiune de pamant provenita din mare si protejata de diguri, care au fost concepute intre secolele XIII si XV. Ridicatura de pamant a campiei, fata de nivelul apei, este de 20 m.

Platoul central este o zona usor curbata, irigata de un numar foarte mare de raulete si contine foarte multe vai fertlie cu un sol aluvial bogat. Aici se mai gasesc pesteri si grote.

Muntii Ardeni reprezinta un platou impadurit, masurand 460 m lungime, si se extinde in sudestul Belgiei si in nordestul Frantei. Aici se afla Botrange, cel mai inalt pisc din Belgia, cu o inaltime de 694 m. Aceasta zona este pietroasa si are o agricultura foarte slab dezvoltata.


A FLUVIILE

Cele mai importante fluvii din Begia sunt Schelde (Escaut) si Meuse. Ambele izvorasc din Franta si sunt navigabile in Belgia. Pe Schelde, principala sursa de apa din aceasta tara, sunt porturile Antwerp, Bruxelles si Ghent. Cei mai mari afluenti sunt: Lys, Dendre, Senne si Rupel. Sambre si Ourth sunt cei mai mari afluenti ai fluviului Meuse.


B CLIMA

Langa ocean, clima este temperat-oceanica. Departe de influentele maritime, se observa o crestere a temperaturii. In zona Muntilor Ardeni, vara este foarte cald, iar iarna este foarte frig, precipitatiile sunt foarte bogate. In Bruxelles, capitala asezata in mijlocul tarii, temperatura normala este de la -1^ la 4^C, in ianuarie, si 12^-23^C, in iulie. In rest, temperatura este de 1^-5^C, in ianuarie, si de 13^-20^, in iulie. In Bruxelles, ploaia este ?uniform' raspandita de-a lungul anului (860 mm), iar in Oostende (pe coasta) este de 600 mm.



D FLORA SI FAUNA

In Belgia, se intalnesc mici animale precum: vulpi (in general), bursuci, fazani, nevastuici, jderi si arici. Cerbii, capriorele si porcii mistreti sunt prezenti in regiunea Ardenilor. Exista si o plentitudine de plante, cum ar fi: zambila, capsunii, nuielusa-de-aur, manusa-vulpii si lacramioara. Dintre copacii din paduri, amintim: stejarul, fagul, ulmul si portiuni de pin care au fost plantate dupa noul program de reimpadurire.


III POPULATIA

Populatia: Belgiei face parte din doua grupari etnice Flamingii (de origine teutona) si un popor de origine celtica, Walloni. Cele mai distincte caracteristici ale celor doua popoare este limba (primii vorbesc limba germana, iar al doilea grup, limba franceza). Limba germana se vorbeste in partea de nord a Belgiei, iar in sudestul Belgiei, se vorbeste limba franceza. In capitala Belgiei, se vorbesc ambele limbi. In 1993, aceste doua limbi au devenit limbile oficiale ale celor doua regiuni distincte, Flandre si Wallonia.


A POPULATIA SI CARACTERISTICILE ACESTEIA

Populatia Belgiei, dupa un calcul facut in 1998, a fost de 10.171.059. 60% dintre locuitori locuiesc in Flandre. Densitatea populatiei este foarte mare, aproape cea mai mare din Europa, 333 loc/km2. Cea mai mare concentratie este in Bruxelles, Antwerp, Licge si Ghent. Centrele industriale cele mai importante se gasesc intre Mons si Charleroi. Din cauza dezvoltarii industriei, populatia s-a expansionat in acea regiune. Aproape 10% din belgieni traiesc in capitala. 97% este clasificata ca populatie urbana.


B DIVIZIUNEA POLITICA SI PRINCIPALELE ORASE

Belgia este divizata in trei regiuni federale: Bruxelles (959.861 locuitori - in 1998), Flandre (5.826.589 locuitori) si Wallonia (3.291.732 locuitori). Aceste trei mari regiuni sunt divizate in niste subregiuni numite: Antwerp, Flemish Brabant, Walloon Brabant, Flandrele de Est, Hainaut, Licge, Limbourg, Lexemburg, Namur si Flandrele de Vest. Acestea sunt divizate, la randul lor, in 600 de comune. Cele mai mare orase, din punct de vedere al numarului de locuitori, sunt: Bruxelles (963.324 loc., incluzand si suburbiile), Antwerp (472.368), Ghent (235.882), Charleroi (211.192) si Licge (200.201).




C Limba

In 1963, a fost data o lege pentru stabilirea celor trei limbi oficiale din Belgia: Olandeza a fost recunoscuta ca limba oficiala in nord, franceza, in sud, si germana, la granita de est. In orasele si suburbiile din Bruxelles, si franceza si olandeza sunt recunoscute ca limbi oficiale. In intreaga tara, 58% dintre oameni vorbesc limba olandeza, 32%, limba franceza, si 10% vorbesc si franceza si olandeza si germana. In 1971, s-a dat un drept prin care au fost recunoscute, si pe plan politic, aceste trei comunitati lingvistice, acordand dreptul de ?autonomie' culturala si revizuind statutul administrativ din Bruxelles.


H Literatura

Teatrul National (1945) este o dovada unei culturi surprinzatoare a acestui popor. Scriitorii belgieni au contribuit la dezvoltarea literaturii franceze si a celei locale. Pe langa celebrii autori ca Philippe de Comines si Jean roissart, ce au scris in limba franceza, ii avem pe Charles de Coster si Emile Verhaeren, Hendrik Conscience (intemeiatorul nuvelei), din secolul al XIX-lea. Poetul si nuvelistul Maurice Maeterlinck, ce a scris in franceza, a castigat Premiul Nobel in Literatura, in anul 1911.



IV Economia

Cu toate ca economia creste rapid in Belgia, tara ramana greu industrializata, importand cantitati foarte mari de materiale care erau destinate exportului. O astfel de industrie ii confera Belgiei tilul de una dintre cele mai mari producatoare interne din lume, in ciuda numarului mare al populatiei. Cu cele trei sferturi din produsele destinate care se duc la Uniunea Europeana, economia acestei tari depinde de vecinii sai, ea fiind deja integrata in economia europeana. La inceputul anilor ^90, un buget deficitar combinat cu recerea in somaj in rate, a facut ca economia Belgiei sa decada. Pentru a trece peste aceasta criza bugetara, Guvernul a inceput un program de austeritate, majorand preturile. Astfel, in 1995, bugetul era de 120,1 miliarde $, iar in 1998 de 293,4 miliarde $.


A Agricultura

Agricultura ocupa 3% din totalul de forta de munca si produce suficiente cantitati pentru a asigura Belgiei un loc bun la exportul de alimente. Aproape doua treimi din ferme sunt cultivate pe o suprafata de cel putin 10 hectare. 22% din aceasta tara este cultivata. La inceputul anilor ^90, cele mai importante produse au fost: zaharul (5.7 milioane de tone), cartofii (1.8 milioane), graul (1.4 milioane), fructele, rosiile si faina. Cresterea animalelor este principala ocupatie a localnicilor. Numarul de animale este relativ mare: 7.9 milioane de porci, 3.6 milioane de capre, 210.000 de oi, 31.000 de cai.



C MINERIT

Belgia are un numar limitat de resurse minerale. Carbunele este principalul produs din secolul XX, dar depozitele au fost de multe ori golite, in anii ^50. In anii ^80, multe mine s-au inchis, iar la inceputul anului 1992, aproape toate minele au fost inchise. Carbunele si petrolul sunt importate acum pentru fabricarea unor oteluri speciale, sau in alte industrii. In 1998, extractia de gaze naturale a fost de 2,3 milioane m.



E ENERGIA

Cele sapte puncte nucleare sunt pricipalele surse de electricitate din Belgia. Din pricina declinului din industria cobaltului, Belgia a fost obligata sa importe cobalt, petrol si gaze naturale. Din anii ^80, s-a pus accent si pe sursele alternative de curent, cum ar fi biomasa si tehnologia geotermala. Un generator de gaze a fost construit. In 1996, puterea electrica totala a fost de 79 miliarde de kilowatiora.


F MONEDA SI UNITATE BANCARA



Unitatea monetara este francul belgian (31,94 franci belgieni=1$, pana in mai, 1998). Din mai, 1998, Belgia, impreuna cu alte zece tari membre ale EU (Uniunea Europeana), au adoptat o unica moneda, euro, pentru toate tranzactiile, care a fost introdusa de la 1 ianuarie, 1999. Banca Centrala Europeana a fost constituita odata cu adoptarea acestei monede si a fost folosita si in transferurile electronice. Banca Nationala a Belgiei a devenit subordonata Bancii Centrale Europene, ca membra al Sistemului Central Bancar (ESCB).


I COMUNICATII

Limbile in care difuzeaza canalele de televiziune sunt olandeza germana si franceza, dar exista si posturi straine aprobate de guvern. Sunt receptionate si foarte multe posturi straine. In 1998, existau 820 de posturi de radio, 469 de posturi de televiziune cu licenta, 39 de ziare zilnice. Mai exista si 475 linii telefonice la fiecare 1000 de locuitori.


VI ISTORIE

Numele de Belgia deriva de la numele unui vechi trib celtic, Belgae. Regiunea romana, ce se numea Belgia (Gallia Belgica),

cuprindea Belgia de astazi, Franta de Nord, Olanda si o parte din Elvetia. Succesoarea Romei, in Europa de Vest, a fost regatul francilor, care s-a intins, cuprinzand Germania, extinzandu-se de la Muntii Pirinei, spre Est, la muntii Alpi. Conducatorul francilor a fost Charlemagne, care a unit toata Europa de Vest prin cucerirea tuturor regiunilor, in anii 768-814. Cand tinutul Franciei a fost divizat, Belgia a fost incorporata in ducatul Lorraine. In 384, Flandrele s-a unit cu Bourgogne, iar pana la sfarsitul secolului al XV-lea, ducii din Bourorne detineau cea mai mare parte din Belgia si Olanda. Cuceririle regatului burgon au incetat odata cu moartea ultimului duce, Charles cel Curajos.


A Domnia habsburga

Prin casatoria, in anul 1477, a ficei lui Charles cel Curajos, Maria de Burgonia, cu printul german Maximilian (mai tarziu, Sfantul Imparat Roman Maximilian I), toate tinuturile bogate ale burgonilor, in afara ducatului in sine, au trecut sub dominatia habsburga. Charles, nepotul lui Maximilian, a cucerit, in anul 1506, Olanda. Charles a devenit Imperatorul Spaniei, in anul 1516, si si-a luat numele de Sfantul Imparat Roman Charles V. In 1549, a acceptat ca Olanda sa intre in posesia Spaniei.

Cand Filip al II-lea al Spaniei, succesorul lui Charles, a incercat sa elimine protestantismul si toate legaturile dintre supusii sai cu populatia protestatoare, a provocat o revolutie, care a inceput in anul 1566. Aceasta hotarare luata de rege a fost atat cauza unor probleme religioase si economice, cat si o incercare de pastrare a traditiilor si a guvernamantului locale. Armata Spaniei a fost infranta, dar lupta dintre catolici, din sud, si protestanti, din nord, continua. In 1581, sapte provincii (Gelderland, Friesland, Olanda, Groningen, Overijssel, Utercht si Zeeland) si-au declarat independenta fata de Spania, in timp ce provinciile din sud (Belgia de astazi) au ramas loiale Spaniei. Filip al II-lea a continuat sa incerce recucerirea provinciilor din nord. In 1609, dupa ce nici o parte nu a obtinut o victorie totala, Filip al III-lea a semnat un acord pe 12 ani cu rebelii. Cand acest acord a expirat, Razboiul de 30 de ani era pe cale de a izbucni, iar Olanda, stapanire a Spaniei, a devenit iar pamant de batalie. In 1635, Germania si Franta si-au unit fortele pentru a desparti Olanda de Spania, dar nu reusesc. In anul 1648, dupa o succesiune de victorii ale aliantei franco-germane, Filip al IV-lea a fost obligat sa semneze un acord de pace cu Germania. Sudul ( Belgia si Luxemburgul de astazi) a ramas sub posesia Spaniei. Prin Tratatul de la Münster, Germania a castigat anumite teritorii din sud, iar Spania a fost de acord sa inceteze navigarea pe fluviul Schelde, care trecea prin teritoriul Germaniei, dar care era singura iesire din Antwerp spre mare. Din cauza acestui tratat, Antwerp, centru de comert si mare oras-port, a inceput sa regreseze.



Franta, impreuna cu o coalitie de puteri europene, a continuat razboiul impotriva Spaniei. In timpul lungii sale domnii, Louis al XIV-lea a refuzat sa abandoneze razboiul contra Spaniei, pentru eliberarea Olandei. Prin tratatul de la Pirinei, din anul 1659, Franta a castigat mai multe regiuni de granita si orase mari. Olanda spaniola a devenit motiv de lupta pentru un alt mare conflict, Razboiul Succesiunii Spaniole. Un acord din anul 1713, incheiat la Utrecht, a precizat faptul ca regiunea Flandre, incluzand Dunkerque si Lille, partea cea mai intinsa din teritoriu, a revenit Austriei, care era ajutata de Germania.

In timpul razboiului pentru succesiune din Austria (1744), tara a fost ocupata de francezi, dar returnata prin Tratatul de la Aix-la-Chapelle, din 1784. In afara acestei invazii, Belgia austriaca era, initial, pasnica. Acest moment de pace a fost intrerupt de imparatul austriac Joseph al II-lea, care a decis sa stearga toate granitele si sa ocupe estuarul fluviului Schelde. In 1787, el reuseste, dar acest lucru a insemnat pierderea controlului, in Franta izbucnind revolutia. Multe garzi austriece au fost nevoite sa capituleze, iar pe 11 ianuarie 1790, s-a proclamat independenta Republicii Belgia. Dar diferntele de religie si societate erau vizibile, asa ca aveau o tara foarte prost organizata. Profitand de aceasta ocazie, Francis al II-lea, in 1792, ocupa din nou Belgia, iar din razboaiele purtate cu Franta de predecesorul sau (Leopold II), Belgia revine Frantei, penrtu a doua oara. Belgia a fost cedata formal prin tratatul de la Campo Formino, din anul 1797.


B Dominatia franceza si germana

Regimul instalat de francezi a fost nepopular, dar Belgia a profitat din plin de acest lucru. Franta cucereste Licge (un oras foarte prosper si in continua dezvoltare) si il alipeste teritoriului belgian. De asemenea, francezii au redeschis navigarea pe fluviul Schelde, Antwerp inflorind din nou. Au fost deschise noi fabrici pentru industria locala.

In 1814, Belgia a fost ocupata de armatele natiunilor impotriva lui Napoleon Bonaparte. In urmatorul an, batalia de la Waterloo, cea mai mare din seria razboaielor napoleonice, s-a dat pe pamant belgian.

Prin pacea semnata la Congresul de la Viena (1815), Belgia s-a unit din nou cu Olanda, de data aceasta, sub dominatia regelui german William I. Belgia catolica nu a vrut un rege protestantist, chiar daca tara a prosperat in urma dominatiei germane. Izbucnirea unui nou conflict in Franta, in iulie, 1830, a facut ca poporul belgian sa se trezeasca. Trupele germane au fost alungate din Bruxelles si, pe 4 octombrie, o coalitie unica dintre catolici si liberali a proclamat independenta Belgiei. Marile puteri existente (Austria, Franta, Anglia, Prusia si Rusia) au acceptat independenta Belgiei. Desi Germania nu dorea acest lucru, nu a avut incotro, pentru ca ii statea in cale marea alianta a Marilor Puteri.


C Independenta si neutralitate

Noua constitutie a Belgiei prevedea faptul ca alegatoriii erau impartiti in doua categorii: o parte era formata din barbatii proprietari de pamant, iar cealalta din rege (sprijinit de ministrii). Acestia l-au ales in fruntea tarii pe Leopold I de Saxe-Goburg-Gotha. Acesta a fost un model de monarh datorita maiestriei sale in politica si bunei organizari pentru viitorii monarhi. Datorita acestor calitati, el a ajuns o figura foarte importanta printre conducatorii Europei din acele timpuri. Germanii s-au hotarat, in 1839, sa semneze un acord de pace intre cele doua tari. Dupa cum prevedea acordul, Belgiei ii revenea jumatate din Luxemburg, in timp ce germanii controlau Marele Ducat, Limourg si estul Fluviului Meuse. De asemenea, puterile europene au recunoscut independentasi neutralitatea statului.

Chiar si dupa dezintegrarea aliantei dintre catolici si liberalii anticlerici, Constitutia a rezistat.










Document Info


Accesari: 9
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )