Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Bazele medicinei tibetane

medicina







Bazele medicinei tibetane


Pulsul se intensifica n functie de anotimp

Intersezonul si anotimpul la tibetani

Potrivit calendarului tibe-tan, a caruia cunoastere este ne­cesara pentru diagnosticarea cu ajutorul pulsului, anotimpurile anului sīnt īn numar de patru: primavara, vara, toamna, iarna, fiecare dintre ele durind 72 de zile. Cele patru perioade de cite 18 /ile intre anotimpuri, adica ultimele 18 zile ale fiecarei a ireia luni, sini socotite perioade de intersezon. Toate acestea adunate constituie cete 360 de zile ale anului, altfel spus sīnt 12 luni, fiecare avīnd cīte 30 de zile. Aceasta este desigur nu­mai schema generala, dar cu loate acestea īn lucrarile medi­cale fundamentale care descriu bazele diagnosticului cu ajuto­rul pulsului se aplica tocmai aceasta schema.

In afara de aceasta. īn de-

si lung cum este cīntecul co­cosului sau ca sunetul scos de un fir de lina īnlins.

Toamna

Toamna este puternic pul­sul fierului - al plaminilor - al intestinului gros. Acesta esie scurt si acut, asemanator firelor de par de pe corp, miscate de vīnt.

Iarna

Iama este puternic pulsul apei - al rinichilor - al vezicii udului - al testiculelor/ovare­lor; acesta este profund. īncet, slab, linistit. īn perioadele din-Ire sezoane se manifesla pulsul paniīntului - al splinei - al sto­macului; acesta este scurt si slab.

Elementele dhatu si relatiile mama-fiu si

. Exista cinci dusmani: dusmanul copacului - fierul, dusmanul fierului - focul, dus­manul focului - apa, dusmanul apei - pamīntul, dusmanul pa-mīntului - copacul.

Care este relatia dintre cele cinci elemente

Cei cinci prieteni sīnt aceleasi relatii, īn ordine in­versa.

Pentru a īntelege mai usor aceste relatii, staretul unei manastiri tibeiane le explica foarte simplu: Tot ceea ce are nevoie copacul primeste de la apa, de aceea apa este mama copacului, iar copacul este fiul apei. Mama apei este fierul. De ce astfel? Trezeste-te dimineata foarte devreme si priveste afa­ra: unde cade roua mai īnainte de toate? Corect, pe fier. Fierul prin īnsasi existenta lui con­tribuie la aparitia elementului

pulsului obisnui! al persoanei respective si daca exista īn pulsul permanent unele abateri īnspre  latura caldurii sau a

asemenea de Irei tipuri - care arata frigul cauzat de supraīn­calzire, de raceala si frigul prelungit, dar de obicei toate

terminarea pulsului sezonier se iau in considerare nu numai datele din calendarul astrono-mic, ci si cele legate de vreme, cele care oglindesc schimbarile sezoniere īn lumea vegetala si in comportamentul animalelor.

De ce este necesara

cunoasterea

calendarului

Cunoasterea acestui calen­dar este necesara pentru ca, īn functie de anotimpul anului, īn corelatie cu acest calendar se intensifica pulsul legal de unul sau altul dintre organele corpu­lui, asupra activitatii caruia īsi manifesta influenta elementul dhatu corespunzator sezonului.

Primavara

Astfel, primavara esle foar­te puternic pulsul copacului - al ficatului - al vezicii biliare, acesta se simte incordat, ca o struna de vioara, subtire si taios (data de īntīi a primei luni a anului este socotita a fi īnce­putul primaverii).

Vara

Vara este puternic pulsul focului - al inimii - al intes­tinului subtire; pulsul este gros

prieten-dusman

Aici trebuie sa luam in consideratie ca particularitatile pulsului fiecarui element dhatu se manifesta nu numai īn zona corespunzatoare lui, ci īnlr-o mai mica masura si īn celelalte zone. De exemplu, caracteris­ticile pulsului de iarna al apei, cum ar fi profunzimea, se ma­nifesta nu numai īn zonele de palpare a rinichilor - ciag, ci si īn punctele ton si kan, pe ambele mīini ale omului. Eshi Donden scrie ca medicului īi este mai usor sa īsi examineze pulsul, pentru ca el stie cu ce s-a hranii si ce mod de viata a dus, ce modificari a produs acesla īn puls.

īntre elementele dhatu exista relatia mama-fīu si prieten-dusman, care sīnt so­cotite foarte importante pentru a presupune care va fi cursul viitor īn mersul bolii si care vor fi diferitele situatii de viata ce vor aparea.

Aceste relatii sint urmatoa­rele.

Exista cinci mame: ma­
ma copacului - apa, mama apei
- fierul, mama fierului - pamīn-
tul, mama pamīntului - focul,
mama focului - copacul.

Exista cinci fii - aceleasi
relatii, dar īn sens invers: fiul
apei - copacul s.a.m.d.

apa, de aceea apa este copilul fierului. Fierul se gaseste In pamint, pamīntul li da nastere, de aceea pamintul este mama fierului Tot ceea ce arde se transforma In cenusa, in pa­mlnt, de aceea focul este mama pāmintului. si mai mult decīt orice, hrana focului sint co­pacii, de aceea focul este fiul copacului Mai departe. Cu ce se taie lemnele? Cu toporul, adica cu fierul. īnseamna ca fierul este dusmanul copacului Iar copacul este prietenul fie­rului, pentru ca Ii permite aces­tuia sa se manifeste, sa īsi ac­tualizeze capacitatile etc.

Previziuni in concordanta cu pulsul

Iata si un exemplu de pre­viziuni īn concordanta cu aceste relatii. Daca īn cazul unei boli a ficatului (copacul) este puternic pulsul plamīnilor (fierul este dusmanul copacu­lui), acesla este un semn al īn­rautatirii viitoare a starii bol­navului, iar daca esle puternic pulsul splinei - stomacului (pa-mīntul este prietenul copacu­lui), acest lucru indica īnsana­tosi rea.

Cu ajutorul pulsului perma­nent, se ajunge la o concluzie īn ceea ce priveste caracterul

frigului.

Luind in consideratie ca­racterul pulsului sezonier, se ajunge la o concluzie īn ceea priveste abaterile de la un puls normal inir-unul sau altul dintre organele sau partile corpului. Dupa aceasta analiza, īn care se studiaza pulsul Īnnascut, se ajunge la o concluzie asupra faptului daca omul este bolnav

Despre pulsul bolnav

Dupa aceea, pulsul bolnav se studiaza dupa doua categorii speciale: determinarea caracte­risticilor generale si determina­rea caracteristicilor particulare ale pulsului. Prima dintre aces­tea īnseamna determinarea ti­pului de caldura sau de frig pe care īl are persoana respectiva. Pulsurile fundamentale ale caldurii sīnt īn numar de trei: pulsul gros, rapid - din cauza supraīncalzirii; pulsul rapid - din cauza racelii; pulsul subtire si des - din cauza caldurii continue.

Caldura cauzata de supraīn­calzire poate fi proaspata, ras-pīndita, confuza. Caldura cau­zala de raceala poate īnsemna aparitia unor boli infectioase, iar caldura continua īnseamna o caldura īnradacinata.

Pulsul frigului poate fi de

acestea īnseamna un puls īnradacinat al frigului cronic.

Localizarea bolilor caldurii si frigului

Localizarea bolilor caldurii si frigului se face īn felul urmator. Mai īntīi, medicul apasa cu irei degete pe zonele corespunzatoare de pe mina pacientului si asculta pulsul. Daca īn zona ton exista semne ale cadurii, aceasta īnseamna ca īn partea superioara a corpului, īn plamīni sau īn inima, este o caldura foarte puternica. Daca sub degetul mijlociu se simte caldura, acest fapt indica prezenta unei calduri mari īn stomac, īn ficat, īn intestinul subtire. Daca perceperea caldurii are loc sub degetul inelar īnseamna ca īn intestinul gros, in rinichi, īn partea inferioara a corpului este prezenta o caldura foarte puternica. īn acelasi fel se procedeaza si cu pulsul frigului.

Acum, a doua determinare a caracteristicilor particulare ale pulsului - acest lucru se face cu ajutorul a doi parametri: cer­cetarea separat a pulsului orga­nelor puternice si al celor tu-bulare si determinarea tipurilor particulare de boli.











īn primul caz, medicul cer-ceieaza cu degetele mlinii drepte pulsul mīinii stingi a pacientului de sex masculin. La partea superioara ton ajunge pulsul inimii, la partea infe­rioara - pulsul intesiinului sub­tire. La partea superioara kan ajunge pulsul splinei, la cea inferioara - aJ stomacului; la partea superioara ciag ajunge pulsul rinichiului drepl, iar la cea inferioara - al vezicii biliare.

īn zona |on la femei, de la mina dreapta se ia pulsul inimii si al intesiinului subtire, iar de la mina stinga - pulsul plamī-nilor si al iniesiinului gros. De aceea, la femei medicul studia­za mai īntii pulsul de la mina dreapta, apoi de la cea stinga.

Daca in zona ton din stinga se descopera pulsul caldurii īn­seamna ca in inima esle loca­li/ala caldura. Daca pulsul ton este rece īnseamna ca frigul se gaseste īn intestinul subtire, in special in duoden. Acelasi lucru se poate spune ti despre interdependenta dintre starea organelor tubulare īn zonele kan si ciag.

Daca prin apasarea cu trei degete, caracterul pulsului este superficial si nu este posibila determinarea cu exactitate a lo­cului sau, acesta este un semn al tulburarilor vīnnilui. Despre

tiei de orice tip. Daca pulsul este gros. poate fi vorba despre o caldura proaspata, care nu a mai fost deranjata īnainle.

Daca prin apasarea pe canal pulsul se simte subtire, acest lucru vorbeste despre excitarea microorganismelor interne sau despre prezenta viermilor in­testinali. In cazul (umorilor, ca­racterul pulsului este slab, ca­nalul de puls este subtire, prin apasare pare incomplet (putem determina fie numai forma canalului care pulseaza, fie nu­mai caracterul pulsului, nici­odata amīndoua īn acelasi limp).

Daca pulsul esle puternic in profunzime, dar prin apasare se simte slab, acesta esle pulsul hidropiziei (boala cauzala" de acumularea patologica de apa in cavilatile naturale ale corpu­lui sau īn tesuturi). Pulsul sub­tire, puternic, greu. lung vor­beste despre tulburari ale limfei.

īntrebarile medicului si stabilirea cauzei bolii

Tema interviului facut de medic consta din doua subteme de baza. La īnceput pentru de­terminarea cauzei bolii - vīntul, fierea sau mucozitaiea - se

petrecerea unei perioade
de timp foane mare in frig.

Caracterislicile bolii fri­gului se pol caracteriza prin ur­matoarele semne:

tendinta de a casca īn­
continuu;

tremuratul;

tendinta de a se īntinde
īnsotita de cascat;

sensibilitatea la frig;

dureri ale coapselor, ale
mijlocului, ale articulatiilor;

dureri nespecifice fara o
localizare bine determinata;

senzatia de voma;

lipsa de echilibru al or­
ganelor de simt;

haosul in gīndire;

senzatia     de durere
atunci cīnd bolnavului ii este
foame.

Daca, dupa ce medicul 1-a īntrebat pe pac ie ni despre toale aceste lucruri, raspunsul este afirmativ īnseamna ca afectiu­nea respectiva apartine grupei de boli ale vintului. īn acest caz, bolnavului i se recomanda alimentele grase, zemoase, proaspete.

Zaharul si vinul provoaca tulburari ale fierii

Cauzele nemijlocite ale afectiunii provocate de tulbo-

mari de timp īn locuri umede, somnul pe pamīntul umed.

Simptomele si semnele acestor afectiuni sīnt:

pofta <le mīncare foarte
proasta;

sentimentul de discon­
fort īn cazul oricarui fel de
mīncare;

alimentele sīnt digerate
foarte greu, stomacul se balo-
neaza, apar arsurile;

varsaturi frecvente;

īn gura exista perma­nent senzatia de gusl acru;

rigīieli frecvente;

oboseala intelectuala;

senzatia de frig īn ex­terior si interior;

alimemele odata ajunse
īn stomac provoaca durere,
senzatia de greata.

īn cazul tulburarilor muco-zitatii se recomanda: alimen­tele fierbinti, usoare, care pot fi digerate repede, viata la cal-

Pulsul īn acesi caz este abia perceptibil, dar bate foarte re­pede. Urina are culoarea gal­bena si se gaseste in cantitate mica.

Simpiomele acestei afec­tiuni:

īn cazul miscarii respi­
ratia este grea, gīfiila;

exista senzatia de pul-
sare a inimii si a plamīnilor:

slabiciune, transpiratie,
uscarea limbii si a cavitatii
bucale;

somnolenta;

tuse frecventa;

tremurarea picioarelor;

dureri īn tot corpul.

īn cazul īn care afectiunea esle foarte puternica, īn orga­nele lubulare apare un puroi apos. Atunci cīnd boala trece la forma cronica se observa he­moragiile nazale.

In cazul caldurii confuze inflamatorii se umfla gambele

tulburarile fierii vorbeste un puls subtire si des, care parca este emis de undeva de departe, īn cazul unei afectiuni a sīnge-lui pulsul este viguros, puter­nic, ca si cum ar atinge degetul. Pulsul profund, care la apasare pare ca vine din adīncuri, vor­be sle despre o tulburare a muc ozi tatii.

in cazul tumorilor, pulsul este slab

Daca pulsul aminteste fuga lupului prin zapada - īn ionele ton si kan caracterul lui este prosl exprimat, iar In zona ciag este clar -, acest lucru indica prezenta unei boli a muco/itatii de culoare rosu-īnchis: o tulbu­rare mixta a mucozita(ii, a sin-gelui si a fierii, care afecteaza in principal duodenul si stoma­cul si īngreuneaza activitatea rinichilor si apoi a īntregului organism. Aceasta boala este foarte periculoasa.

Daca pulsul are un caracler subtire, rapid si des, aceasla indica o caldura raspīndita. Se numeste asa pentru ca cuprinde toate tesuturile corpului.

Caracterul rapid si gros al pulsului indica o caldura con­fuza, cauza careia este fierea afectata de conditiile caldurii.

Pulsul subtire caruia prin palpare nu i se poale determina valoarea este pulsul intoxica-

reieva cauzele aiectmnn. Dupa aceea, condueīndu-se atīt dupa datele oferite de īntrebarile pre­liminare, cit si de dalele oferite de examinarea pulsului si a urinei, studiind caracteristicile si simptomele, se pune diag­nosticul si se introduce tipul particular de boala intr-una dintre cele 404 clase.

Unui medic bun adesea ii sint de ajutor numai datele oferite de puls, dar nici datele oferite de urina si de raspunsuri Ia īntrebarile sale nu trebuie uitate.

Tema descoperirii vinova­tului afectiunii este analizata in frei faze: relevarea conditiilor nemijlocite ale afectiunii; rele­varea parcursului bolii; rele­varea unui regim alimentar si a unui mod de viata pe care Irebuie sa le respecte bolnavul.

Carnea de capra provoaca tulburari ale

v ntului

īn cele ce urmeaza vom analiza aceste trei puncte fa-eīnd referire la fiecare dintre cauze. Conditiile nemijlocite ale afectiunii in tulburarile vīn-lului constau in:

consumul de came de
capra, de ceai tare si alte
alimente si bauturi grele;

activitatea din timpul
postului;

rarile fierii sīnt: grasimile ve­getale, untul vechi, zaharul, vinul si alte alimente iuti si bauturi fierbinti; expunerea la caldura sau la soare foarte mult timp.

Simptomele si semnele unei asemenea afectiuni sīnt:

gustul amar in gura
atunci cīnd se consuma orice
fel de mīncare;

dureri frecvente de cap;

senzatia de temperatura
foarte ridicata a corpului;

dureri puternice in par­
tea superioara a corpului, mai
sus de mijloc;

dureri in timpul dige-
rarii alimentelor.

īn cazul tulburarilor fierii se recomanda mīncarurile si bauturile reci, alimentele cu gust amar, plimbarile prin lo­curi reci, purtarea unor haine usoare.

Mazarea si fasolea provoaca tulburari ale mucozitatii

Conditiile nemijlocite ale afectiunilor provocate de tul­burari ale mucozitatii sīnt ur­matoarele:

consumul     de carne
gTasa, seminte crude, mazare,
fasole, alte alimente si bauturi
grele;

petrecerea unei perioade

dura.

Diagnosticarea afectiunilor din clasa caldura confuza

Cu totul, īntrebarile medi­cului cuprind 29 de puncte, ceea ce īmpreuna cu cele sase puncte ale examinarii si cele trei puncte ale luarii pulsului dau un numar de 38 de metode de stabilire a diagnosticului.

Dupa ce s-a determinai cauza bolii, se stabileste clasa acesteia si felul ei particular de a se manifesta. Ca exemplifi­care vom lua diagnosticarea afectiunilor din clasa caldura confuza

Bolile caldurii confuze in­tra īn grupa bolilor corpului, in subgrupa bolilor generale (ex­terne sau interne). In calitate de cauza si conditie a aparitiei acestei afectiuni este luata lim­fa. Caldura poate fi confuza prin natura ei sau īn legatura cu anumite conditii. īn primul caz, locurile alinse de caldura sini inflamate de limfa fierbinte, iar īn cel de-al doilea, ca urmare a scaderii caldurii focului īn stomac (din cauza unei tratari intensive īnainte de vreme a caldurii neajunse la faza de ma­turitate), aceasta devine con­fuza.

si talpile, aceste umflaturi iau foarte repede aspectul unora obisnuite, apar niste eruptii cu­tanate, mīncarimi, basici. īn cazul inflamarii tesutului mus­cular, īn unele locuri pot aparea mici tumori sau umflaturi. Daca caldura confuza se ras-pīndeste īn vasele sangvine, acestea devin īntunecate la cu­loare si dureroase, afectarea oaselor provoaca paliditate, īn­rautatirea starii dintilor si a unghiilor.

(va uima) Georgcta Ucsandru





Document Info


Accesari: 3464
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )