ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
SCURT ISTORIC AL ANALIZEI FINANCIARE
Analiza financiara a aparut din necesitati practice, la sfarsitul secolului al XIX-lea, cand bancherii solicitau informatii pentru evaluarea si aprecierea garantiilor societatilor care doreau sa efectueze un imprumut.
La inceput aceste informatii se refereau la o analiza sumara a solvabilitatii si la verificarea anumitor echilibre financiare, insa, odata cu dezvoltarea si diversificarea agentilor economici precum si ca urmare a cresterii rolului bancilor si institutiilor financiare in economie, complexitatea analizei financiare creste.
In ultimul timp importanta analizei financiare este amplificata de numeroasele solicitari, de un grad mare de sinteza, generate in special de:
2.2 DEFINIREA SI SCOPUL ANALIZEI FINANCIARE
Analiza financiara consta intr-un ansamblu de instrumente si metode care permite aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi.
Scopul analizei financiare, privita ca o activitate, este de stabilire a unui diagnostic asupra situatiei financiare a intreprinderii cand sunt identificate punctele tari si slabe ale gestiunii financiare. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de mentinere si dezvoltare in mediul concurential.
In sens general, finalitatea analizei financiare consta in oferirea de informatii financiare atat celor din interiorul intreprinderii, cat si celor interesati din afara acesteia.
In primul caz, cand problema diagnosticului este pusa din interiorul intreprinderii (diagnostic financiar intern) utilizatorii pot fi conducatorii, actionarii actuali sau salariatii. Obiectivul urmarit in acest caz este de a detecta unele eventuale situatii de dezechilibru financiar si de a adopta noi decizii de gestionare a intreprinderii. Aceste decizii se bazeaza pe identificarea originii si cauzelor dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de alta parte pe stabilirea masurilor de remediere a dezechilibrelor.
In al doilea caz, cand problema este pusa din exteriorul intreprinderii (diagnostic financiar extern) utilizatorii vor fi analistii financiari, actionarii potentiali, partenerii traditionali, organisme bancare si financiare sau chiar statul. De data aceasta obiectivul urmarit este capacitatea intreprinderii de a genera profit, capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile, pe termen scurt sau lung (lichiditatea sau solvabilitatea intreprinderii), precum si valoarea intreprinderii.
De cele mai multe ori utilizatorii externi au nevoie de un diagnostic financiar fie pentru acordarea de credite intreprinderilor (in special bancile), fie pentru luarea deciziilor de patrunderea in capitalul unei intreprinderi (actionari potentiali sau alte intreprinderi) sau pentru aprecierea soliditatii unui concurent.
Astfel, putem spune ca obiectivele urmarite de catre analiza financiara difera in functie de cele doua tipuri de analiza financiara:
OBIECTIVELE ANALIZEI
METODE SI TEHNICI UTILIZATE
Studiul echilibrului financiar si al riscului de faliment (insolvabilitate)
Nevoi
Sursele fondurilor
Bilantul contabil reprezinta instrumentul principal si caracteristic de sintetizare si generalizare la un moment dat, pe baza principiului dublei reprezentari a datelor si informatiilor contabile privind mijloacele economice si sursele lor de formare, cat si rezultatele activitatii agentului economic.
® &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; variatia oricarui post din activ este suma algebrica a variatiilor tuturor celorlalte pozitii din bilant (active si pasive);
® &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; variatia oricarui post din pasiv este suma algebrica a tuturor celorlalte pozitii din bilant.
o &n 212i88c bsp; modificarea posturilor din bilant inseamna:
® &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; folosirea de capital pentru:
~ &n 212i88c bsp; orice crestere a unei pozitii din activ;
~ &n 212i88c bsp; orice diminuare a unei pozitii din pasiv.
® &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; sursa de capital pentru:
~ &n 212i88c bsp; orice diminuare a unei pozitii de activ;
Datorii in ordinea exigibilitatii lor crescatoare
sau descrescatoare
Imobilizari necorporale
- cheltuieli de constituire si de cercetare - dezvoltare
+ prime de rambursare a obligatiilor
Imobilizari corporale
+ stocuri fara miscare sau cu miscare lenta (mai mare de 365 zile)
Imobilizari financiare
- imobilizari financiare sub un an
+ creante mai mari de un an
2. Activul circulant corectat se obtine prin efectuarea urmatoarelor corectii:
ACTIVUL CIRCULANT CORECTAT
- stocuri cu miscare lenta sau fara miscare
Creante
creante mai mari de un an
imobilizari financiare mai mici de un an
+ cheltuieli inregistrate in avans
+ decontari din operatii in curs de clarificare
+ diferente de conversie-activ
Disponibilitati si plasamente
Asupra pasivului corectiile urmaresc obtinerea a doua marimi:
Capitaluri proprii
cheltuieli de constituire si de cercetare-dezvoltare
- prime de rambursare a obligatiilor
- profit net distribuit ca dividende
+ venituri inregistrate in avans mai mari de un an
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli mai mari de un an
Datorii mai mari de un an
DATORIILE PE TERMEN SCURT
+provizioane pentru riscuri si cheltuieli mai mici de un an
+profit net distribuit sub forma de dividende
+venituri inregistrate in avans mai mici de un an
+decontari din operatii in curs de clarificare
+ diferente de conversie-pasiv
|
Fig.nr.4 - Structura bilantului functional |
Bilantul functional se obtine respectand o serie de principii privind reprelucrarea unor elemente ale bilantului contabil, cum sunt:
! &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Activele sunt luate in considerare la valoarea lor bruta pentru a pune in evidenta decizia initiala. In acest caz in pasiv vom intalni amortizarea ca sursa proprie de origine interna;
! &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Conceptul de activ fictiv utilizat in versiunea patrimoniala nu mai este operational, tocmai pentru ca activitatea firmei este privita in mod dinamic;
! &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Imobilizarile detinute in leasing sunt integrate in bilantul functional la valoarea lor de contractare, deoarece se apreciaza ca si imobilizarile respective servesc procesului de exploatare. In acest caz, leasing-ul devine o sursa de finantare regasita in pasivul unitatii unde majoreaza capitalul propriu cu partea achitata, respectiv imprumuturile pe termen lung cu valoarea ramasa de achitat;
! &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Cheltuielile de inregistrare in avans ce privesc exercitiile viitoare sunt considerate active aciclice. Restul de cheltuieli inregistrate in avans sunt asimilate creantelor din exploatare sau din afara exploatarii, dupa caz;
! &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Efectele scontate si neajunse la scadenta sunt considerate integrate in activ la creante, iar in pasiv la creditele curente de trezorerie;
! &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Primele de rambursare a obligatiilor sunt deduse din activ, iar in pasiv se diminueaza in mod corespunzator sursele externe ale pasivului aciclic (motivatia este data de respectarea principiului "valorii de origine", deci se considera ca primele de rambursare nu au fost acordate);
! &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Diferentele de conversie de activ, respectiv de pasiv se revine la valoarea de origine. De aceea, in cazul diferentelor de conversie de activ se majoreaza creantele sau se diminueaza obligatiile cu valoarea respectiva, pentru a se reconstitui valoarea de origine. Intr-o maniera simetrica, pentru diferentele de pasiv se micsoreaza creantele sau se majoreaza obligatiile pentru suma in cauza.
! &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Titlurile de plasament sunt asimilate creantelor in afara exploatarii, fiind excluse din trezoreria de activ datorita gradului diferit de lichiditate a acestora.
Ø &n 212i88c bsp; Nu respecta principiul unitatii de casa prin alocarea resurselor la nevoi specifice. La ora actuala, finantarea utilizarilor stabile doar din resurse stabile este contestata, relevandu-se rolul creditelor pe termen scurt, care in anumite conditii menite sa le asigure reinnoirea, pot finanta la fel de bine utilizarile stabile.
Ø &n 212i88c bsp; Atribuie trezoreriei o valoare reziduala. Aceasta trebuie insa gestionata la fel ca si celelalte resurse, reprezentand un element de flexibilitate prin posibilitatea de a face fata unor riscuri de curs valutar sau de nivel al dobanzii, precum si de a realiza achizitii oportune de orice natura materiala sau financiara.
Ø &n 212i88c bsp; Ofera o optica perimata a echilibrului financiar, considerand ca daca fondul de rulment nu raspunde in acelasi sens evolutiei nevoii de fond de rulment, aceasta conduce la degradarea trezoreriei prin recurgerea la credite pe termen scurt. Acestea sunt considerate riscante si apelul la ele este apreciat drept un indiciu al vulnerabilitatii agentului economic. Astazi, insa, tot mai multi agenti economici recurg la acest tip de credite.
Ø &n 212i88c bsp; Pune accentul pe nevoia de fond de rulment, deci pe activitatea de productie si pe necesitatea ajustarii resurselor pentru a acoperii aceste nevoi de exploatare. Dar, nu toti agentii economici, si in special cei care presteaza servicii, sunt la fel de interesati de aceasta latura a activitatii.
§ &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; O prima asemanare se refera la principiile pe care se bazeaza constructia ambelor bilanturi. Este vorba de:
2.3.2 &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Activul net contabil (situatia neta)
Activul net contabil (ANC) sau situatia neta sau patrimoniul net, exprima averea neta a actionarilor (activul negrefat de datorii).
Rcn = (Activ net contabil / Activ total) x 100
nevoile permanente de alocare a fondurilor banesti se vor acoperi din capitaluri permanente, in special din capitaluri proprii;
nevoile temporare se vor acoperi din surse temporare.
& &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; CAPITALURILE PERMANENTE > ACTIV IMOBILIZAT NET Þ FRN > 0
& &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; CAPITALURILE PERMANENTE < ACTIV IMOBILIZAT NET Þ FRN< 0
In cazul in care fondul de rulment net are valoare negativa, principala consecinta este alocarea de resurse temporare pentru finantarea nevoilor permanente, contrar principiului de finantare: nevoilor permanente li se aloca resurse permanente. Deci, putem spune ca situatia de fata denota un dezechilibru financiar, care trebuie analizat avand in vedere specificul activitatii pe care o desfasoara intreprinderea. Dezechilibrul este mai periculos mai ales in cazul intreprinderilor care desfasoara o activitate industriala, fiind o situatie permisa doar intreprinderilor cu activitate comerciala, pentru care datoriile pe termen scurt pot fi asimilate resurselor permanente.
|
a) &n 212i88c bsp; analiza in corelatie cu specificul sectorului de activitate; b) &n 212i88c bsp; analiza prin metoda ratelor. · &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; reducerea capitalului propriu sporirea capitalului propriu NFRe = Nevoi curente de exploatare - Resurse curente de exploatare |
~ &n 212i88c bsp; alte creante;
~ &n 212i88c bsp; decontari cu asociatii privind capitalul;
~ &n 212i88c bsp; capitalul subscris dar nevarsat.
Resursele ciclice din afara exploatarii sunt:
NFRae = NFR - NFR e
Ca principiu, este important ca necesarul de fond de rulment din exploatare sa detina o pondere majoritara si in crestere in necesarul de fond de rulment.
Dividende = Rezultat n-1 - (Rezerve n - Rezerve n-1 )
& &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Cheltuielile de repartizat asupra mai multor exercitii cuprind cheltuieli diferite cum ar fi: cheltuieli cu infiintarea de santier, cheltuieli cu reparatii majore, cheltuieli de emisiune a imprumuturilor, etc. aceste cheltuieli apar ca o intrebuintare falsa pe termen lung sau mediu, constituind de fapt, o cale indirecta pentru atenuarea unor cheltuieli de exploatare prin divizarea si repartizarea lor pe mai multe exercitii.
& &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Reducerea capitalurilor proprii reprezinta de fapt, iesirile de fonduri.
& &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Rambursarea datoriilor financiare, respectiv amortismentele imprumuturilor practicate in cursul exercitiului.
|
Dn = Dn-1 + Cresteri - Rambursari |
® &n 212i88c bsp; daca un anumit post creste, aceasta crestere reprezinta o resursa suplimentara care se inscrie in coloana "Degajari";
® &n 212i88c bsp; daca un anumit post se diminueaza, aceasta diminuare constituie o reducere de resurse, echivalenta cresterii unei nevoi si se va inscrie deci in coloana "Nevoi".
· &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; sold A - care reprezinta variatia neta a exploatarii ( DNFRe);
|
DNFRe = DActive de exploatare - DDatorii din exploatare |
· &n 212i88c bsp; sold B - care reprezinta variatia neta in afara exploatarii (DNFRae);
|
DNFRae = DActive in afara exploatarii - DPasive in afara exploatarii |
· &n 212i88c bsp; sold A + B - reprezinta variatia nevoii de fond de rulment, care poate fi : nevoie de fond de rulment sau degajare neta de fond de rulment .
· &n 212i88c bsp; sold C - reprezinta variatia neta a trezoreriei (DTN)
|
DTN = DDisponibilitatilor - DCreditelor de trezorerie |
1) &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; &n 212i88c bsp; Analiza variatiei fondului de rulment
&n 212i88c bsp; politica intreprinderii in domeniul productiei si relatiile cu societatile comerciale;
~ &n 212i88c bsp; eficacitatea gestiunii stocurilor si creantelor.
3) Analiza variatiei trezoreriei
Obiectul prioritar al analizei il constituie impactul diferitelor operatii ale intreprinderii asupra trezoreriei. Aceasta preocupare antreneaza doua consecinte.
In primul rand, consecintele fenomenelor de decalaj intre momentul efectuarii operatiilor si cel al incasarilor sau platilor propriu-zise care afecteaza trezoreria. In cazul platilor in numerar, operatia are incidenta imediata asupra trezoreriei, in timp ce creditele comerciale acordate sau obtinute genereaza decalaje de plati nefavorabile si respectiv favorabile. Aceste decalaje apar sub forma de stocuri , creante si datorii de exploatare sau in afara exploatarii la cele doua niveluri ale bilantului functional consacrate nevoii de fond de rulment.
In al doilea, este necesar sa se faca distinctie intre operatiile generatoare de fluxuri monetare reale (venituri incasabile, cheltuieli platibile) si cele contabile de redresare sau corectare a unor valori care nu vor avea impact asupra trezoreriei (operatii generatoare de venituri si cheltuieli calculate).
Din cele prezentate rezulta ca trezoreria intreprinderii variaza nu numai ca efect al cheltuielilor si veniturilor exercitiului, ci si ca urmare a variatiei stocurilor de active si a soldurilor de creante si datorii, la sfarsitul exercitiului fata de inceputul acestuia. Trezoreria intreprinderii fiind unica se va modifica si ca urmare a cheltuielilor platibile pentru investitii, cat si a fluxurilor de capital si dobanzilor generate de activitate financiara si exceptionala a intreprinderii in cursul exercitiului .
Evolutia trezoreriei nu poate fi apreciata corect decat daca este pusa in relatie cu ceilalti indicatori. Aceasta se realizeaza pe baza ecuatiei de echilibru. Ea arata ca orice crestere a nevoii de fon de rulment (NFR) nefinantata printr-o crestere corespunzatoare a FRNG va conduce la degradarea trezoreriei.
Pe langa aceste corelatii se pot analiza elementele trezoreriei care reprezinta diferenta dintre lichiditati si credite pe termen scurt. Acestea din urma pot uneori indica prezenta unui risc financiar, vulnerabilitate si dependenta fata de banci a agentului economic.
|
