Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























STRATEGII IN INTREPRINDERILE MASS MEDIA

management




STRATEGII ĪN ĪNTREPRINDERILE MASS MEDIA


3.1. Strategie īn management




Managementul unei īntreprinderi    mass-media presupune administrarea a trei categorii distincte: a oamenilor (iar mass-media reprezinta o industrie a orgoliilor si a personalitatilor, dar si a profesionalismului), a informatiei (atāt ca materie prima pentru produsul pe care-l vinde industria media, cāt si ca sistem nervos al institutiei īn sine) si a tehnologiei (este deja arhicunoscut faptul ca procentul īn care produsul mediatic depinde de tehnologie creste continuu).

Īn mod, evident, cel 23423f51x e trei categorii se īntrepatrund - oamenii sunt cei care vor administra informatia, īn buna masura cu ajutorul tehnologiei. Pe diferire niveluri de conducere si īn functie de departament, managerul va administra oameni, oameni si tehnologie, oameni si informatie, informatie si tehnologie - toate combinatiile posibile functioneaza.

Īn teoria managementului, planificarea īntr-o īntreprindere se realizeaza pe trei niveluri:

- planificarea pe termen scurt - se refera la obiectivele, scopurile imediate ale companiei;

planificarea pe termen mediu - tine de politica īntreprinderii;

- planificarea pe termen lung - este rezultatul viziunii īntreprinderii (stabilita de proprietari si adoptata de angajati).

Ultimele doua tipuri de planificare, sustine teoria, compun strategia unei īntreprinderi.

Īn īntreprinderile de presa - atāt īn cele romānesti, cāt si īn cele din tarile democratice - planificarea pe termen scurt se realizeaza prin intermediul sedintelor de sumar. Fie ca e vorba despre un cotidian, o revista saptamānala, un post de radio sau o televiziune, cu totii au obligatia sa-si planifice produsul pe care intentioneaza sa-l difuzeze. Altfel, nimeni n-ar mai garanta ca ziarul va avea cu ce umple fiecare pagina sau ca programul de stiri va acoperi douazeci si cinci de minute, si nu cincisprezece.

Planificarea pe termen mediu - politica īntreprinderii - tine de o constiinta profesionala a jurnalistilor, de un regulament instituit de īntreprindere, de un echilibru īntre interesele patronilor si cele ale angajatilor (cantitate versus calitate).

Planificarea pe termen lung - viziunea - este rezultatul constientizarii, atāt de catre proprietarii īntreprinderii mass-media, cāt si de catre jurnalistii angajati, a rolului pe care presa īl detine īn mecanismul societatii democratice. Bineīnteles, viziunea tine de contextul īn care Romānia tinde spre o societate democratica. Un rol care presupune respect pentru public implica respect pentru o serie de valori subsecvente democratiei, īnseamna coduri etice si deontologice emise de organizatii īn masura sa le respecte.

O viziune manageriala asupra contextului si strategiei unei institutii media culturale (vom analiza,de exemplu īn continuare o astfel de institutie - Radio Romānia Cultural) ar putea arata astfel:


Pentru a proiecta o strategie de management functionala, prima etapa ar fi diagnosticarea sistemului actual, deoarece orice tratament se prescrie dupa fixarea urmi diagnostic. Analiza contextului managerial impune descrierea procesului intern specific, stabilirea resurselor participante (inpu-urile) a activitatilor specifice (procesul de conversie), a produselor rezultate (output-utile), precum si a culturii organizationale proprii (climatul).

Sagetile din partea superioara reprezinta informatiile si influentele din mediul instrumental, care reprezinta "ansamblul entitatilor efective si potentiale cu care organizatia poate stabili diverse schimburi si raporturi directe decurgānd din obiectul sau de activitate".

Ansamblul elementelor de natura politica, sociala, economica, juridica, culturala, aflate īn strānsa interdependenta si actionānd īn mod constant asupra organizatiei culturale, constituie mediul societal.

Se remarca faptul ca, spre deosebire de mediul instrumental, care exercita o actiune directa asupra institutiei, factorii mediului societal se caracterizeaza printr-o arie mai larga de actiune, iar contactul cu organizatia culturala se realizeaza indirect sau mediat.

Contextul managerial reprezinta ansamblul factorilor endogeni si exogeni ai unitatii īn cadrul careia managementul īsi asuma responsabilitatile, īsi autoritatea si īsi executa functiile, īn scopul realizarii obiectivelor specifice.


3.2. Rolul tehnologiei si efectul sau


Evident, tehnologia fara om nu    īnseamna nimic. Dar nici omul fara tehnologie, īn cazul nostru. Concluzia reiese evidenta: rolul tehnologiei este fundamental, esential.

De la masina de tiparit pāna la tiparul de astazi, tehnologia mass-media a cunoscut numeroase schimbari care au afectat īn mod radical domeniul. Schimbarile continua, ba chiar īntr-un ritm mai rapid ca niciodata. O īntreprindere care īsi gāndeste strategia īn afara realitatii se autocondamna la plafonare, daca nu chiar la disparitie.



Tehnologie competitiva, pe de o parte, si oameni īn masura sa o exploateze, pe de alta: iata secretul, redus la o simpla fraza.

Secolul care se sfārseste este considerat secolul vitezei. Īn aceeasi masura poate fi numit si secolul calculatorului - desi unii ar putea afirma ca este acelasi lucru. Nu exista domeniu īn care computerul sa nu-si fi facut simtita prezenta. Mass-media nu puteau fi o exceptie de la regula. De la tehnologia tiparirii pāna la echipamentele de postproductie video, calculatorul intervine cu eficienta, iar rolul lui creste īn importanta.

Īn ultima, instanta tehnologia reprezinta un instrument, menit sa faciliteze accesul mesajul catre public. Dar tehnologia nu functioneaza autonom. Ea prinde viata - ase citi "devine eficienta" - doar īn māinile celor apti sa o stapāneasca. Pe ei se bazeaza strategiile sanatoase ale īntreprinderilor media constiente de rolul tehnologiei īn activitatea lor prezenta, dar mai ales viitoare.

Strategia īntreprinderii īn ceea ce priveste tehnologia constituie rezultatul logic al preocuparii pentru eficientizarea continua a procesului de productie - cu scopul ultim de a satisface tot mai mult publicul. Daca aceasta intentie nu se defineste clar īn viziunea īntreprinderii, tehnologia risca sa ramāna un instrument lipsit de valoare si utilitate. Iar de o anume strategie privind tehnologia nici nu se poate discuta.

De exemplu, Grupul german de presa intrat īn industria media romāneasca, alaturi de trustul Expresia decis sa se implice pentru īnceput īn partile "tehnice" ale procesului de productie, si anume sa se ocupe de tiparirea si distributia ziarului Evenimentul zilei. Asta poate īnsemna, pe de o parte, ca germanii nu se considera suficient de siguri pentru a intra direct īn productia jurnalistica, si, pe de alta parte, ca partile tehnice sunt cele care pot fi īmbunatatite īn prima faza.


3.3. Managerul


Succesul afacerii si prestigiul de piata al firmei au legatura directa cu felul de a fi al managerului, fiind consecinta directa a ceea ce īntelege acesta prin expresia - emblema a comunitatii de afaceri.

Managerului nu i se potriveste īndemnul "Cine nu risca, nu cāstiga!"

Dimpotriva managerul trebuie sa fie avertizat: "Cine risca, pierde!", pentru ca orice risc cāt de mic, poate īnsemna pentru e o potentiala pierdere. Iar īn afaceri, pierderile repetate pot duce la faliment.

Managerii performanti stiu faptul ca " Cu cāt riscul este mai mic cu atāt profitul este mai mare".

Comunicarea riscului este o necesitate a solidarizarii echipei īn batalia cu primejdiile si include schimbul interactiv de informatii si de opinii īntre manager, care stapāneste fenomenul, ajutat de evaluatori si administratorii riscului (īn cazul unei firme mai mari), si angajati, atunci cānd managementul reuseste sa faca din īntreaga echipa o adevarata familie.

Salvarea managerului sta īn intuitia, perspicacitatea, felul cu care īntāmpina riscurile perfide provocate de concurenta neloiala, capabila sa loveasca e la spate.[1]

Pe masura ce ne apropiem tot mai mult de piata comunitara a Uniunii Europene, de gradul de competitivitate tot mai īnalt impus de procesul globalizarii de exigentele    sporite ale consumatorilor, tot mai educati, si mai bine formati, dupa modelul consumatorului european, de procesele tehnologice si de noutatile introduse īn diverse domenii prin procesul creativ inovativ, etc.

Managerul unei institutii media trebuie sa se implice atāt īn activitatea de marketing cāt si īn management, pentru ca el nu cauta doar un angajament īntr-o institutie, el este initiatorul ideii, el este īntreprinzatorul care doreste sa obtina bani de pe urma proiectului sau.

El detin raspunderea maxima, pentru ca managerul trebuie sa aiba īn vedere toate aspectele unei afaceri: conturile, angajatii, publicul.

Managerul trebuie sa cunoasca si sa foloseasca toate tendintele si nevoile omului contemporan pentru o reusita a activitatii sale economice.




Constantin Amaritei firma si mass-media, managerul si ziaristii











Document Info


Accesari: 2685
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )