Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Sisteme informatice de gestiune - management specializare cig – test grila

management




Sisteme informatice de gestiune     - management specializare cig – test grila





TRUE/FALSE


1. Potrivit teoriei sistemelor, un organism economic nu este sistem.


ANS:    F


2. Modelul unui domeniu de activitate specializat din realitatea inconjuratoare se obtine prin descrierea elementelor si fenomenelor din domeniul respectiv, reduse la caracteristicile lor esentiale.


ANS:    T


3. Modelul unui produs software este o amplificare a realitatii de informatizat la elementele si caracteristicile sale detaliate pentru domeniul de activitate caruia ii este destinat produsul software care se proiecteaza.


ANS:    F


4. Proprietatile si componentele elementelor reprezentate intr-un model software corespund realitatii la modul general, fiind selectate numai aspectele necesare realizarii obiectivului propus pentru produsul software care se proiecteaza.


ANS:    T


5. Proprietatile si componentele elementelor reprezentate intr-un model software corespund realitatii la nivel de detaliu, fiind selectate toate aspectele acestora, nu numai cele necesare realizarii obiectivului propus pentru produsul software respectiv.


ANS:    F


6. Intr-un model, in locul elementelor reale se folosesc simboluri.


ANS:    T


7. Sistemul informatic reprezinta ansamblul informatiilor utilizate in cadrul sistemului economic.


ANS:    F


8. Pornind de la functia sa, un sistem informatic de gestiune are urmatoarea structura generala: hardware, software, baze de date,


ANS:    F


9. Pornind de la functia sa, un sistem informatic de gestiune are urmatoarea structura generala:

intrari, prelucrari, iesiri.


ANS:    T


10. Pornind de la functia sa, un sistem informatic de gestiune are urmatoarea structura generala:

sistem informatic operativ, sistem informatic de control al productiei, sistem informatic de gestiune, sistem informatic de asistare a deciziei.


ANS:    F


11. Metodele de proiectare sistemice utilizeaza teoria sistemelor in analiza activitatii organismului economic.


ANS:    T


12. Metodele de proiectare sistemice se bazeaza pe analiza functionala a organismului economic.


ANS:    F


13. Metodele de proiectare sistemice utilizeaza obiecte care au comportamentul definit prin ansamblul operatiilor pe care le realizeaza.


ANS:    F


14. Conceptele fundamentale ale modelului conceptual de date sunt:

cheia primara si cheia externa


ANS:    F


15. Restrictiile de integritate sunt reguli care permit identificarea unica a entitatilor tip, a asocierilor tip si a atributelor tip.


ANS:    F


16. Restrictiile de integritate sunt reguli suplimentare, pe care trebuie sa le respecte datele permanent pentru a fi corecte si coerente in raport cu realitatea modelata, nereprezentabile direct in modelul conceptual, care se implementeaza in procesul crearii bazei de date.


ANS:    T


17. Restrictiile de integritate descriu reguli impuse evenimentului tip (EvT) din modelul conceptual al prelucrarilor (MCP).


ANS:    F


18. Restrictiile de integritate descriu reguli care se aplica asupra atributelor tip (AT) ce apartin entitatilor tip (ET) si asocierilor tip (AST) din modelul conceptual al datelor (MCD).


ANS:    T


19. Restrictiile de integritate descriu reguli de transformare a modelului conceptual al datelor (MCD) in modelul logic al datelor (MLD).


ANS:    F


20. Restrictiile de integritate sunt reguli suplimentare, pe care trebuie sa le respecte datele permanent pentru a fi corecte si coerente in raport cu realitatea modelata, care nu pot fi reprezentate direct in modelul conceptual de date.


ANS:    T


21. Restrictiile de integritate sunt reguli suplimentare, pe care trebuie sa le respecte datele permanent pentru a fi corecte si coerente in raport cu realitatea modelata care se implementeaza in procesul crearii bazei de date (BD).


ANS:    T


22. Conceptele de baza ale modelului relational al Bazelor de Date Relationale sunt:

Entitatea Tip- ET, Atributul Tip- AT si Asocierea Tip- AST.


ANS:    F


23. Conceptele de baza ale modelului relational al Bazelor de Date Relationale sunt:

Evenimentul Tip- EvT, Sincronizarea Tip- SincT, Operatia Tip- OpT, Procesul.


ANS:    F


24. Conceptele fundamentale ale modelului conceptual al datelor (MCD) sunt:

obiectele realitatii de modelat si caracteristicile acestora.


ANS:    F


25. Conceptele fundamentale ale modelului conceptual al datelor (MCD) sunt:

Entitatea Tip- ET, Atributul Tip- AT , Asocierea Tip- AST si cardinalitatea.


ANS:    T


26. Conceptele fundamentale ale modelului conceptual al prelucrarilor (MCP) sunt:

Evenimentul Tip- EvT, Sincronizarea Tip- SincT, Operatia Tip- OpT, Procesul.


ANS:    T


27. Conceptele fundamentale ale modelului conceptual al prelucrarilor (MCP) sunt:

Entitatea Tip- ET, Atributul Tip- AT , Asocierea Tip- AST si cardinalitatea.


ANS:    F


28. Modelul poate cuprinde numai planuri generale, care ofera o vedere de ansamblu asupra realitatii de informatizat.


ANS:    F


29. Modelul poate cuprinde numai planuri detaliate, care ofera o vedere de completa asupra realitatii de informatizat.


ANS:    F


30. Modelul poate cuprinde atat planuri detaliate, cat si planuri generale, care ofera o vedere de ansamblu asupra realitatii de informatizat.


ANS:    T


31. Un model bun include toate elementele cu efecte largi asupra domeniului de activitate de informatizat si omite toate acele elemente care nu sunt relevante in plan abstract.


ANS:    T


32. Un model bun include toate elementele domeniului de activitate de informatizat, inclusiv toate acele elemente care nu sunt relevante in plan abstract.


ANS:    F


Un model bun omite toate acele elemente din domeniul de informatizat care nu sunt relevante in plan abstract.


ANS:    T


34. Modelul este o abstractizare care exprima esentialul sau structura unei probleme complexe, eliminand detaliile neesentiale, lucru care face problema mai usor de inteles.


ANS:    T


35. Modelul nu este o abstractizare a realitatii de informatizat, nu exprima esentialul sau structura acesteia.


ANS:    F


36. Pentru a dezvolta produse software complexe, informaticienii trebuie sa abstractizeze diferitele aspecte sau vizualizari ale domeniului de activitate de informatizat.


ANS:    T


37. Pentru a dezvolta produse software complexe, informaticienii trebuie sa construiasca modele folosind notatii precise.


ANS:    T


38. Pentru a dezvolta produse software complexe, informaticienii trebuie sa adauge detalii pentru transformarea modelelor in programe executabile.


ANS:    T


39. Programarea este procesul de reprezentare a realitatii inconjuratoare in calculator, sub forma de programe.


ANS:    T


40. Programarea este procesul de reprezentare a realitatii inconjuratoare in calculator, sub forma hexazecimala.


ANS:    F


41. Orice domeniu de activitate poate fi descris din diferite puncte de vedere, folosind diferite modele.


ANS:    T


42. Pentru fiecare aspect din realitate, semnificativ pentru dezvoltarea de software, se construieste un model care reprezinta practic o abstractizare semantica a domeniului respectiv.


ANS:    T


43. Modelul este schema unui sistem care ajuta la proiectarea sistemului respectiv, inainte de a-l construi.


ANS:    T


44. Modelul este schema unui sistem, realizata dupa construirea sa, care se foloseste pentru proiectarea documentatiei sistemului respectiv.


ANS:    F


45. In procesul de dezvoltare software, modelul este folosit pentru a stabili, inainte de realizare, daca proiectul este bun, daca cerintele impuse produsului software de utilizatorii sai sunt indeplinite si daca produsul software respectiv este suficient de stabil si de flexibil, in conditiile in care aceste cerinte se modifica continuu.


ANS:    T


46. In procesul de dezvoltare software, modelul este folosit pentru a stabili, dupa realizare, daca proiectul este bun, daca cerintele impuse produsului software de utilizatorii sai sunt indeplinite si daca produsul software respectiv este suficient de stabil si de flexibil, in conditiile in care aceste cerinte se modifica continuu.


ANS:    F


47. Modelul unui sistem economic nu se foloseste in procesul de dezvoltare software, ci numai in procesul de abstractizare.


ANS:    F


48. Abstractizarea este procesul de modelare al unui sistem informatic.


ANS:    F


49. Abstractizarea este capacitatea fundamentala a omului care-i permite sa simplifice complexitatea lumii reale pentru a o intelege.


ANS:    T


50. Abstractizarea este capacitatea fundamentala a omului care-i permite sa reprezinte complexitatea lumii reale, cu cele mai mici detalii, pentru a o explica tuturor.


ANS:    F


51. Specialistii din orice domeniu de activitate (ingineri, artisti, designeri, informaticieni) construiesc modele ale sistemelor, inainte de a le executa, numai daca doresc, acestea neavand nici o semnificatie in executia sistemelor respective.


ANS:    F


52. Potrivit conceptului de orientat –obiect, toate elementele lumii reale, inconjuratoare, sunt obiecte, mai mult sau mai putin complexe care, in plan abstract, sunt reduse la caracteristicile lor reprezentative pentru domeniul de studiat.


ANS:    T


MULTIPLE CHOICE


1. Prelucrarea automata a datelor vehiculate in cadrul unui organism economic


a.

fundamenteaza deciziile de importanta majora pe care factorii de conducere trebuie sa le ia de urgenta

b.

permite interpretarea bazelor de date si a rezultatelor acestora

c.

se realizeaza concomitent cu derularea unui flux continuu de date prin serii de informatii si dispozitive

d.

este sursa de date supuse utilizatorilor si a prelucrarilor

e.

este un instrument al conducerii care opereaza prin    reflectarea in constiinta noastra a elementelor lumii reale



ANS:    A


2. Utilizatorii unei aplicatii specifice domeniului lor de activitate (software de utilizator)

a.

trebuie sa fie in primul rand buni specialisti in domeniu, finantisti, contabili, inspectori de resurse umane etc., care stiu sa isi faca bine meseria, cu sau fara ajutorul unui sistem informatic, pentru ca rezultatele activitatii lor trebuie sa fie aceleasi, indiferent de modul in care lucreaza

b.

sunt orientate preponderent catre aplicatii economice, prezinta capacitati de stocare mare, facilitati de introducere si redare a datelor finale, utilizeaza limbaje masina, dar si limbaje simbolice

c.

trebuie sa poata explica contribuabilor, persoane fizice sau juridice, algoritmul de calcul al datelor raportate

d.

isi usureaza munca, daca isi creeaza un sistem informatic simplu, folosind un calculator si un software uzual pentru dezvoltarea de aplicatii specializate

e.

trebuie sa stie ce sa ceara subalternilor sau specialistilor in domeniu de control local si analiza economica



ANS:    A


3. Sistemul de evidenta, prezentare si prelucrare automata a datelor, in speta calculatorul si programele instalate pe el

a.

reprezinta numai o unealta care ii ajuta pe specialistii din diversele domenii in activitatea lor

b.

permite ca programarea ce se facea in cod-masina, bit cu bit, pe baza a cateva sute de instructiuni

c.

sunt orientate preponderent catre aplicatii economice, prezinta capacitati de stocare mare, facilitati de introducere si redare a datelor finale, utilizeaza limbaje masina, dar si limbaje simbolice

d.

sunt orientate spre aplicatii economice caracterizate prin capacitati de stocare mare, facilitati de introducere si redare a datelor finale

e.

utilizeaza periferice speciale care permit comunicarea via linie telefonica, preluarea directa a informatiilor de pe suporti externi (procedura de scanare a paginilor de hartie), afisarea pe monitor a informatiilor in mod text sau grafic, digitalizarea si prelucrarea sunetelor



ANS:    A


4. Sistemul informational

a.

este componenta care realizeaza efectiv instructiunile aritmetice si logice si care determina succesiunea operatiilor necesare efectuarii unei operatii complexe

b.

are rolul de a sintetiza datele in informatii si de a descompune deciziile in ordine

c.

permite functionarea compartimentelor de intrare / iesire, care faciliteaza controlul legaturii unitate centrala - periferice

d.

manipuleaza resursele financiare (banesti) necesare desfasurarii unei anumite activitati

e.

fundamenteaza deciziile de legatura a organismului economic cu mediul exterior excuzand comunicarea intre celelalte doua subsisteme ale organismului economic



ANS:    B


5. Sistemul informatic

a.

realizeaza legatura cu mediul exterior, ele permitand schimbul de informatii si dialogul utilizator-sistem electronic de calcul, precum si stocarea unei cantitati de informatii mult mai mari decat cea permisa de memoria interna

b.

are functia de prelucrare automata a datelor pentru obtinerea informatiilor necesare procesului de conducere si pentru informare

c.

este reprezentat in memoria interna prin succesiuni de caractere, fiecarui caracter corespunzandu-i cate un octet (byte)

d.

permit accesul la locatia de memorie corespunzatoare, acest proces fiind numit adresare de memorie

e.

impreuna cu unitatea de comanda-control analizeaza fiecare instructiune in parte decizand executarea operatiilor prevazute de codul fiscal actual



ANS:    B


6. Structura generala a unui sistem informatic este

a.

corelata cu modelul conceptual si se materializeaza prin suportul principalelor componente electronice ale calculatorului

b.

urmatoarea: INTRARI: totalitatea datelor supuse prelucrarilor; PRELUCRARI: totalitatea operatiilor efectuate asupra cunostiintelor pentru obtinerea informatiilor care    stau la baza datelor; IESIRI: rezultatele prelucrarilor efectuate asupra informatiilor pasive

c.

urmatoarea: INTRARI: totalitatea datelor supuse prelucrarilor; PRELUCRARI: totalitatea operatiilor efectuate asupra datelor pentru obtinerea informatiilor care stau la baza deciziilor; IESIRI: rezultatele prelucrarilor efectuate asupra datelor, prin interpretarea carora se obtin informatiile care fundamenteaza deciziile

d.

urmatoarea: INTRARI: totalitatea datelor supuse analizei; PRELUCRARI: totalitatea operatiilor efectuate asupra cunostiintelor pentru obtinerea informatiilor care stau la baza fisierelor; IESIRI: rezultatele prelucrarilor ulterioare asupra datelor, prin interpretarea carora se obtin informatiile care fundamenteaza deciziile

e.

urmatoarea: INTRARI: totalitatea datelor supuse prelucrarilor; PRELUCRARI: totalitatea operatiilor efectuate asupra cunostiintelor pentru obtinerea informatiilor care    stau la baza datelor



ANS:    C


7. Ciclul de viata al unui sistem informatic

a.

se materializeaza activ prin perioada de concepere, realizare si implementare a sistemului informatic

b.

se materializeaza activ prin perioada de concepere, realizare si implementare a sistemului informatic prin intermediul magistralor de intrare-iesire

c.

se deruleaza pe doua perioade distincte: perioada de concepere, realizare si implementare a sistemului informatic; perioada de exploatare, intretinere si dezvoltare a sistemului informatic

d.

posibilitatea instalarii pe calculator a sistemului informatic corelat cu perioada de exploatare, intretinere si dezvoltare a sistemului informatic

e.

se deruleaza pe doua perioade distincte: perioada de concepere, dezvoltare-realizare si implementare a sistemului informatic; perioada de modernizare exploatare a sistemului informatic de gestiune a datelor distribuite



ANS:    C


8. Ca principiu de proiectare si realizare a unui sistem informatic,

aplicarea celor mai moderne tehnici de proiectare si folosirea celor mai noi echipamente si programe

a.

este dictata de stabilirea prioritatilor in realizarea componentelor sistemului informatic, tinand cont de volumul de date care trebuie prelucrat, de succesiunea aparitiei acestora in timp si de dorintele utilizatorului

b.

urmareste exploatarea redundantei si a importantei datelor, in functie de nevoile utilizatorului, stiut fiind faptul ca volumul cel mai mare de munca consta in culegerea datelor

c.

urmareste realizarea unui sistem informatic performant si cu un ciclu de viata maxim

d.

este dictata de dorintele utilizatorului privitor la stabilirea prioritatilor in realizarea componentelor sistemului informatic

e.

este dictata de succesiunea aparitiei acestora in timp si de dorintele utilizatorului tinand cont de volumul de date care trebuie prelucrat



ANS:    C


9. Ca principiu de proiectare si realizare a a unui sistem informatic, proiectarea si realizarea unui sistem informatic integrat

a.

trebuie sa permita introducerea multipla a datelor, in functie de nevoile utilizatorului, stiut fiind faptul ca volumul cel mai mare de munca consta in culegerea datelor

b.

trebuie sa permita introducerea unica in memoria maxima disponibila pentru programe, in functie de nevoile utilizatorului

c.

trebuie sa permita introducerea unica si exploatarea multipla a datelor, in functie de nevoile utilizatorului, stiut fiind faptul ca volumul cel mai mare de munca consta in culegerea datelor

d.

transforma introducerea si exploatarea multipla a datelor, in functie de nevoile utilizatorului in instructiuni primite si accesibile procesorului

e.

trebuie sa permita prelucrarea corelata cu introducerea unica si exploatarea multipla a datelor



ANS:    C


10. Ca principiu de proiectare si realizare a unui sistem informatic, consultarea permanenta a beneficiarului

a.

impune folosirea unor metode de proiectare si realizare unitare, care sa permita exploatarea, intretinerea si dezvoltarea usoara a acestuia

b.

pe durata activitatilor de proiectare si implementare, asigura realizarea unui sistem informatic care corespunde cerintelor utilizatorilor

c.

permite implementarea sistemului informatic si in cadrul altor unitati cu acelasi profil, cu respectarea particularitatilor organizatorice specifice

d.

pe durata activitatilor de proiectare si implementare, asigura realizarea unui sistem informatic care corespunde cerintelor virtuale concrete ale utilizatorilor

e.

permite respectarea cadrului legislativ in vigoare, care vizeaza domeniul de informatizat



ANS:    B


11. Gestiunea unui organism economic are in vedere

a.

totalitatea bunurilor acestuia, incredintate spre administrare factorilor de decizie, pentru realizarea actiunilor specifice domeniului sau de activitate



b.

introducerea si exploatarea documentelor, in functie de nevoile utilizatorului in instructiuni primite si accesibile

c.

introducerea si exploatarea multipla a datelor, in functie de nevoile utilizatorului in instructiuni primite si accesibile procesorului

d.

asigurarea realizarii unui sistem informatic care sa corespunda cerintelor utilizatorilor

e.

evidenta si controlul activitatilor virtuale si a bunurilor materiale sau imobilizate



ANS:    A


12. Sistemul informatic de gestiune prelucreaza

a.

automat datele de evidenta si control vehiculate in cadrul oricarui tip de organism economic sau compartiment specializat al acestuia, tinand cont de particularitatile specifice fiecaruia si de legislatia in vigoare

b.

si controleaza permanent datele de evidenta vehiculate in cadrul oricarui circuit de inregistrare specifica tinand cont de particularitatile specifice fiecaruia si de legislatia in vigoare

c.

volume de baze de date in functie de succesiunea aparitiei acestora in timp si de dorintele utilizatorului

d.

si dezvolta usor masive de baze de date virtuale printr-o corecta exploatare si intretinere realizata de ansamblul proiectant-beneficiar

e.

date cu o structura flexibila, deschisa, modulara, care sa permita integrarea ulterioara de noi componente si adaptarea usoara la noi cerinte ale utilizatorului



ANS:    A


13. Sistemul informatic de gestiune integrat este

a.

in concordanta cu nevoile informationale specifice fiecarui utilizator si beneficiar agreat pentru    evidenta si controlul activitatilor (operatiilor) financiare desfasurate de o banca

b.

sistemul informatic de gestiune care respecta principiile introducerii unice a datelor, de pe documente primare de evidenta si control, si prelucrarii multiple a acestora, in concordanta cu nevoile informationale specifice fiecarui utilizator

c.

orientat spre evidenta si controlul activitatilor (operatiilor) financiare desfasurate de o banca care se bazeaza pe documente primare de evidenta si control si urmareste prelucrarea multipla a acestora

d.

un tot unitar creat in urma reunirii componentelor in produsul final si verificarea functionarii acestuia, in ansamblul sau

e.

sistemul informational de gestiune care respecta principiile introducerii unice a datelor, de pe documente primare de evidenta si control, si prelucrarii multiple a acestora, in concordanta cu nevoile informationale specifice fiecarui utilizator



ANS:    B


14. Intrarile unui sistem informatic de gestiune

a.

sunt: externe- consemnate in documente primare de evidenta si control compartimentului specializat din cadrul acestuia supus informatizarii; interne- provin din interiorul sistemului informational general de gestiune: date intermediare, obtinute prin prelucrari in interiorul sistemului informatic de gestiune

b.

sunt: externe- totalitatea datelor care provin din    exteriorul sistemului informatic de gestiune; interne-totalitatea datelor care provin din interiorul sistemului informatic de gestiune: date intermediare, obtinute prin prelucrari in interiorul sistemului informatic de gestiune

c.

apar in urma unor operatii de transfer, caracterizate prin faptul ca isi modifica pozitia dar si valoarea fata de momentul introducerii in sistemul informatic de gestiune

d.

sunt: externe- consemnate in documente primare de evidenta si control compartimentului specializat din cadrul acestuia supus informatizarii; interne- provin din interiorul sistemului informational general de gestiune: date intermediare, obtinute prin preluari din afara sistemului informatic de gestiune

e.

reprezentate prin bazele de date orientate obiect sunt generate cu procesoare de tabele care permit operatia de export/import pentru preluarea formatelor acceptate de alte sisteme informatice de gestiune



ANS:    B


15. In functie de forma de prezentare, iesirile unui sistem informatic de gestiune pot fi:

a.

rapoarte de uz general: cu forma si continut prestabilite (bilant contabil, stat de salarii, declaratii de TVA sau profit etc.), destinate si mediului exterior (organelor fiscale, caselor de sanatate, bancilor etc.); baze de date, generate cu procesoare de tabele (Access, MS Excel, Lotus etc.), care permit operatia de export/import pentru preluarea formatelor acceptate de alte sisteme informatice de gestiune

b.

rapoarte/liste/situatii sub forma de tabele; grafice, care reflecta sugestiv dinamica activitatilor organismului economic si structura indicatorilor analitici si sintetici; foi de calcul, generate cu procesoare de tabele (MS Excel, Lotus etc.), care permit operatia de export/import pentru preluarea formatelor acceptate de alte sisteme informatice de gestiune

c.

rapoarte previzionale: folosite pentru a anticipa evolutia unor procese economice, pe baza informatiilor referitoare la perioade anterioare de timp (raport privind creditele acordate, tinand cont de evolutia dobanzilor si penalitatilor de intarziere); rapoarte de uz intern: fara forma si continut prestabilite, ofera informatii pentru uzul propriu; rapoarte de uz general: cu forma si continut prestabilite (bilant contabil, stat de salarii, declaratii de TVA sau profit etc.), destinate si mediului exterior

d.

rapoarte analitice: contin informatii detaliate privind desfasurarea unei activitati pe o perioada de timp; rapoarte sintetice: indicatori cu grad mare de sintetizare destinati analizei activitatii si fundamentarii deciziilor; rapoarte de uz intern: fara forma si continut prestabilite, ofera informatii pentru uzul propriu

e.

rapoarte de uz general: fara o forma si continut definit anterior (bilant contabil, stat de salarii, declaratii de TVA sau profit etc.); rapoarte previzionale: folosite pentru a anticipa evolutia unor sisteme de gestiune a bazelor de date economice, pe baza informatiilor referitoare la perioade anterioare de timp (raport privind creditele acordate, tinand cont de evolutia dobanzilor si penalitatilor de intarziere); rapoarte de uz intern care ofera informatii pentru uzul propriu



ANS:    B


16. Rapoartele dupa natura informatiilor pot fi:

a.

rapoarte de stare- reflecta indicatori sintetici (total depozite in lei sau in valuta, fond salarii, numar mediu salariati, cifra de afaceri, balanta sintetica etc.); rapoarte analitice (balanta analitica etc.)

b.

rapoarte de stare- reflecta valoarea creditelor acordate la un moment dat nivelul de calificare a personalului; rapoarte statistice-contin informatii cu caracter statistic necesare pentru fundamentarea deciziilor viitoare sau pentru raportari ierarhic superioare; rapoarte previzionale- folosite pentru a anticipa evolutia unor procese economice, pe baza informatiilor referitoare la perioade anterioare de timp

c.

rapoarte de uz intern: fara forma si continut prestabilite, ofera informatii pentru uzul propriu; rapoarte de uz general: cu forma si continut prestabilite

d.

rapoarte de uz general: cu forma si continut prestabilite; rapoarte de stare- reflecta informatii cu caracter statistic necesare pentru fundamentarea deciziilor viitoare sau pentru raportari ierarhic superioare; rapoarte previzionale- folosite pentru a anticipa evolutia unor procese economice, pe baza informatiilor referitoare la perioade anterioare de timp

e.

rapoarte de uz intern: fara forma si continut prestabilite, ofera informatii pentru uzul propriu; rapoarte de uz general: cu forma si continut prestabilite prin calcule, pe baza unor algoritmi prestabiliti



ANS:    B


17. Prelucrarile sistemului informatic de gestiune pot fi, in general, de urmatoarele tipuri:

a.

crearea structura baza de date folosita pentru a anticipa evolutia unor procese economice; salvarea baza de date; exploatare baza de date; salvare si arhivare baza de date

b.

crearea baza de date; actualizare baza de date; exploatare baza de date; salvare si arhivare baza de date; reorganizare baza de date; restaurare baza de date

c.

incasari si plati, consemnate in documentele primare de evidenta: facturi/chitante primite de la furnizori, ordine de plata a furnizorilor, foaie de varsamant pentru incasari, CEC de numerar pentru plati; impuse de legislatia in vigoare: cota TVA, cote impozit pe profit, cote taxe vamale de import

d.

externe- consemnate in documente primare de evidenta si control compartimentului specializat din cadrul acestuia supus informatizarii; interne- provin din interiorul sistemului informational general de gestiune: date intermediare, obtinute prin preluari din afara sistemului informatic de gestiune

e.

prelucrari in urma unor operatii de transfer: nu-si modifica valoarea fata de momentul introducerii in sistemul informatic de gestiune;prelucrari realizate prin calcule, pe baza unor algoritmi prestabiliti



ANS:    B


18. In functie de continut, iesirile sistemului informatic de gestiune pot fi:

a.

indicatori sintetici (balanta analitica etc.); indicatori analitici (total depozite in lei sau in valuta, fond salarii, numar mediu salariati, cifra de afaceri, balanta sintetica etc.); iesiri catre alte sisteme informatice de gestiune, in vederea continuarii preluarii automate (raportari catre organele financiare, catre casele de sanatate, catre institutele de statistica, catre Banca Nationala etc.)

b.

indicatori sintetici (total depozite in lei sau in valuta, fond salarii, numar mediu salariati, cifra de afaceri, balanta sintetica etc.); indicatori analitici (balanta analitica etc.); iesiri catre alte sisteme informatice de gestiune, in vederea continuarii prelucrarii acolo (raportari catre organele financiare, catre casele de sanatate, catre institutele de statistica, catre Banca Nationala)

c.

incasari si plati, consemnate in documentele primare de evidenta: facturi/chitante primite de la furnizori, ordine de plata a furnizorilor, foaie de varsamant pentru platile efectuate prin cont curent, CEC de numerar pentru plati; impuse de legislatia in vigoare: cota TVA, cote impozit pe profit, cote taxe vamale de import

d.

totalitatea datelor care provin din interiorul sistemului informatic de gestiune: date intermediare, obtinute prin prelucrari in interiorul sistemului informatic de gestiune:

e.

indicatori sintetici (valoarea totala a depozitelor in lei sau in valuta, valoarea totala a incasarilor sau platilor pe perioada de timp analizata etc.), care reprezinta intrari pentru alte tipuri de prelucrari (determinare indicatori, stabilire incasari si plati pe perioada de timp analizata)



ANS:    B


19. Principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune sunt :

a.

zona de gestiune; se identifica, cate una, pentru fiecare tip de activitate omogena desfasurata de un organism economic; modele de gestiune: totalitatea tehnicilor si procedurilor utilizate in proiectarea si realizarea unui sistem informatic de gestiune, proprii fiecarui domeniu de gestiune; datele gestionate, materia prima a oricarui sistem informatic de gestiune; regulile de gestiune: totalitatea regulilor folosite, in prelucrarea datelor si in utilizarea informatiilor

b.

crearea baza de date; actualizare baza de date; exploatare baza de date; salvare si arhivare baza de date

c.

schimburi de date si comunicari intre doi sau mai multi utilizatori de calculatoare utilizate in proiectarea si realizarea unui sistem informatic de gestiune, proprii fiecarui tip de gestiune

d.

regulile de gestiune: totalitatea metodelor folosite, in prelucrarea datelor si in utilizarea informatiilor; zona de gestiune; se identifica, cate una, pentru fiecare tip de activitate omogena desfasurata de un organism economic; modele de gestiune

e.

domeniul de gestiune; se identifica, cate unul, pentru fiecare tip de activitate omogena desfasurata de un organism economic; modele de gestiune: totalitatea tehnicilor si procedurilor utilizate in proiectarea si realizarea unui sistem informatic de gestiune, proprii fiecarui domeniu de gestiune; datele gestionate, materia prima a oricarui sistem informatic de gestiune: toate datele vehiculate si prelucrate in cadrul domeniului de gestiune supus informatizarii; regulile de gestiune: totalitatea regulilor folosite, in prelucrarea datelor si in utilizarea informatiilor obtinute prin interpretarea rezultatelor, cu scopul realizarii obiectivului propus, proprii fiecarui domeniu de gestiune



ANS:    E


20. Sistemul informatic operativ are rolul de

a.

preluare, actualizare prin adaugare si grupare a datelor primite din sistemul de legatura al unui organism economic plasat pe o ierarhie inferioara

b.

de a identifica, fiecare tip de activitate omogena desfasurata de un organism economic: financiar-bancar, cercetare-dezvoltare; productie; servicii; comercial; aprovizionare- desfacere; personal; financiar-contabil

c.

culegere, eventual organizare prin sortare si grupare (pentru o mai buna evidenta), si stocare a datelor primite din sistemul operativ al unui organism economic

d.

utiliza reguli de gestiune: totalitatea regulilor folosite, in prelucrarea datelor si in utilizarea informatiilor obtinute prin interpretarea rezultatelor, cu scopul realizarii obiectivului propus, proprii fiecarui domeniu de gestiune

e.

preluare, eventual actualizare prin sortare si grupare si stocare a datelor primite din sistemul operativ al unui organism economic plasat pe o ierarhie superioara



ANS:    C


21. Sistemul informatic de asistare a deciziei

a.

are rolul de a produce datele care genereaza informatiile de sinteza interne ce stau la baza fundamentarii deciziilor

b.

ofera sistemului de conducere al unui organism economic informatiile necesare pentru evaluarea starii sistemului productiv (profitabilitate, pierdere etc.), in contextul extern dat, ajutand astfel la stabilirea corecta a deciziilor care se impun; acesta utilizeaza tehnici de simulare care, pe baza informatiilor furnizate de sistemul informatic de sinteza si a informatiilor externe organismului economic respectiv, evalueaza efectul deciziilor sistemului de conducere asupra sistemului productiv, real, al organismului economic

c.

permite operatia de export/import pentru preluarea formatelor acceptate de alte sisteme informatice de gestiune ce stau la baza fundamentarii deciziilor

d.

sunt folosite pentru a anticipa evolutia virtuala unor procese economice, pe baza informatiilor referitoare la perioade anterioare dar si viitoare de timp

e.

ajuta la stabilirea corecta a deciziilor care se impun prin utilizarea tehnologiilor de comunicare cu exteriorul evaluand natura si efectul deciziilor sistemului de conducere asupra sistemului productiv



ANS:    B


22. Metoda de proiectare a unui sistem informatic

a.

consta intr-un ansamblu de tehnici si reguli de proiectare, folosite pentru reprezentarea concreta a domeniului de informatizat: stiintific, economic (financiar- bancar), educational

b.

cuprinde tehnicile generale de dezvoltare si implementare a sistemelor informatice de gestiune

c.

contine compartimentele functionale cu rolul de organizare a procesului de productie; transforma deciziile sistemului de conducere al unui organism economic in ordine adresate sistemului productiv al acestuia

d.

realizeaza modul de planificare si executie a serviciilor financiar- bancare, stabilirea sarcini individuale si transmiterea dispozitiilor de executie a acestora

e.

consta intr-un ansamblu de tehnici si reguli de proiectare, folosite pentru reprezentarea abstracta a domeniului de informatizat: stiintific, economic (financiar- bancar), educational



ANS:    E


23. Metodele de proiectare a sistemelor informatice reduc

a.

caracteristicile lor relevante pentru realizarea obiectivului propus, definind astfel modele abstracte de reprezentare a acestora

b.

elementele caracteristicilor numerice relevante pentru realizarea obiectivului propus

c.

gestionarea unor volume mari de date (bani, conturi, incasari, plati, credite etc.) obtinute intr-un interval scurt de timp

d.

prelucrarea unor volume mari de date obtinute intr-un interval mare de timp

e.

elementele intalnite in realitate la caracteristicile lor relevante pentru realizarea obiectivului propus, definind astfel modele abstracte de reprezentare a acestora



ANS:    E


24. Modelul abstract de reprezentare a realitatii de informatizat retine

a.

toate tipurile de domenii de informatizat, dar prezinta particularitati impuse de specificul fiecarui tip de domeniu de gestiune

b.

pentru elementele reale selectate, numai proprietatile si componentele semnificative care, reprezentate abstract, corespund realitatii, numai la modul general

c.

prin tehnici de simulare informatiile necesare pentru evaluarea starii sistemului productiv ajutand astfel la stabilirea corecta a deciziilor care se impun

d.

pentru elementele ignorate, numai proprietatile si componentele semnificative care, reprezentate concret, corespund realitatii

e.

informatii cu caracter statistic necesare pentru fundamentarea deciziilor viitoare sau pentru raportari ierarhic superioare



ANS:    B


25. Metodele de proiectare ierarhice

a.

se bazeaza pe analiza functionala a activitatilor desfasurate de organismul economic, la nivelul domeniului de informatizat

b.

utilizeaza teoria sistemelor in analiza activitatilor desfasurate de organismul economic

c.

exclud analiza functionala a activitatilor desfasurate de organismul economic, la nivelul compartimentului de informatizat

d.

definesc bazele de date pe 3 nivele de abstractizare: conceptual: identificarea regulilor de gestiune specifice realitatii de modelat; logic identificarea particularitatilor de organizare proprii realitatii de modelat; fizic stabilirea definitiva a solutiei tehnice de implementare a sistemului informatic

e.

utilizeaza nivelul de abstractizare logic-identificarea particularitatilor de organizare proprii realitatii de modelat; fizic-stabilirea definitiva a solutiei tehnice de implementare a sistemului informatic



ANS:    A


26. Metodele de proiectare sistemice

a.

utilizeaza teoria sistemelor tehnico-cibernetice in analiza activitatilor desfasurate de organismul economic

b.

analizeaza prioritar prelucrarile efectuate asupra datelor, regula impusa de particularitatile de functionare proprii unui organism economic

c.

se caracterizeaza prin analizarea si modelarea independenta a datelor si a prelucrarilor efectuate asupra acestora, la nivelul domeniului de informatizat

d.

urmaresc conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu de obiecte software independente hardware

e.

urmaresc independenta hardware prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu de proceduri software



ANS:    C


27. Metodele de proiectare sistemice se caracterizeaza prin

a.

model ierarhic superioare de reprezentare abstracta a datelor

b.

modelarea realitatii de informatizat prin intermediul unor tabele bidirectionale si a relatiilor dintre ele

c.

reprezentarea concreta a domeniului de informatizat: stiintific, economic (financiar- bancar), educational

d.

se bazeaza pe analiza functionala a activitatilor desfasurate de organismul economic, la nivelul domeniului de informatizat

e.

se bazeaza pe analiza tehnico-functionala a activitatilor derulate de organismul economic



ANS:    B


28. Metodele de proiectare a sistemelor informatice orientate pe obiect

a.

se caracterizeaza prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu de obiecte software independente, care se organizeaza si coopereaza intre ele

b.

au toate avantajele oferite de utilizarea bazelor de date relationale

c.

se caracterizeaza prin faptul ca un sistem informatic ca fiind un ansamblu de obiecte hardware independente, care se organizeaza si coopereaza intre ele

d.

reduc riscul aparitiei unor discordante intre cele doua modele conceptual si logic

e.

se caracterizeaza prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu de obiecte software si interdependente, care se organizeaza si coopereaza intre ele



ANS:    A


29. Modelul abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizat

a.

se desfasoara mai multe activitati complexe descompuse carora le corespund mai multe domenii de gestiune

b.

condenseaza in reprezentare nivelul conceptual, fizic si logic

c.

dispune de o identitate proprie,set de proprietati care il deosebesc de alte obiecte si de asocierea stare proprie

d.

are identitate proprie, set de proprietati care il deosebesc de alte obiecte, stare proprie la nivelul conceptual, fizic si logic

e.

este format din multimea modelelor abstracte de reprezentare realizate pentru domeniile de gestiune respective, cate unul pentru fiecare domeniu de gestiune identificat in realitatea de informatizat



ANS:    E


30. Fiecarui domeniu de gestiune ii corespunde

a.

multimea de activitati elementare care defineste o activitate complexa omogena (unitara), numita domeniu de activitate; multimea de elemente reale, obtinute prin desfasurarea in timp a activitatilor elementare din aceasta multime

b.

o suma definita de reprezentare realizata pentru domeniile de gestiune respective

c.

multimea de activitati virtuale care defineste o activitate complexa omogena (multi-unitara), numita domeniu de activitate; multimea de elemente reale, obtinute prin desfasurarea in timp a activitatilor elementare din aceasta multime

d.

multimea de activitati complexe care defineste o activitate complexa omogena (biunitara), numita domeniu de activitate; multimea de elemente reale, obtinute prin desfasurarea in timp a activitatilor elementare din aceasta multime

e.

o reprezentare realizata pentru domeniile de gestiune cu o identitate proprie,set de proprietati care il deosebesc de alte obiecte si de propria asociere



ANS:    A


31. Modelarea datelor

a.

reprezinta cea mai complexa parte, iar introducerea acestora in sistemul informational de gestiune, cea mai laborioasa

b.

se bazeaza pe modelul prelucrarilor realizat la nivel logic

c.

elimina elemente specifice ale realitatii de informatizat si activitatile care le-au generat

d.

din realitatea de informatizat reprezinta cea mai complexa parte, iar introducerea acestora in sistemul informatic de gestiune, culegerea datelor, cea mai laborioasa

e.

incepe cu modelarea concreta sau la obiect a prelucrarilor aplicate asupra sistemului informatic de gestiune



ANS:    A


32. Modelul abstract de reprezentare a datelor vehiculate de organismul economic

a.

selectezeaza din realitatea organismului economic numai elementele necesare pentru realizarea obiectivului propus, evidenta bunurilor si activitatilor organismului economic respectiv, obtinerea, in timp real, a unor situatii si rapoarte

b.

accepta prin selectie numai elementele necesare pentru ridentificarea obiectivului propus, evidenta bunurilor si activitatilor organismului economic respectiv, obtinerea, in timp util, a unor situatii si rapoarte

c.

elimina prin selectie numai elementele necesare pentru realizarea obiectivului propus, evidenta bunurilor si activitatilor organismului economic respectiv, obtinerea, in timp real, a unor situatii si rapoarte

d.

reprezinta cea mai complexa parte a modelarii informatiilor in timp real din realitatea de informatizat

e.

reprezinta un software pentru dezvoltare de aplicatii specializate in gestionarea unor volume mari de date, cunoscut sub denumirea de Sistem de Gestiune a Bazelor de Date



ANS:    A


33. Documentele primare de evidenta si control sunt de acelasi fel

a.

necesita mult timp si multa forta de munca prelucrarea automata a acestora este laborioasa

b.

daca au aceleasi caracteristici sau proprietati reprezentative, in raport cu sistemul informatic de gestiune care se proiecteaza

c.

din punct de vedere al proiectarii si realizarii unui sistem informatic de gestiune, documentele secundare de evidenta

d.

se preteaza a fi efectuate automat, folosind tehnica de calcul si aplicatiile software disponibile pe piata

e.

sunt reprezentative pentru sistemul informat de gestiune



ANS:    B


34. Indiferent de modelul abstract utilizat, elementele realitatii de modelat

a.



sunt reprezentate prin caracteristicile lor comune, care permit realizarea obiectivului propus si care contin prelucrarile ce se preteaza a fi gestionate automat; ele sunt grupate pe categorii/ tipuri, in functie de caracteristicile lor comune

b.

trebuie sa cuprinda numai operatiile rezultate din activitatile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuia

c.

genereaza datele inregistrate pe documentele contabile de evidenta si control, exprimate prin relatiile, legaturile, corespondentele dintre aceste date

d.

din punct de vedere al evidentei si controlului activitatilor desfasurate esentiale in realitatea de modelat, care exprima gestionarea automata a datelor implicate

e.

sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante, care permit realizarea obiectivului propus si care contin datele ce se preteaza a fi prelucrate si/sau gestionate automat; ele sunt grupate pe categorii/ tipuri, in functie de caracteristicile lor comune



ANS:    E


35. Reprezentarea grafica a realitatii de modelat

a.

arata, intr-o forma usor de inteles delimitarea domeniului de gestiune in raport cu exteriorul sau

b.

contine suma de date si prelucrari rezultate din desfasurarea acestora

c.

este generata si modelata conceptual de evenimentul pe care-l declanseaza desfasurarea succesiunii de activitati prezentate il constituie

d.

a tuturor bunurilor, serviciilor si activitatilor implicate in procesul respectiv reprezinta un proces de evidenta si control

e.

reprezinta practic un domeniu de activitate pentru care se proiecteaza si se realizeaza activitati de contabilitate de gestiune si financiara impuse de organele fiscale



ANS:    A


36. Restrictiile de integritate sunt:

a.

reguli pe care trebuie sa le respecte datele, permanent, pentru a fi corecte si coerente in raport cu realitatea de informatizat, reguli care se aplica asupra atributului tip (AT) ce apartin entitatii tip (ET) si asocierii tip (AST) din modelul conceptual al datelor (MCD) realizat pentru realitatea de informatizat;

b.

reguli care permit identificarea unica a entitatii tip (ET), a atributului tip (AT) si a asocierii tip (AST) in modelul conceptual al datelor (MCD) realizat pentru realitatea de informatizat;

c.

reguli de prelucrare a datelor vehiculate in realitatea de informatizat.



ANS:    A


37. Conceptele de baza ale modelului relational al Bazelor de Date Relationale sunt:

a.

Entitatea Tip- ET, Atributul Tip- AT si Asocierea Tip- AST;

b.

Relatia, Tuplul, Domeniul de definitie, Cheia primara, Cheia cardinala/candidat, Cheia externa, Schema unei relatii, Gradul relatiei, Cardinalitatea relatiei;

c.

Evenimentul Tip- EvT, Sincronizarea Tip- SincT, Operatia Tip- OpT, Procesul.



ANS:    B


38. Cardinalitatea 1,1 semnifica faptul ca:

a.

toate entitatile ET participa la o asociere tip AST si pentru fiecare exista o singura entitate corespondenta intr-o alta entitate tip ET participanta la aceeasi asociere tip AST;

b.

pot exista entitati ale unei entitati tip ET care nu participa la asocierea tip AST;

c.

pot exista entitati ale unei entitati tip ET care au mai multe entitati corespondente intr-o alta entitate tip ET printr-o asociere tipAST.



ANS:    A


39. Restrictiile de integritate descriu:

a.

reguli impuse evenimentului tip EvT din modelul conceptual al prelucrarilor MCP;

b.

reguli de transformare a modelului conceptual al datelor MCD in modelul logic al datelor MLD;

c.

reguli care se aplica asupra atributelor tip AT ce apartin entitatii tip ET si asocierii tip AST din modelul conceptual al datelor MCD.



ANS:    C


40. Intr-un sistem informatic SI de evidenta a personalului a fost formulata o conditie care prevede ca modificarea sporului de vechime al oricarui angajat se face numai prin majorare. Aceasta este o restrictie de integritate:

a.

structurala;

b.

dinamica;

c.

functionala



ANS:    B


41. Pornind de la functia sa, un sistem informatic de gestiune SIG are urmatoarea structura generala:

a.

intrari, prelucrari, iesiri;

b.

hardware, software, baze de date;

c.

sistem informatic SI operativ, sistem informatic SI de control al productiei, sistem informatic SI de asistare a deciziei.



ANS:    A


42. Metodele de proiectare sistemice:

a.

utilizeaza teoria sistemelor in analiza activitatii organismului economic;

b.

se bazeaza pe analiza functionala a organismului economic;

c.

utilizeaza obiecte care au comportamentul definit prin ansamblul operatiilor pe care le realizeaza.



ANS:    A


43. Conceptele fundamentale ale modelului conceptual al datelor MCD sunt:

a.

Entitate tip ET, atribut tip AT, asociere tip AST si cardinalitatea;

b.

Eveniment tip EvT, operatie tip OpT, sincronizare tip SincT si procesul;

c.

obiectele realitatii de modelat si caracteristicile acestora.



ANS:    A


44. Cardinalitatea 1,n aferenta entitatii tip ET Licente aflata in asocierea tip AST Are cu entitatea tip ET Persoana semnifica faptul ca:

a.

toate licentele sunt ale unor persoane si o licenta poate fi luata de mai multe persoane;

b.

pot exista licente care nu sunt ale unor persoane;

c.

o licenta poate fi luata de o singura persoana.



ANS:    A


45. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

a.

Asociere tip AST Medicament;

b.

Entitate tip ET Medicament;

c.

Atribut tip AT Medicament.



ANS:    B


46. Sistemul informatic de gestiune SIG integrat este:

a.

Sistemul informatic de gestiune SIG care respecta principiile introducerii unice a datelor, de pe documente primare de evidenta si control, si prelucrarii multiple a acestora, in concordanta cu nevoile informationale specifice fiecarui utilizator;

b.

Sistemul informatic de gestiune SIG care produce datele care genereaza informatiile de sinteza interne ce stau la baza fundamentarii deciziilor;

c.

Sistemul informatic de gestiune SIG cu rolul de culegere, organizare prin sortare si grupare, si stocare a datelor vehiculate in cadrul Organismului Economic.



ANS:    A


47. Cardinalitatea 0,n semnifica faptul ca:

a.

toate entitatile unei entitati tip ET participa obligatoriu la o asociere tip AST;

b.

pentru o entitate tip ET pot exista entitati care nu participa la o asociere tip AST si pot exista entitati care au mai multe entitati corespondente intr-o alta entitate tip ET prin acea asociere tip AST;

c.

exprima participarea unica a unei entitati la o asociere.



ANS:    B


48. Restrictiile de integritate descriu:

a.

reguli de identificare a entitatii tip ET, atributului tip AT si asocieri tip AST intr-un model conceptual al datelor MCD;

b.

reguli care se aplica asupra atributului tip AT ce apartin entitatii tip ET si asocierii tip AST din modelul conceptual al datelor MCD;

c.

reguli de transformare a modelul conceptual al datelor MCD in modelul conceptual al prelucrarilor MCP.



ANS:    B


49. Intr-un sistem informatic SI de evidenta a cartilor intr-o biblioteca universitara ai carei cititori pot fi studenti, cadre didactice, doctoranzi si alte categorii, a fost formulata o conditie care prevede ca cititorii pot trece de la o categorie de cititori la alta. Aceasta este o restrictie de integritate:

a.

dinamica;

b.

de domeniu;

c.

de asociere.



ANS:    A


50. Metodele de proiectare obiecturale:

a.

considera sistemul informatic SI ca o structura de obiecte autonome care se organizeaza si coopereaza intre ele;

b.

se caracterizeaza prin aceea ca datele si prelucrarile sunt analizate si modelate independent, reuniunea facandu-se cat mai tarziu posibil;

c.

acorda prioritate modelarii prelucrarilor fata de modelarea datelor.



ANS:    A


51. Conceptele fundamentale ale modelului conceptual al prelucrarilor MCP sunt:

a.

Evenimentul tip EvT, operatia tip OpT, sincronizarea tip SincT si procesul;

b.

entitatea tip ET, atributul tip AT, asocierea tip AST si cardinalitatea;

c.

Tabelul, Atributul, Domeniul de definitie, Cheia primara, Cheia externa si cardinalitatea.



ANS:    A


52. Cardinalitatea 0,1 aferenta entitatii tip ET Persoana aflata in asociere tip AST Are cu entitatea tip ET Rol semnifica faptul ca:

a.

toate persoanele au rol;

b.

o persoana are mai multe roluri;

c.

pot exista persoane care nu au rol si fiecare persoana are un singur rol.



ANS:    C


53. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:


a.

Evenimentului tip EvT EsteImprumutata;

b.

Asocierii tip AST EsteImprumutata;

c.

Asocierii tip AST Data_imprumut.



ANS:    B


54. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata:

a.

Modelul logic al sistemului informatic de gestiune SIG trebuie sa raspunda la intrebarea CE trebuie sa faca sistemul informatic de gestiune SIG pentru a realiza obiectivele cerute de utilizatorii sai;

b.

Modelul logic al sistemului informatic de gestiune SIG trebuie sa raspunda la intrebarile CINE face, UNDE face si CAND face activitatile care genereaza datele si determina prelucrarile care se aplica asupra acestora, pentru a realiza obiectivele cerute de utilizatorii sai;

c.

Modelul logic al sistemului informatic de gestiune SIG trebuie sa raspunda la intrebarea CUM face SIG pentru a realiza obiectivele cerute de utilizatorii sai.



ANS:    B


55. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:

a.

cardinalitatea este un concept fundamental al modelului logic al prelucrarilor MLP;

b.

cardinalitatea exprima participarea unica sau multipla a unei entitati tip ET la o asociere tip AST;

c.

cardinalitatea este o pereche de numere intregi, care descrie complet legatura unei entitati tip ET cu o alta entitate tip ET, printr-o asociere tip AST.



ANS:    A


56. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:

a.

restrictiile de integritate RI semantice sunt reguli de gestiune specifice care se aplica asupra entitatii tip ET identificate pentru modelarea realitatii de informatizat;

b.

restrictiile de integritate RI semantice exprima reglementarile legislative in vigoare ce trebuie respectate de organismul economic si reglementarile/ normele interne, specifice acestuia;

c.

restrictiile de integritate RI semantice pot fi restrictii de integritate RI statice (de domeniu) sau restrictii de integritate RI dinamice.



ANS:    A


57. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata:

a.

restrictiile de integritate RI functionale sunt reguli de gestiune specifice care se aplica asupra asocierii tip AST identificate pentru modelarea realitatii de informatizat;

b.

restrictiile de integritate RI functionale exprima reglementarile/ normele interne, specifice ce trebuie respectate de organismul economic;

c.

restrictiile de integritate RI functionale sunt reguli care exprima particularitatile functionale specifice realitatii de informatizat.



ANS:    C


58. Restrictiile de integritate RI semantice pot fi:

a.

dependente functional;

b.

statice (de domeniu) sau dinamice;

c.

de retea (neierarhice).



ANS:    B


59. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata:

a.

relatia este un concept fundamental al modelului conceptual al datelor MCD;

b.

relatia este un concept fundamental al modelului logic al datelor MLD;

c.

relatia este un concept fundamental al modelului logic al prelucrarilor MLP.



ANS:    B


60. Cheia primara reprezinta:

a.

atributul tip AT sau grupul minim de atribute tip AT cu rol de identificator al unei entitati tip ET;

b.

un atribut sau un grup minim de atribute care poate asigura identificarea unica a unui tuplu intr-o tabela

c.

un atribut sau un grup minim de atribute care poate asigura identificarea unica a unei asocieri dintr-o asociere tip AST.



ANS:    B


61. Cardinalitatea relatiei (tabelei) reprezinta:

a.

numarul de linii din tabela;

b.

o pereche de numere intregi care descrie legatura unei entitati tip ET cu o alta entitate tip ET, printr-o asociere tip AST;

c.

numarul de coloane din tabela.



ANS:    A


62. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor:

Care din relatiile incluse in fragmentul de model logic al datelor corespunzator acestuia este eronata:

a.

b.

c.



ANS:    A


63. Concepte fundamentale sau concepte de baza folosite pentru realizarea modelului eveniment- rezultat sunt urmatoarele:

a.

Evenimentul, Sincronizarea, Operatia si Procesul;

b.

Evenimentul tip- EvT, Sincronizarea Tip- SincT, Operatia Tip-OpT si Procesul;

c.

Evenimentul declansator, actiunea elementara si procesul omogen.



ANS:    B


64. Sincronizarea Tip- SincT este conceptul generic care desemneaza multimea de sincronizari definita prin:

a.

EvT declansatoare pentru o singura activitate, propozitia logica care exprima conditiile de aparitie a EvT declansatoare implicate, durata limita si ragazul sincronizarii;

b.

setul/ ansamblul conditiilor de aparitie simultana a evenimentelor care declanseaza executia unei succesiuni de actiuni elementare;

c.

propozitia logica (expresie booleana) care exprima conditiile de declansare a unei activitati.



ANS:    A


65. Conceptele fundamentale ale modelului conceptual al prelucrarilor MCP sunt:

a.

Entitatea tip ET, atributul tip AT, asocierea tip AST si cardinalitatea;

b.

Evenimentul tip EvT, Operatia tip OpT, sincronizarea tip SincT si procesul;

c.

obiectele realitatii de modelat si caracteristicile acestora.



ANS:    B


66. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:


a.

Evenimentului tip EvT Asigurare;

b.

Asocierii tip AST Asigurare.

c.

Entitatii tip ET Asigurare;



ANS:    C


67. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:






a.

Evenimentului tip EvT Prevede;

b.

Sincronizarii tip SincT Prevede;

c.

Asocierii tip AST Prevede;



ANS:    C


68. Sistemul informational are urmatorul rol:

a.

sintetizeaza datele in informatii si descompune deciziile in ordine;

b.

prelucreaza automat informatiile vehiculate de organismul economic;

c.

prelucreaza automat datele pentru obtinerea informatiilor necesare procesului de conducere si pentru informare.



ANS:    A


69. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii este eronata:

a.

informatica este stiinta prelucrarii automate a datelor;

b.

informatica este instrument al conducerii;

c.

informatica se defineste ca fiind tehnologia informatiei.



ANS:    C


70. Modelarea proceselor de dezvoltare software a diferitelor domenii de activitate din realitatea inconjuratoare are ca rezultat crearea unor modele care:

a. reprezinta, in plan abstract, structura sau comportamentul unor domenii de activitate cu grad mare de complexitate;

b. documenteaza toate deciziile luate cu privire la dezvoltarea unui produs software;

c. ofera tuturor celor interesati exemple de dezvoltare produse software complexe.


a.

a+b+c

b.

c

c.

b

d.

a



ANS:    A


71. Principiile care stau la baza procesului de modelare a produselor software sunt:

a. crearea unui model care influenteaza modul de rezolvare al problemei date si forma in care poate fi prezentata solutia acesteia;

b. exprimarea fiecarui model pe diferite nivele de detaliu;

c. crearea unor modele conectate la realitate;

d. modelul oricarui sistem trebuie conceput dintr-un set de modele independente;

e. este suficient un singur model.


a.

d

b.

e

c.

a+b+c+d

d.

a+b+c+e



ANS:    C


72. Stiind ca tehnicile de modelare folosite in dezvoltarea de software afecteaza viziunea proiectantului asupra realitatii de informatizat, precizati care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata:

a. pentru construirea unui sistem informatic, un proiectant de baze de date utilizeaza modele entitate- asociere (Merise) /eveniment rezultat;

b. pentru construirea unui sistem informatic, un analist programator utilizeaza modele concentrate pe algoritmi, in care datele trec de la un proces la altul;

c. pentru construirea unui sistem informatic, un proiectant de sisteme orientate -obiect utilizeaza obiecte si clase de obiecte care interactioneaza intre ele;

d. pentru construirea unui sistem informatic toti proiectantii utilizeaza obiecte si clase de obiecte care interactioneaza intre ele.


a.

d

b.

a+b+c

c.

a

d.

b

e.

c



ANS:    B


73. Metoda de proiectare orientata -obiect se bazeaza pe cunoasterea conceptelor software fundamentale care o definesc, dintre care cele mai importante sunt:

a.

obiect, clasa, incapsulare, mostenire, polimorfism;

b.

obiect;

c.

clasa;

d.

obiect, clasa.



ANS:    A


74. Obiectul este o constructie software:

a. in care operatiile (functii sau proceduri) sunt organizate in jurul unui set de variabile (date) care defineste generic un element din domeniul de activitate pentru care se realizeaza produsul software;

b. care are identitate proprie (are un nume propriu si caracteristici prin care se deosebeste de alte obiecte);

c. care are stare proprie (definita de setul de date asociate lui);

d. care are comportare (definita de actiunea sa asupra altor obiecte si de actiunea altor obiecte asupra sa).


a.

a

b.

a+b

c.

a+b+c+d

d.

c+d



ANS:    C


Clasa descrie:

a. structura unui set de obiecte similare - asemanatoare;

b. comportarea unui set de obiecte similare - asemanatoare.


a.

a

b.

b

c.

a+b



ANS:    B


76. Folosind notatiile UML, clasele si obiectele se reprezinta grafic prin

a.

clasele prin patrate si obiectele prin dreptunghiuri

b.

dreptunghiuri

c.

clasele se reprezinta grafic prin dreptunghiuri, obiectele nu au reprezentare grafica

d.

nici una nu se reprezinta grafic.



ANS:    B


77. Obiectele unei clase au proprietati semnificative pentru exprimarea carora se folosesc:

a. atribute: exprima structura obiectelor;

b. operatii: exprima comportarea obiectelor;

c. constrangeri: exprima conditiile, cerintele si regulile pe care trebuie sa le respecte obiectele.


a.

c

b.

a

c.

a+b+c

d.

b



ANS:    C


78. Modelarea vizuala consta in procesul de a afisa informatia dintr-un model:

a.

intr-o forma grafica, folosind un set specific de elemente grafice;

b.

intr-o forma grafica, folosind un set standard de elemente grafice;

c.

intr-o forma grafica, folosind elemente specifice arbitrar alese.



ANS:    B


79. Comunicarea intre utilizatori, proiectanti, analisti si oricine altcineva care este implicat in dezvoltarea unui sistem informatic este mai eficienta daca informatia de modelat: se reprezinta:

a.

in format text - nonvizual

b.

intr-un format grafic- vizual

c.

in format text si grafic.



ANS:    B


80. Un modelul vizual consta din:

a.

vizualizarile semanticilor de catre utilizator

b.

semantici si din vizualizarile acestor semantici de catre utilizator.

c.

semantici



ANS:    B


81. Semanticile produsului software in curs de dezvoltare exprima urmatoarele aspecte primare ale unui produs software:

a. structural: identifica elementele care formeaza produsul software;

b. comportamental: defineste modul in care elementele structurale lucreaza si interactioneaza in executia unui produs software;

c. functional: exprima comportarea ceruta de utilizator.


a.

a

b.

a+b+c

c.

b

d.

b+c



ANS:    B


82. Pentru a intelege arhitectura unui sistem software orientat pe obiect trebuie realizate cateva modele, carora le corespund urmatoarele vizualizari complementare, care se interconecteaza intre ele:

a. o vizualizare a cazurilor de utilizare, care prezinta cerintele pe care trebuie sa le ofere sistemul utilizatorilor sai;

b. o vizualizare a proiectului software, care prezinta problematica domeniului de informatizat impreuna cu solutia sa;

c. o vizualizare a procesului, care prezinta distributia proceselor sistemului si succesiunea timp a acestora;

d. o vizualizare a implementarii sistemului, care prezinta realizarea fizica a sistemului;

e. o vizualizare a exploatarii sistemului, care prezinta iesirile sistemului din punct de vedere tehnic.


a.

a+c+e

b.

b+d

c.

nu trebuie

d.

a+b+c+d+e



ANS:    D


83. Succesul unui proiect software este dat de utilizarea urmatoarele elemente:

a. un instrument de dezvoltare software (pachet de programe utilitare folosite pentru realizarea proiectului software);

b. o notatie (sistem de notatie);

c. un proces de dezvoltare software (proces de realizare a unui proiect software).


a.

a

b.

a+b+c

c.

b



ANS:    B


84. Notatia are urmatoarele roluri:

a. serveste ca limbaj de comunicare a deciziilor care nu sunt evidente sau nu pot fi deduse din programul sursa (codul de program);

b. furnizeaza semantici suficient de bogate pentru a exprima deciziile tactice si strategice cele mai importante cu privire la realizarea unui proiect software;

c. ofera o forma concreta a proiectului software suficient de sugestiva pentru a stimula gandirea umana si pentru a fi manipulata de instrumentele de dezvoltare software.


a.

a

b.

c

c.

a+b+c

d.

b



ANS:    C


85. Procesul de dezvoltare software trebuie:

a. sa satisfaca asteptarile clientului, poate chiar sa le depaseasca;

b. sa se desfasoare pe perioada de timp planificata;

c. sa conduca cea mai economica forma de proiect;

d. sa fie flexibil, usor adaptabil la schimbarile ce apar pe perioada sa de desfasurare;

e. sa aiba un ciclu de viata care stimuleaza creativitatea si inovatia specialistilor in domeniu, bine gestionat pentru a asigura controlul necesar fara a afecta creativitatea;

f. sa poata fi controlat si masurat pentru siguranta ca este complet.


a.

b+c+d

b.

b

c.

c+d

d.

a+b+c+d+e+f



ANS:    D


YES/NO


1. Pentru sistemele informatice complexe se construiesc modele formale, care folosesc un limbaj comun de modelare, accesibil tuturor informaticienilor.


ANS:    Y


2. Pentru a fi eficient si util, modelul unui sistem informatic trebuie sa fie format din mai multe modele construite, fiecare, pentru reprezentarea unui singur aspect semnificativ al domeniului de informatizat.


ANS:    Y


3. Secretul construirii unui model eficient si util consta in simplificarea realitatii fara a ascunde (masca) detalii importante pentru procesul modelat.


ANS:    Y


4. Tehnicile de analiza a sistemelor orientate pe obiect fac posibila conectarea tuturor vederilor independente ale sistemului intr-un singur intreg semantic.


ANS:    Y


5. Potrivit conceptului de structural, toate elementele lumii reale, inconjuratoare, sunt obiecte, mai mult sau mai putin complexe care, in plan abstract, sunt reduse la caracteristicile lor reprezentative pentru domeniul de studiat.


ANS:    N


6. Dezvoltarea produselor software cu baze de date nu reprezinta, in contextul actual, un proces social complex deoarece analiza de sistem presupune cunoasterea fara detalii a domeniului de activitate pentru care se dezvolta produsul respectiv, care trebuie translatat intr-un mediu abstract, la acest proces nefiind necesara decat participarea informaticienilor, nu si a specialistilor in domeniu si utilizatorilor.


ANS:    N


7. Astazi, dezvoltarea de software se face numai pe baza conceptului de orientat -obiect, caz in care blocul cel mai important al intregului software este obiectul.


ANS:    Y


8. Un produs software orientat- obiect sau obiectural consta dintr-o multime de obiecte software, impreuna cu clasele carora le apartin , relatiile dintre acestea si elementele software auxiliare de tip entitate si evenimente.


ANS:    N


9. Un produs software orientat- obiect sau obiectural consta intr-o multime de obiecte software, impreuna cu clasele carora le apartin si relatiile dintre acestea.


ANS:    Y


10. In dezvoltarea produselor software orientate -obiect ce lucreaza cu elemente (obiecte sau seturi de obiecte) care pot fi utilizate si reutilizate intr-o multime de aplicatii, proiectantii se concentreaza numai asupra a ceea ce este unic in fiecare aplicatie.


ANS:    Y


11. Conceptul de orientare pe obiect exprima un nou mod de vizualizare si reprezentare a produselor software potrivit caruia orice produs software este format din mai multe elemente (obiecte sau seturi de obiecte), practic independente, prin combinarea si interconectarea carora se poate construi orice alt produs software.


ANS:    Y


12. Posibilitatea de a construi o data componentele si de a le reutiliza ori de cate ori este necesar, reprezinta un avantaj major care a impus utilizarea conceptului de proiectare orientata -obiect in dezvoltarea de produse software.


ANS:    Y


13. Clasele si obiectele se reprezinta grafic folosind notatiile UML, adica dreptunghiuri. Pentru a se deosebi clasele de obiecte, numele obiectelor sunt subliniate.


ANS:    Y


14. Obiectul este instanta care este prezenta la momentul executiei si care se comporta conform protocolului specific clasei sale.


ANS:    Y


15. Incapsularea reprezinta actiunea prin care se impacheteaza intr-un obiect datele impreuna cu comportarea lor specifica.


ANS:    Y


16. Incapsularea reprezinta actiunea prin care se impacheteaza intr-un obiect datele impreuna cu structura, comportarea si starea lor specifica.


ANS:    N


17. Mostenirea este mecanismul care permite crearea de obiecte noi bazate pe un obiect deja creat, astfel incat obiectele copil mostenesc caracteristicile obiectului parinte.


ANS:    Y


18. Principalul dezavantaj oferit de mostenire este intretinerea sistemului care foloseste acest mecanism.


ANS:    N


19. Se poate invata notatia dar, daca nu se cunoaste procesul de dezvoltare software, e posibil ca proiectul software sa fie gresit.


ANS:    Y


20. Notatia grafica joaca un rol important in modelarea vizuala fiind folosita pentru reprezentarea grafica a diferitelor aspecte ale software- ului (sistemului informatic) pentru dezvoltarea caruia se realizeaza proiectul software.


ANS:    Y


21. Procesul de dezvoltare software reprezinta procesul de realizare a unui proiect software, prin proiect software intelegand proiectul de realizare a unui sistem informatic.


ANS:    Y


22. Cardinalitatea 1,1 semnifica faptul ca pot exista entitati ale unei entitati tip ET care nu participa la asociere tip AST.


ANS:    N


23. Cardinalitatea 0,n semnifica faptul ca toate entitatile unei entitati tip ET participa obligatoriu la o asociere tip AST.


ANS:    N


24. Cardinalitatea 0,n semnifica faptul ca pentru o entitate tip ET pot exista entitati care nu participa la o asociere tip AST si pot exista entitati care au mai multe entitati corespondente intr-o alta entitate tip ET prin acea asociere tip AST.


ANS:    Y


25. Cardinalitatea (X,Y) reprezinta numarul de coloane dintr-o tabela.


ANS:    N


26. Cardinalitatea (X,Y) reprezinta o pereche de numere intregi care descrie legatura unei entitati tip ET cu o alta entitate tip ET, printr-o asociere tip AST.


ANS:    Y


COMPLETION


1. Modelele formale pot fi:

: bazate pe modul de organizare al sistemelor care se modeleaza;

: bazate pe dinamica sistemelor care se modeleaza.


ANS:   

structurale

comportamentale










Document Info


Accesari: 3376
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )