Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























STRATEGII IN AMPLASAREA INTREPRINDERILOR INDUSTRIALE

management




STRATEGII ĪN AMPLASAREA ĪNTREPRINDERILOR INDUSTRIALE




6.1. Obiective si factori de influenta


Doar la prima vedere amplasarea pare o problema unica pentru ca orice politica de dezvoltare sau restrāngere de activitate, orice schimbare a zonelor de aprovizionare sau desfacere impune obligatoriu declansarea unei analize si o rezolvare de tipul:




se va promova o politica de subcontractare;

se va dezvolta uzina existenta;

se mentine uzina existenta si se va construi o noua capacitate de productie pe un amplasament mai favorabil;

se va dezafecta uzina existenta si se va gasi un nou amplasament pentru productie.

Chiar daca este o decizie pe termen lung, sustinuta printr-un un suport financiar considerabil factorii fizici, economici, sociali sau politici cu un comportament mai mult sau mai putin previzibil, pun conducatorii īn postura de a fi mereu atenti fata de consecintele amplasamentului asupra costurilor, de a lua īn considerare o serie de situatii si de riscuri neidentificate sau incorect cuantificate si care impun o reconsiderare a situarii geografice a īntreprinderii. Factorii fizici, īn primul rānd tipul si caracteristicile materiilor prime si a produselor finite, au o influenta directa asupra nivelului de energie consumata, dimensiunii instalatiilor de īncalzire sau ventilatie, marimii capacitatilor de productie, dimensiunea spatiilor pentru depozitare, iar factorii economico - sociali īntr-o īnsiruire exhaustiva: nivelul de salarizare, climatul de munca, politica de mediu, somajul, taxele si impozitele au repercusiuni directe sau indirecte asupra costurilor de productie si a nivelului profitului realizat.

Obiectivul managementului strategic de amplasare īl reprezinta: minimizarea costurilor combinate de productie, transport, comunicatii si a celor cauzate de factorii de mediu.

Īntr-o figura sugestiva (fig. 6.1) au fost reprezentati principalii factori care trebuie luati īn considerare īntr-un demers strategic de amplasare.
















Figura 6.1 - Principalii factori īn amplasarea īntreprinderilor


Forta de munca reprezinta principalul factor al procesului productiv: activ, creativ, comunicativ, perfectibil, iar influenta sa asupra pretului de productie este determinanta. Nivelul de salarizare, disponibilitatea, stabilitatea, productivitatea muncii, nivelul de cultura generala si de specialitate, costul vietii difera de la o localitate la alta, de la o tara la alta, si reprezinta influente care nu pot fi neglijate īntr-o analiza de amplasare care trebuie fundamentata si printr-un diagnostic al comportamentului si dinamicii factorului uman, evidentiind pentru fiecare amplasament posibil istoricul, traditiile, starea actuala si tendintele īn viitor. Nu doar forta de munca, ci toti factorii de influenta nominalizati īn fig. 6.1 trebuie corect evaluati, īn īntreaga lor complexitate. De multe ori evaluarile cantitative sunt insuficiente sau imposibil de realizat, si īn acest caz listele de control, tehnici specifice evaluarilor calitative se dovedesc deosebit de utile si relevante pentru un analist experimentat. De exemplu: nivelul de salarizare scazut reprezinta categoric un avantaj pentru decizia īn amplasare, dar retributia redusa este asociata cu productivitate scazuta, pregatire insuficienta, indisciplina tehnologica si organizatorica, acceptul de noncalitate, generānd o serie de costuri suplimentare care pot anula avantajele mentionate anterior.

Īn aceste conditii listele de control, care prin comparatie identifica pentru fiecare varianta avantajele sau dezavantajele specifice amplasamentului se dovedesc a fi un tablou relevant, cuprinzator, sinoptic. O lista de control asupra fortei de munca (tabelul 6.1) poate contine informatii despre salarizarea din zona de amplasament, somajul, productivitatea muncii, date demografice, gradul de calificare etc.



Factori de influenta

Amplasamente (variante)

Amplasament A

Amplasament B

Amplasament C

Puncte forte

Puncte slabe

Puncte forte

Puncte slabe

Puncte forte

Puncte slabe

Salarizare muncitori direct productivi







Salarizare muncitori indirect productivi







Competente profesionale







Posibilitati instruire







Absenteism







Productivitatea muncii







somaj







Restrictii pentru forta de munca straina







Demografie (vārsta, sex)







Tabel 6.1 - Analiza factorilor de influenta asupra fortei de munca


Materiile prime necesare fabricatiei, reprezinta legatura primara cu mediul exterior fiind caracterizate prin starea, volumul, greutatea, localizarea si posibilitatile de transport de la furnizori la īntreprindere. Daca materia prima este voluminoasa, grea, si se utilizeaza la obtinerea mai multor produse, procesele īntreprinderii producatoare sunt de tip analitic (figura 6.2 a), iar decizia de amplasare va lua īn considerare cu prioritate o zona geografica īn proximitatea firmei furnizoare de materie prima. Procesele sintetice (figura 6.2 b) tipice benzilor de montaj cu un singur produs finit obtinut prin asamblarea diferitelor piese achizitionate de la mai multi furnizori situati īn zone geografice diferite vor fi amplasate īntr-o zona mai apropiata de piata de desfacere, obtināndu-se avantaje concurentiale certe pentru viitoarele afaceri.









Figura 6.2 - Procese de tip analitic si de tip sintetic


Pentru ca materia prima trebuie adusa la īntreprindere pentru prelucrare iar produsele finite trebuie distribuite la clienti, poate exista o politica strategica īn care viitorul amplasament trebuie sa minimizeze doar cheltuielile aferente activitatilor susmentionate. Regula triunghiului [5] reprezinta o metoda simpla de a determina amplasamentul cel mai favorabil pornind de la premizele:

materiile prime se achizitioneaza din localitatea X, cantitatea de materii prime transportata este QX

materialele auxiliare cele mai importante si necesare procesului productiv se achizitioneaza din localitatea Y, īntr-o cantitate QY

produsele finite se livreaza pe piata din localitatea Z, īntr-o cantitate QZ

Cantitatile QX, QY, QZ se exprima īn aceeasi unitate de masura si ele caracterizeaza procesul productiv pentru aceeasi perioada de timp.

Cele trei localitati formeaza un triunghi (figura 6.3), numit triunghiul amplasarilor, īn vārfurile acestuia situāndu-se cele trei localitati susmentionate X, Y, Z.










Figura 6.3 - Triunghiul amplasarilor [3]


Se noteaza cu x, y, z distantele dintre cele trei 434g64e localitati si ele reprezinta laturile opuse vārfurilor mentionate mai sus, iar ctX, ctY, ctZ reprezinta costurile transporturilor pe un kilometru a unei unitati din produs. Īntreprinderea se poate construi pe oricare din amplasamentele X, Y, Z, iar pentru fiecare se poate calcula costul total al transporturilor:



Amplasarea va fi realizata īn functie de costul total minim rezultat din formulele prezentate sau īntr-o localitate care se gaseste īn interiorul triunghiului ABC si niciodata īn afara perimetrului acestuia.

Īn analiza cheltuielilor legate de achizitia si transportul materiei prime nu trebuie neglijate si alte aspecte majore:

existenta altor furnizori pentru materiile prime utilizate

cantitatile comandate si cantitatile disponibile la furnizor

pretul materiei prime la fiecare furnizor

calitatea materiei prime

termenele de livrare si promptitudinea īn satisfacerea comenzilor

conditiile de lotizare.

Energia utilizata pentru procesul productiv cāt si pentru asigurarea utilitatilor īntreprinderii influenteaza costurile variabile, fixe si generale ale organizatiei aproape īn aceeasi masura ca si materiile prime. Īn acest context o analiza asupra consecintelor factorului energie trebuie sa ia īn considerare:

ce tipuri de energie utilizeaza īntreprinderea pentru procesele productive si pentru utilitati (electrica, termica, hidraulica, pneumatica etc.)

cum pot fi obtinute energiile necesare (tip si cantitati)

care sunt sursele de energie pentru fiecare amplasament

care sunt costurile pentru transportul energiei

care sunt costurile cu dotarile specifice (statie de transformare, centrala termica, compresoare etc.)

care este eficienta energiei utilizate.

Combustibilul utilizat pentru operatiile tehnologice sau pentru obtinerea unor tipuri de energie necesita a fi luat īn calculele de amplasament īn conditiile īn care consumul acestuia (lemn, rumegus, carbune, pacura, motorina) este relevant īn pretul produsului finit iar achizitia, transportul si depozitarea reprezinta activitati derulate cu eforturi financiare apreciabile.

Alimentarea cu apa si canalizarea reprezinta utilitati deosebit de importante obligatorii pentru aproape toate tipurile de īntreprinderi, fara de care nu se poate desfasura procesul productiv sau nu poate functiona īntreprinderea. Apa reprezinta un element esential pentru productie cu un consum specific riguros stabilit, impus uneori prin norme internationale corect dimensionate, dificil de redus, dar poate fi usor depasit īn cazul indisciplinei tehnologice sau a utilizarii irationale. Astfel, statisticile [3] releva urmatoarele consumuri specifice de apa:


300.000 litri de apa

Pentru o tona de otel

150.000 litri de apa

Pentru o tona de zahar

100.000 litri de apa

Pentru un automobil

34.000 litri de apa

Pentru o suta de litri de bere

1.600 litri de apa


Asigurarea apei impune studii atente si de detaliu, cantitative si calitative din care nu pot fi neglijate:

ce cantitate de apa este necesara pentru functionarea īntreprinderii;

ce calitate a apei (saruri, materii organice, duritate) impune procesul productiv;

care este pretul apei;

ce costuri sunt necesare pentru racordarea la sursa de apa si la canalizare;

ce instalatii suplimentare sunt necesare pentru tratarea apei (decantoare, filtre, instalatii de dedurizare) atāt la intrarea īn sistemul productiv cāt si la deversarea sa īn reteaua de canalizare;

ce legi specifice si norme regionale de mediu trebuie respectate cu privire la utilizarea apei.

Colaboratorii. Dezvoltarea īntreprinderilor mici si mijlocii a condus la specializarea acestora īn domeniul tehnologiilor si a metodelor de lucru iar complexitatea transformarilor pe care le suporta materiile prime pentru a deveni produse finite impune ca necesara si obligatorie realizarea unor colaborari strānse īn cadrul unor centre de afaceri, fiecare īntreprindere aducāndu-si contributia specializata la reproductia industriala. Asemeni furnizorilor, colaboratorii trebuie identificati si evaluati stabilind influentele pozitive si negative asupra amplasamentului firmei. Colaborarea mai poate fi realizata prin folosirea īn comun a unor utilitati, a unor sectii auxiliare, īn valorificarea deseurilor si a produselor secundare. O categorie aparte o constituie bancile si societatile de asigurare, tot societati colaboratoare cu care firma va mentine prin firescul afacerilor un contact zilnic sau periodic.

Terenul pe care va fi construita īntreprinderea poate fi cumparat, īnchiriat sau īmprumutat, iar marimea, calitatea, zona geografica, legatura cu utilitatile, caile de transport si comunicatie determina un nivel al consecintelor asupra costurilor fixe ale produsului.

O analiza a terenului trebuie sa releve:

categoria de teren impusa de constructiile fabricii

suprafata necesara pentru buna desfasurare a tuturor activitatilor

posibilitati pentru extindere īn viitor

orientarea terenului astfel īncāt sa asigure un iluminat si o ventilatie naturala

accesibilitatea cu mijloacele de transport auto, tren, naval, aerian

pozitia amplasamentului si transportul local

costul terenului si a eventualelor amenajari (drenari, terasari, protectii etc.) necesare pentru a aduce terenul la calitatea impusa.

Existenta materialelor si a māinii de lucru locale ieftine si specializate īn constructii contribuie la reducerea volumului investitiilor si la asigurarea conditiilor pentru executia acestora.

Caile de comunicatie sunt indispensabile īntreprinderilor industriale, aprovizionarea, desfacerea, cercetarea, marketingul avānd nevoie de informatii, producānd la rāndul lor o multitudine de documente directionate spre furnizori, banci, clienti, distribuitori, colaboratori, organe locale, societati non profit etc. Īn prima faza sunt necesare fonduri financiare pentru asigurarea legaturilor telefonice, Internet, posta, fax, ziare si reviste, apoi alte surse financiare care sa permita utilizarea acestor instrumente informatice.

Conditiile de clima: temperatura, ceata, directia vāntului, umezeala au o influenta directa asupra comportamentului uman dar si asupra cheltuielilor de productie. Clima si umiditatea pot impune o serie de masuri suplimentare: hidroizolatii, ignifugari, terasari, conditionarea aerului etc.

Exista si factori de influenta internationali, nationali, regionali sau locali, care nu trebuie neglijati īntr-o analiza de amplasament: stabilitatea politica, climatul relatiilor industriale, taxele, restrictiile, costul vietii, atitudinea comunitatii, care uneori nu pot fi cuantificati cantitativ, listele de control devenind iarasi instrumente de analiza foarte utile. O lista de control cuprinzatoare este prezentata īn tabelul 6.2 continānd cvasi totalitatea factorilor de influenta care trebuie luati īn considerare īntr-o analiza de amplasament.



6.2. Metode de amplasare


Lucrarile de specialitate [2][3] prezinta mai multe metode prin care decizia de amplasare poate fi optimizata:

tabelul comparativ al principalilor factori de influenta

metoda utilitatilor aplicata analizei amplasarilor

analiza dimensionala a amplasarilor

metoda pragului de rentabilitate

metoda centrului de greutate

programarea lineara, algoritmul de transport.



Principalii factori de influenta   Tabel 6.2

Factorii de influenta

Internationali

Nationali

Regionali

Locali

Stabilitate politica





Legislatie relevanta





Sindicate de munca





Climatul mediului industrial





Fezabilitatea īntreprinderilor





Restrictii de capital





Taxele pentru firmele straine





Restrictii curente





PIB, tendinta





Tendintele investitiilor straine





Restrictii pentru forta de munca straina





Climat





Limbaj





Preferinte manageriale





Facilitati de localizare





Accesul la aria de distributie





Costul vietii





Standardul de viata





Localizarea pietei / clienti





Localizarea furnizorilor





Proximitatea colaboratorilor





Forta, abilitati si priceperi





somaj, absenteism





Nivel de salarizare





Restrictii de dezvoltare





Structura taxelor





Controlul mediului





Comunicatii internationale, nationale





Transport (aerian, tren, sosele)







Accesibilitatea teritoriului si costuri





Costul terenului





Costul constructiei





Īnchirieri





Costul serviciilor





Zonarea si restrictii de plan (urbanizare)





Accesul la utilitati





Accesul la achizitie si pregatire





Atitudinea si cultura comunitatii





Accesibilitatea energiei





Costul energiei





Impactul īn mediu





Acces la subcontractari





Acces la amplasament





Caracteristicile locului





Acces spatii adiacente





Acces transport





Parcari





Transport local





Alte facilitati








6.2.1 Tabelul comparativ de analiza a amplasamentelor

Acest tip de tabel poate fi utilizat īn conditiile īn care pentru amplasamentele considerate variante posibile, se pot calcula costurile pe grupele principale de factori de influenta atāt īn investitii raportate la productia realizata, cāt si īn cheltuieli de exploatare. Tabelul comparativ (tab. 6.3) are urmatoarea configuratie:

Tabelul comparativ al amplasarilor Tabel 6.3

Factori

Localitati

A

B

C

D

E

Forta de munca

Direct productiva





Indirect productiva






Total





Transport

Aprovizionare






Desfacere






Total





Utilitati

Energie






Apa






Gaz






Total





Costuri fixe

Chirii






Amortismente






Impozite






Total





Costuri generale

Comunicatii






Īncalzire






Total





Factori zonali

Impozite locale






Despagubiri






Asigurari






Total





Diverse

Diverse 1






Diverse 2






Total





Total general

TA

TB

TC

TD

TE

Pentru fiecare amplasare se obtine un total general care stabileste ordinea de preferinta din punct de vedere economic.

Dezavantajul metodei: o serie de factori importanti care nu pot fi cuantificati cantitativ sunt neglijati (pregatirea muncitorilor, cultura organizationala etc.).

6.2.2 Metoda utilitatilor

Utilitatea se exprima prin gradul de satisfactie pe care-l īnregistreaza decidentul optānd pentru o cale sau alta de rezolvare a problemei de conducere īn raport cu interesele si obiectivele sale si ale organizatiei [5]. Teoria utilitatii a fost elaborata de John Newman si Oscar Morgenstein īn 1944, formulānd functiile, proprietatile si modul īn care se poate aplica īn procesul decizional.

Utilitatea este un indicator adimensional si permite ca valorile diferitelor caracteristici ale unei variante decizionale sa fie īnsumate.

Atāt īn cazul produselor, proceselor cāt si īn cel al amenajarilor utilitatea evalueaza gradul de satisfactie dupa mai multe criterii sau caracteristici care au fiecare o pondere īn definirea utilitatii de ansamblu, pondere stabilita de un decident sau un grup de lucru dupa o serie de metode care elimina subiectivismul sau partizanatul.

Teoria utilitatilor se dovedeste a fi deosebit de elastica pentru ca permite includerea īn analiza atāt a factorilor cantitativi, fiecare exprimat prin unitati de masura specifice, cāt si a factorilor calitativi exprimati prin valori relative apreciate īn functie de un etalon prestabilit.

Etapele de lucru īn metoda utilitatilor:

Se nominalizeaza variantele de amplasare Vi, i (1..m).

Se dezvolta lista factorilor relevanti Fj, j (1..n) care reprezinta criteriile de apreciere a variantelor de amplasare.

Se aloca fiecarui factor un coeficient de importanta Kj īn functie de obiectivele propuse. Se prefera ca suma acestora sa fie egala cu 1; Kj = 1

Se determina consecintele criteriilor de apreciere asupra fiecarei variante si se construieste matricea consecintelor. (tab. 6.3) astfel īncāt pentru fiecare amplasare Vj sunt nominalizate consecintele aij īn functie de fiecare criteriu Fj.


Tabelul consecintelor īn metoda utilitatilor   Tabel 6.3

Amplasare

Factori

F1


Fj


Fn

V1

a11


a1j


a1n







Vi

ai1


aij


ain







Vm

am1


amj


amn

Se precizeaza ca īn matricea consecintelor se regasesc valorile reale exprimate īn unitatile de masura caracteristice si cele calitative apreciate īn valoarea lor relativa. Tabelul centralizeaza consecintele fara a tine cont de unitatea de masura specifica fiecarui criteriu de apreciere.

Se alege o scara de nivel pentru a transfera consecintele īn utilitati, de obicei de la 1 la 10, pentru a aprecia adimensional consecintele detasāndu-le de unitatile de masura.

Se transforma consecintele īn utilitati. Pentru fiecare factor de influenta se va identifica consecinta cea mai nefavorabila careia i se va acorda nivelul de utilitate 1, iar pentru cea mai favorabila nivelul de utilitate 10. Pentru valorile intermediare, utilitatile pot fi determinate prin interpolare sau cu relatia:

Unde

uij - reprezinta utilitatea corespunzatoare amplasamentului i īn functie de factorul j

aij - consecinta corespunzatoare amplasamentului i īn functie de factorul j

(aj)u=1 - consecinta cea mai nefavorabila la nivelul factorului j

(aj)u=10 - consecinta cea mai favorabila la nivelul factorului j

Se construieste matricea utilitatilor similara cu cea a consecintelor. Īn tabelul 6.5 se vor nominaliza si valorile coeficientilor de importanta pentru fiecare criteriu de apreciere Kj.




Tabelul utilitatilor Tabel 6.5

Amplasare

Factori

F1


Fj


Fn

Utilitatea totala

V1

u11


u1j


u1n








Vi

ui1


uij


uin








Vm

um1


umj


umn

Kj

K1


Kj


Kn


Se calculeaza utilitatea totala aferenta fiecarei variante de amplasare cu formula:

adica ponderānd utilitatile cu coeficientii de importanta alocati si īn final efectuānd suma utilitatilor ponderate pe fiecare varianta de amplasare.

Se face recomandarea de amplasare conform variantei cu utilitatea totala maxima.

Avantajele metodei:

īn analiza pot lua īn considerare atāt factori calitativi cāt si factori cantitativi de care depinde eficienta amplasarii;

metoda este logica si usor de aplicat si are un grad de generalizare remarcabil.

Dezavantajele metodei:

se induce un anumit grad de subiectivism īn etapele de stabilire a factorilor si a importantei acestora īn functie de obiectivul sau obiectivele propuse;

varianta optima rezultata nu concorda īntotdeauna cu anumite considerente majore care nu au fost luate īn calcul si deci varianta optima nu poate fi aplicata datorita acestor restrictii (securitatea oamenilor, riscuri etc.).


6.2.3 Analiza dimensionala īn amplasarea īntreprinderilor

Īn general cānd avem de rezolvat o problema multidimensionala se poate utiliza metoda elaborata de Bridgeman [4]. Sa presupunem ca avem de ales īntre mai multe variante de amplasare i = (1..m) carora putem sa le asociem o serie de costuri de tip scor datorate unor factori de influenta j (1..n). Aceste costuri sunt echivalente cu Oi1, Oi2, ., Oij, ., Oin.

Fiecare factor are un coeficient de importanta de tipul W1, W2, ., Wj, Wn.

Meritul, sau valoarea, pentru fiecare varianta de localizare se obtine prin formula:



Īn aceste conditii se compara variantele doua cāte doua:



Concluzia este stabilita de rezultatul raportului:

daca MA/MB>1 se alege varianta B.

daca MA/MB<1 se alege varianta A.


6.2.4 Metoda pragului de rentabilitate

Universalitatea pragului de rentabilitate face posibila utilizarea analizei cantitate - cost si pentru a compara economic alternativele de amplasare.

Problema se poate rezolva grafic sau algebric si comporta etape bine precizate:

Se determina CF - costurile fixe si CV - costurile variabile pentru fiecare varianta de amplasare. Īn faza initiala pentru fiecare varianta de amplasare se determina costurile fixe CFi care sunt independente de cantitatea executata si costurile variabile CV = cV x Ng dependente de cantitatea executata Ng.  

Apoi vom determina CT costurile totale pentru fiecare varianta i.  



Pe o diagrama cumulativa vor fi reprezentate variatiile cheltuielilor totale CTi pentru amplasamentele propuse.

Printr-o analiza a rezultatelor obtinute se selecteaza localizarile care au costurile totale cele mai scazute asociate unei productii precizate. Se obtin mai multe variante fezabile īn functie de cantitatea de produse executate, rezultate care vor fi interpretate si valorificate dupa o procedura logica.


De exemplu: sa presupunem ca un īntreprinzator a identificat trei posibile localizari A,B,C pentru fabrica sa de injectat mase plastice situate īn zone geografice diferite (Oradea, Tārgu-Mures, Ploiesti). Pentru fiecare localitate a determinat cheltuielile fixe CF si cheltuielile variabile cV raportate la unitatea de produs executata, si exprimate īn unitati monetare (u.m.) conform tabelului 6.6.

Metoda pragului de rentabilitate Tabel 6.6

Cheltuieli fixe si cheltuieli variabile  


Amplasarea

Cheltuielile

CF (u.m./luna)

cV (u.m./buc.)

CT=CF + cV Ng (u.m./luna)

A




B




C





Pentru   a determina cheltuielile totale ale fiecarei variante de amplasament, s-a adoptat Ng = 1000 buc./luna, valoare cu care se pot construi cele trei reprezentari a cheltuielilor totale pe o hārtie milimetrica identificānd cāt mai exact punctele de intersectie (fig. 6.3)


Figura 6.3 - Reprezentarea grafica īn metoda pragului de rentabilitate


Pentru o acuratete mai mare īn identificarea valorilor pragurilor de optiune a variantelor, algebric obtinem:


- pentru pragul X, intersectia variantelor A si B:



- pentru pragul Y, intersectia variantelor A si C



- pentru pragul Z, intersectia variantelor B si C



Diagrama permite sa vizualizam si sa analizam complexitatea situatiilor posibile:

Īntre 0 - 1500 buc / luna se va prefera varianta A variantei B si bineīnteles variantei C

Pentru Ng = 1500 buc / luna variantele A si B au aceleasi rezultate mai favorabile variantei C; īntre variantele A si B va conta perspectiva de viitor: daca se prevede o crestere a cantitatii se va alege varianta B iar daca se prevede o descrestere a cantitatii se va alege varianta A.

Īntre 1500 - 1666 buc / luna se va prefera varianta B, de la valoarea Ng > 1666 varianta C este preferabila variantei A

Pentru Ng = 2000 buc / luna, variantele B si C au aceleasi rezultate economice, oricare dintre ele fiind preferabile variantei A

Pentru Ng > 2000 buc / luna se prefera varianta C.


6.2.5 Metoda centrului de greutate

Metoda centrului de greutate reprezinta o abordare matematica de identificare a unei localizari centrale pentru īntreprindere īn functie de localitatile de la care se aprovizioneaza sau la care distribuie produse finite.

Metoda ia īn considerare cantitatea de produse transportata, costurile depinzānd de volumul sau greutatea marfii transportate si determina centrul de greutate care corespunde cheltuielilor minime aferente transporturilor luate īn considerare.

Metoda comporta urmatoarele etape:

Se identifica centrele de aprovizionare si/sau desfacere ca pozitie geografica si cantitate transportata.

Se plaseaza centrele īntr-un sistem de coordonate xOy. Originea este relativa iar scala arbitrara, īnsa centrele vor fi plasate corect fata de origine si conform scalei alese.

Se calculeaza centrul de greutate pe cele doua directii Ox si Oy cu formulele:



īn care:

Cx, Cy sunt coordonatele centrului de greutate

dix, diy sunt coordonatele x si y pentru centrul i

Wi este volumul de produse transportate de la centru la i

Desigur, coordonatele obtinute trebuie analizate faptic: ele pot localiza o zona mlastinoasa, un vārf de munte, o prapastie, un desert īn care nu se gasesc drumuri sau alte utilitati. Optiunea va fi aleasa aproape de centrul de greutate determinat, dar care sa ofere conditiile necesare functionarii īntreprinderii.


6.2.6 Algoritmul de transport aplicat optimizarii amplasarii

Derivat din programarea lineara, algoritmul de transport poate fi utilizat eficient pentru rezolvarea unor probleme de alocare pe baza unor scheme logice dezvoltate pornind de la o solutie initiala fezabila si apoi pas cu pas identificānd alte solutii tot mai avantajoase, pāna ce īn final se determina si solutia optima. Obiectivul metodei: obtinerea unei distributii optime de produse īntre furnizori si clienti astfel īncāt sa se minimizeze costurile totale de productie si transport sau doar costurile de transport īn cazul īn care costurile de productie sunt identice la toti furnizorii.

Datele initiale pentru rezolvarea unei probleme de acest tip sunt:

Identificarea īntreprinderilor furnizoare Fi si a capacitatilor Ci pe care le pot produce īn perioada de timp considerata (i=1..m).

Identificarea depozitelor primitoare Dj si a cantitatilor pe care le solicita īn perioada de timp considerata Sj (j=1..n).

Cheltuielile unitare de transport cij pentru o unitate de produs care este livrata de la furnizorul i catre depozitul j.


Datele astfel culese vor fi introduse īntr-un tabel (tab. 6.7) de forma


Tabelul cu date initiale pentru algoritmul de transport   Tabel 6.7

Fabrica

Client

D1

D2

Dj

Dn

Capacitati

F1


c11


c12


c1j


c1n

C1





Fi


ci1


ci2


cij


cin

Ci





Fm


cm1


cm2


cmj


cmn

Cn





Solicitari

S1

S2

Sj

Sn

∑Ci

∑Sj


Problema de transport este echilibrata daca suma cantitatilor produse Ci este egala cu suma solicitarilor Sj. Daca exista o diferenta, īnainte de a rezolvata problema trebuie echilibrata prin introducerea unei fabrici sau a unui depozit fictiv, care sa produca sau sa preia cantitatea care reprezinta dezechilibrul din problema initiala. Daca solicitarile sunt mai mari decāt capacitatile, vom introduce o fabrica fictiva care va "produce" cantitatea lipsa, daca capacitatile sunt mai mari ca solicitarile vom introduce un depozit fictiv care va "prelua" cantitatea excedentara.

Pentru obtinerea solutiilor se folosesc mai multe metode

metoda Nord - Vest

metoda cheltuielilor minime din matricea cheltuielilor unitare

metoda Stepping - Stone   (pas cu pas)

metoda MODI (metoda distributiva modificata)

Tabel initial cu datele problemei   Tabel 6.8

Fabrica

Client

D1

D2

3

D4

Capacitati

F1














F2














F3














Solicitari








Fabrica

Client

D1

D2

3

D4

Capacitati

F1














F2














F3














Solicitari








Fabrica

Client

D1

D2

3

D4

Capacitati

F1














F2














F3














Solicitari








F D

F D

F D >0 īnseamna ca transferul este ineficient: īn loc sa cāstigam prin repartizarea unei unitati de produs īn respectiva caseta, distributia conduce la un efort de transport mai ridicat decāt al solutiei initiale.

F D -2

F D

F D

F D

F D = -2; PF D = -1; PF D

Fabrica

Client

D1

D2

3

D4

Capacitati

F1














F2














F3














Solicitari








F D

F D

F D

F D

F D

F D

F D 1

F D 2

F D

F D

F D

F D


FiDj>0 īnseamna ca la transferul unei unitati īn caseta respectiva nu avem cāstig, chiar se pierde valoarea calculata.

FiDj<0 īnseamna ca la un transfer al unei unitati de produs īn caseta respectiva se cāstiga valoarea rezultata din calcul. Daca exista mai multe casete cu valoare negativa se va opta pentru transferul īn caseta cu valoarea absoluta cea mai mare care conduce la cāstigul cel mai ridicat.

4. Metoda MODI

Metoda distributiva modificata (MODI) identifica sau verifica daca o solutie initiala este optima sau mai poate fi optimizata. Metoda cuprinde etapele:

x = min(60, 20)

Bibliografie

Buffa, E., - Operation Management: The Management of productive Systems, 2nd ed., John Wiley&Sons, N.Y., 1980.

Heizer, J., - Production and Operations Management, Allyn and Bacon, Needham Heights, Massachusetts, 1991.

Hill, T., - Production/Organization Management. Test and Cases Prentince Hall, London, 1991.

Holmes, W., - Plant location, McGraw - Hill, N.Y., 1990.

Homos, T., - Organizarea si conducerea īntreprinderilor constructoare de masini, Curs IPB, 1988.

Marks, J., - Operation Management: Theory and problems, McGraw - Hill, N.Y., 1977.

Nazlor, J., - Operations Management, Pitmann Publishing, London, 1996.

Stevenson, W., - Introduction to Management Science, 2nd ed., Richard D. Irwin, Burr Ridge, Illinois, 1992.

Sule, D., - Manufacturing facilities, 2nd ed., PWS Publ. Corp. Boston, 1994.

Wild, R., - Essentials and Operations Management, Text and Cases, 4th ed., Cassell, London, 1995.











Document Info


Accesari: 14046
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )