Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


























SPECIALIZAREA MARKETINGULUI SERVICIILOR - Marketingul turistic, Marketingul financiar-bancar, Marketingul in transporturi




SPECIALIZAREA MARKETINGULUI SERVICIILOR


1.Marketingul turistic

Aplicarea marketingului turistic s-a realizat cu mult inaintea conceptualizarii marketingului serviciilor, fiind determinata de evolutia dinamica a domeniului turistic la nivel global. Problemele conceptuale care influenteaza orientarea de marketing in turism deriva in principal din:

-articularea activitatii firmei de turism la mediul extern acesteia, prin actiuni de cooperare, influentare, etc. reciproca. De exemplu, producatorii de turism de pe litoralul Marii Negre sunt influentati de dezvoltarea economico-sociala de ansamblu a zonei, de calitatea si diversitatea serviciilor comerciale dar in acelasi timp, datorita valorificarii potentialului turistic, au contribuit la extinderea si multiplicarea centrelor comerciale capabile sa asigure satisfacerea cerintelor variate ale consumatorilor de turism.




-necesitatea sincronizarii activitatilor componente ale lantului de prestatii turistice, conditie de baza in realizarea ca marfa a produsului turistic. In perioadele de extrasezon, de exemplu, neracordarea tarifelor serviciilor de transport in cadrul statiunii la tarifele celorlalte servicii din cadrul ofertei turistice, conduce la insatisfactia turistilor efectivi si demotivarea celor potentiali. Daca serviciile turistice sunt de tipul oferta-pachet si includ si serviciile de transport al turistilor din bazinul cererii in cel al ofertei, atunci problema sincronizarii nivelului de tarife este si mai semnificativa pentru turistul potential sau efectiv.

-corespondenta deciziilor macro si microeconomice care au atingere intr-un fel sau altul cu activitatea turistica. De exemplu, daca infrastructura din domeniul transporturilor – calitatea cailor de acces, a soselelor, lasa de dorit, motivatia turistica poate fi amanata sau chiar abandonata pana la rezolvarea situatiei.

-considerarea fenomenului de sezonalitate ca o componenta esentiala in realizarea ofertei turistice si operationalizarea mixului de marketing. De exemplu, in statele occidentale dezvoltate, impactul sezonalitatii asupra activitatii turistice este atenuat prin etalarea concediilor si vacantelor de-a lungul intregului an, oferind, in acest fel, posibilitatea apelarii la serviciile turistice si in extrasezon si in perioade de capete de sezon.

Conceptele de marketing extern, marketing intern si marketing interactiv isi gasesc complet aplicabilitatea in domeniul turismului. Chiar daca interactiunea directa producator de turism-consumator nu este atat de evidenta ca in domeniul medical, de exemplu, implicarea suportului fizic in prestatia turistica fiind mult mai mare, personalul firmei, in special cel vizibil pentru consumator, intra in relatii directe cu acesta si trebuie sa caute, sugereze si solicite, implicarea activa in prestatie, fie ca este vorba despre exprimarea preferintelor, fie ca este vorba despre relevarea insatisfactiilor, nemultumirilor, etc.


2.Marketingul financiar-bancar

Domeniul financiar-bancar se delimiteaza dupa sfera de actiune, respectiv, macro sau microeconomica, in finante publice ale statului – ocupandu-se de gestionarea mobilizarii, atragerii si utilizarii resurselor banesti din intreaga economie nationala si financiar-bancar – concretizat in activitati de atragere, mobilizare, utilizare a resurselor banesti, la nivelul institutiilor bancare sau celor asimilate acestora agentii de schimb, case de economii, case de imprumut, etc. , a institutiilor de asigurare si reasigurare si a burselor de valori, valutare sau chiar de marfuri si cele asimilate acestora unitati bancare, agentii de schimb, etc.



Conceptul de marketing interactiv se concretizeaza prin livrarea produselor, serviciilor bancare la intalnirea cu clientul, in conditii de ambianta, echipamente, personal de contact iar marketingul intern implica comunicarea complexa intre unitatile de prestatie – sucursale, filiale, etc. si managementul superior.


3.Marketingul in transporturi

Dinamismul economico-social din domeniul productiei materiale, transformarile produse in ceea ce priveste mobilitatea persoanelor, s-au reflectat in activitatea de transport. Delimitarea transporturilor ca domeniu distinct al marketingului s-a datorat particularitatilor acestuia, concretizate la nivelul continutului, pietei, politicilor de marketing, organizarii activitatii. Serviciile de transport se bazeaza deopotriva pe echipamente si pe personal.

Ca si in celelalte tipuri de servicii, un obiectiv esential este sincronizarea ofertei cu cererea de servicii de transport. In vederea transformarii ofertei de servicii din potentiala in efectiva, se implica pe de o parte statul, prin decizii macroeconomice cu efecte asupra acestui domeniu – in infrastructura, in sistemul legislativ, etc. iar pe de alta, agentii economici care presteaza serviciile propriu-zise. Diferitele forme de transport – de persoane si de marfuri rutiere, pe cai ferate, navale, maritime, aeriene, impun delimitarea, specificarea si aplicarea metodelor si tehnicilor de marketing in functie de acestea.

In ceea ce priveste marketingul extern, acesta are un rol important in pregatirea prestatiei si instituirea relatiei prestator-client; marketingul interactiv fidelizeaza relatia firma-client.


4.Marketingul educational



In cadrul mediului extern, institutia de invatamant are un sistem relational bine conturat: in calitate de formulanti ai cererii de cunostinte generale si de specialitate – elevii si studentii; in calitate de solicitanti de forta de munca educata si instruita – agentii economici din economie; avand responsabilitati de organizare, administrare, gestionare a intregului sistem (public) educational – statul si unitatile abilitate din teritoriu. Toate aceste centre de decizie, fie ca se afla in pozitia de ofertant, fie de formulant al cererii, fie de manager al sistemului, trebuie sa-si armonizeze interesele si deciziile.

Continutul marketingului serviciilor educationale este determinat la nivel macrosocietal de modul specific de fundamentare a politicii de marketing la nivelul ministerului de specialitate, in concordanta cu dinamica mediului economico-social si nivelul atins in domeniu, in statele dezvoltate.

In invatamantul mediu de specialitate si in cel superior, politica de marketing are un pronuntat caracter de autonomie locala.

Marketingul interactiv este, probabil, in acest domeniu de activitate, cel mai bine evidentiat; serviciile de invatamant se bazeaza in principal pe personal, ceea ce nu inseamna ca suportul fizic – dotarea salilor de clasa, a cabinetelor de specialitate, etc. este mai putin importanta, insa calitatea personalului didactic, abilitatile in comunicare, intelegere si cunoastere a elevului sau studentului, sunt definitorii in calitatea totala a ofertei de servicii educationale.

In ceea ce priveste concretizarea marketingului extern, aceasta se realizeaza prin specializari oferite, forme de invatamant, numar de locuri, notorietate, traditie, etc. Calitatea procesului de invatamant este determinata si de marketingul intern, intrucat sistemul relational din cadrul fiecarei entitati de invatamant, precum si dintre aceasta si minister, trebuie sa urmareasca respectarea deciziilor armonizate si satisfacerea nevoilor de educatie si instructie ale populatiei.


5.Marketingul cultural si sportiv

Serviciile propriu-zise se concretizeaza in realizarea spectacolelor, manifestarilor, actelor de cultura, la care, in functie de preferinte, gusturi, etc., indivizii au acces si participa, uneori prin implicare directa. Aici se includ: spectacolele de teatru, balet, concertele, expozitiile de arte plastice, activitatea muzeistica, cea a cinematografelor, editurilor, spectacolele de muzica de diferite genuri, etc.; campionatele sportive, concursurile sportive, etc.



Domeniile cultura si sport sunt diferite atat ca mod de realizare a prestatiei cat si ca finalitate, insa, atat oferta culturala cat si cea sportiva satisfac nevoi de ordin superior ale individului. Aceste servicii se afla in situatie de concurenta indirecta, disputandu-si venitul si timpul consumatorului potential insa, in realitate, tipologia consumatorilor si segmentele definite la nivelul unei piete, delimiteaza in functie de anumite criterii, preferintele si gusturile acestora. Pe de alta parte, in statele dezvoltate, conceptul de nevoie de ordin superior, modul de petrecere a timpului liber, au alte coordonate comparativ cu Romania sau alte tari aflate in tranzitie spre economia de piata. Asadar, in primele state, serviciile culturale si cele sportive se pot “impleti” in optiunea consumatorului, putandu-se afla atat in relatii de concurenta indirecta cat si de complementaritate.

Datorita diferentelor evidente dintre aceste tipuri de servicii, distinctie exista si la nivelul pietei, produsului, distributiei, gradului de rentabilitate a activitatii.

In sport produsul este in realitate un multi-produs, deoarece cumuleaza rezultate sportive (note, scoruri, clasamente, etc.), financiare, motivationale (derivate din cele doua), in marketing si comunicatii (asigurate de instrumentul de sponsorizare a fenomenului sportiv de catre firme sau institutii). Optica de marketing aplicata la nivelul “intreprinderii” sportive se dezvolta pe trei directii principale: marketing comercial, marketing al serviciilor publice – bazat pe responsabilitatile sociale ce revin sportului, marketing asociativ – specific asociatiilor sportive.

“Intreprinderile” de servicii culturale si sportive operationalizeaza marketingul extern prin servicii livrate pietei, marketingul intern prin variabilele comunicare si personal si marketingul interactiv, prin implicarea directa a publicului in realizarea prestatiei sportive sau culturale.












Document Info


Accesari: 90
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )