Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Necesarul de proteine

Alimentatie nutritie




Necesarul de proteine

este de 70kg/24 h aprox. 1g/kg corp/24h.



Exista un echilibru dinamic intre aport si utilizare; se apreciaza pe baza bilantului azotat care este diferenta intre N ingerat si cel eliminat prin excretie,(se mai elimina prin transpiratie, descuamare).

In conditii de sanatate si solicitare obisnuita, la adulti exista un bilant azotat echilibrat; la organismul in crestere sau in covalescenta, bilantul este in favoarea bilantului azotat, iar la organismele la care exista o suprasolicitare, bilantul e in favoarea eliminarii N

In functie de continutul in AA proteinele sunt de 3 feluri:

cele ce contin toti AA esentiali intr-o proportie optima in special proteine de origine animala Ex: ovoviteline, ovalbumine si cazeina

cele ce contin AA doar intr-o proportie corespunzatoare Ex: glutamina si gliadina din cereale si legumeina din leguminoasele uscate

cele ce contin AA esentiali Ex: Trp, Lis din zeina, gelatina; acestea pot lipsi

Proteinele sunt de origine animala si vegetala, iar raportul dintre ele trebuie sa fie de 40-50%.

proteinele sunt necesare datorita rolului plastic din organism, iar necesarul lor creste in cazul: - reducerii de somn

- efortului fizic- (solicitarii musculare) 2g/zi

- in anumite perioade fiziofogice ale femeii (sarcina, lactatie)

- in perioadele de crestere ale copiilor 1,5g/zi

O ratie alimentara corecta contine vitamine si minerale.

Vitaminele- biocatalizatori ce stimuleaza reactii anabolice

Liposolubile:

A- asigura procese de vedere reproducere

D- asigura absorbtia ionului de Ca- fosforilare oxidativa

E- creste rezistenta peretilor capilari

- realizeaza fosfocreatina- rezerva energetica

- stimuleaza eliminarea horm. Gonadotropi

k- participa la lantul respirator

- favorizeaza sinteza factorilor de coagulare (VII, IX, X)

- se absoarbe la nivelul colonului

Hidrosolubile:

Tiamina (B1)- intervine in transmiterea influxului nervos

- influenteaza permeabilitatea si tonusul muscular

- intervine in activitatea lipazei pancreatice

Riboflavina (B2) - enzime transportoare in cadrul lantului respirator

- favorizeaza imunogeneza

intervine in sinteza horm. Corticosuprarenali

Ademina (B6) - contribuie la formarea aminelor biogene-> gamma-amino-glucidic->

mediator ce are rol in transmiterea neuronilor

- sinteza ac. grasi

- Ciancobalamina (B12) - stimuleaza eritropoieza (cu factorul intrinsec)

- stim. Metabolismul metoininei -AA protector hepatic

Ex: branza de vaci

- rol lipotrop- impiedica depunerea grasimilor la nivel hepatic

Ex: apare la alcolici

vit. PP - reprezinta constituentul de baza al coenzimelor NAD, NADP

vit. H - participa la sinteza acizilor di si tricarboxilici

- intervine in metabolismul ac. piruvic

- Ac. Folic- intervine in hematopoieza si crestere

- Vit. C - activeaza toate sistemele enzimatice

- favorizeaza trecerea de la dopamina la adrenalina

- stimuleaza sist. Hipofizo- suprarenalian- intervine in reactii de stres

- intervine in metabolismul Fe ( Fe -> Fe )

- rol antiinfectios

Mineralele:

Na, K, Ca, Mg, F- intra in componenta tuturor structurilor si umorilordin organism

- intervin in diferite reactii in organism

oligoelementele- Fe, Cu, Zn, Co, Se - intra in structura diferitelor sisteme

enzimatice(proteine transportoare Ex: transporta O2, mioblobina)

I.          Necesarul de apa

- peste 2500ml

- depinde de- temperatura

- necesitatea poceselor metabolice

- cantitatea de solventi ce trebuie dizolvata

Organisme- homeoterme- omul- nu are nevoie de caldura din ext.

- polechioterme- pesti, reptile- preiau Q din ext.

- heteroterme- animalele ce hiberneaza- iau Q din ext pe secvente mari de timp

Exista 3 locuri de preluare a temperaturii:

la axila-(corespunzatoare cu temperatura pielii)- 36,2-36,9-37 grade C

la nivel bucal( e mai mare cu 0.2-0.4 grade decat cea a axilei)

la nivel rectal (e mai mare cu 0,5-1 grad decat cea a axilei)

O temperatura constanta reprezinta echilibrul intre ceea ce se produce si ceea ce se pierde.

1. termogeneza- termoreglare chimica- expusa de La Voisier

2. termoliza- termoreglare fizica - studiata de Rubner



Termogeneza- constituie rata metabolica a organismului si e rezultatul metabolismului energetic

intra in functiune ori de cate ori temperatura mediului ambiant scade rezulta intensificarea proceselor energetice mtabolice care se realizeaza printr-o serie de mecanisme compleze

Fibrele de colagen prezente in fructe si legume

necesarul zilnic este de 15-20g la care se adaoga

paine de graham- influenteaza activitatea bacteriana

- creste volumul materiilor facale eliminate

- accelereaza tranzitul intestinal

- contribuie la fixarea si eliminarea unor metale, fitotoxine, virusuri

- elimina Cho si subst. Cancerigene

O ratie alimentara echilibrata contine - glucide 55-60%

- lipide 25-30%

- proteine 12-18%

Alimentatie depinde si de zonele climatice. Astfel eschimosii folosesc foarte multe grasimi si totusi nu au afectiuni cardiovasculare.

Termoreglare:

Temperatura corpului este o constanta fizica a organismului viu si rezulta din reactii chimice celulare care elibereaza energie si e indispensabila(necesara) proceselor vitale.

Ex: contractia voluntara musculara(frisoanele)

produc stimuli proveniti de la neuronii motori

este una din cele 2 tipuri de secuse musculatre

Contractia voluntara musculara este un proces ce intervine in inervatia simpatica:

creste tonusul tesutului muscular

intensifica pocesele metabolice

Hormonii corticosuprarenali (adrenalina+noradrenalina)- stimuleaza activitatea celulara

-produce termogeneza la nivel hepatic

In conditii de adaptare la frig activitatea se realizeaza printr-un factor de eliberare de la nivelul hipotalamusului( tiroxina) si prin actiunea stimulanta a hipofizeice elibereaza Trp(tirotropina).

Exista 2 mecanisme de reglare:

Ritm legat de metabolismul bazal al celulelor organismului

Ritm extrabazal la care contribuie - contractia musculara

- efectul tiroxinei asupra celulelor

- efectul adrenalinei si noradr.

- efectul stimulator simpatic

- modificarile de temperatura a celulelor insasi

Organismul produce Q in cursul efortului fizic in ficat, inima, muschii scheletici; apoi transfera aceasta caldura pielii de unde se pierde la exterior

ritmul de pierdere al Q depinde de rapiditatea ce care Q e condusa din interior spre piele apoi spre mediul inconjurator.

Un rol important in echilibrul termic in are sistemul izolator al corpului, adica pielea, tesutul sucutanat, lipidele

Aceste structuri conduc mai lent Q comparativ cu celelalte

Reprezinta un mijloc eficace pentru mentinerea temperaturii mediului intern si permite ca temperatura pielii sa fie mult mai ridicata   si sa se apropie de cea a mediului

Acest sistem izolat se mai numeste si SISTEM RADIATOR AL CORPULUI si e reprezentat de piele, iar curgerea sangelui la nivelul pielii reprezinta cel mai eficace mecanism de transport la Q din corp spre piele.

Acest lucru e realizabil prin prezenta unui plex nervos la nivelul tesutului subcutanat, iar sangele e asigurat direct de arterele mici prin anastomoze arterio-venoase.

Curgerea sangelui la acest nivel creste pana la aprox. 30% din debitul cardiac total; de aici rezulta ca se trece usor de la vasoconstrictie la vasodilatatie(Ex: iarna daca ne expunem mainile la frig, in falangele distale nu mai curge sange, pielea capatand o culoare alba; incalzirea mainilor nu trebuie sa se faca rapid ci treptat ca sa evitam ,ruperea' acestor anastomoze)

Termoliza:

se realizeaza prin macanisme fizice

iradierea -in functie de - gradul de incalzire al unui corp

- umiditatea mediului inconjurator

- se pierde 55-60%din Q

2. conductia- transferul de Q de la un corp la altul ( corpul cald cedeaza corpului rece)

- capacitatea de conductie- corpul la contactul cu aerul rece nu cedeaza multa

Q, dar la contactul cu apa corpul cedeaza multa Q, iar persoanele pot face

stop-cardiac.

3.convectia- in jurul unui corp incalzit aerul devine mai usor decat in mediu

2+3 se pierde 18% din Q

1+2+3 termolizase afla sub control SNC -asigura distributia sangelui

- volumul sangelui

- debitul circulator

- cu cat creste volemia creste si termoliza

4. evaporarea- se realizaeaza la suprafata pielii; eliminare prin plamani

- intr-un regim alimentar din 3000ml apa, 1800 se pierde prin evaporare

- prin fecale si urina se pierde aprox. 3%

- intr-un ml sudoare se afla 0,58 kcal

Compozitia sudorii:

solutie apoasa de 0,2% NaCl, contine uree in cantitati mici, K, ac. Lactic

- densitatea sudorii 1002-1003

pH- ul variaza foarte mult 4- 7,5

sudoarea produsa in efort muscular e bogata in sare si substante toxice

v   Reglarea secretiei sudorale:



glandele se afla sub contractia sistemului nervos simpatic ce stimuleaza transportul fibrelor simpatice colinergice(acetil Co A)- stimulata de adr. si noradr. Circulanta desi nu au inervatie adrenergica

transpiratia e stimulata de hiperturimie, datorita incalzirii sangelui ce iriga centrul termolitic de la nivelul ariei preoptice prin hipotalamusul anterior considerat (ochiul termic al organismului)

printr-o racire foarte puternica a pielii transpiratia e oprita.

v   Mecanismul secretiei sudorale

lizozim, kalicreina

portiunea subdermica - e incolacita si se secreta sudoarea primara

portiunea ductala- ce strabate dermul si epidermul

Secretia primara:

sufera procese de concentrare la trecerea sau curgerea prin ducte

e un proces secretor activ al celulelor epiteliale prezente in portiunea incolacita a glandelor sudoripare

secretia e stimulata de terminatiile fibrelor nervoase simpatice colinergice si care sunt prezente in jurul glandelor sudoripare.

v   Compozitia secretiei sudorale:

asemanatoare plasmei

nu avem aceeasi concentratie de Na si Cl

Na- 142mEq/l

Cl-104mEq/l

La trecerea prin duct are loc reabsorbtia Na si Cl; gradul de reabsorbtie e dependent de ritmul sudorii

Cand gl. sudoripare sunt slab stimulate lichidul precursor trece prin duct mai incet si toti ionii de Na si Cl reabsorbiti, concentratia lor scazand pana la aprox. 5mEq/l ; rezulta scaderea presiunii osmotice foarte mult

Apa e reabsorbita ca si ceilalti constituenti: uree, ac. Uric, K

Cand gl. sudoripare sunt puternic stimulate ( de SNS) se formeaza cantitate crescuta de precursori

La nivelul ductului se reabsorb din cantitatea de Na si Cl , cantitatea fiind crescuta la persoanele ce nu sunt aclimatizate

Reabsorbtia de apa e redusa datorita curgerii rapide prin duct, iar ceilalti constituenti sunt moderat crescuti de unde rezulta cresterea concentratiei ureei(dublu de cea din plasma); acidul lactic creste de aprox. 4 ori.

Se pierd cantitati mari de NaCl ; la persoanele neaclimatizate se produce cca 700ml sudoare, iar la o expunere la cald timp de 1-6 saptamani, cantitatea de sudoare creste pana la 2L/h; evaporarea creste pana la 10ori.

Aceasta deficienta de datoreaza capacitatii de sudorare a glandei, iar cu aclimatizare descreste cantitatea de NaCl in sudoare permitandu-se o mai buna conservare a acestuia datorita cresterii concentratiei de aldosteron ce intervine atunci cand scade nivelul de NaCl in organism

In general o persoana neaclimatizata pierde foarte mult Na

Transpiratia se produce datorita -vasodilatatiei

- vasoconstrictiei- sudoare rece insotita de o senzatie

de raceala - in excitatii psihice

penibile- teama, frica

v   Reglarea temperaturii corporale

necesita un mecanism complex in care intervin functii ale organismului cum sunt:

activitatea somato-motoare

metabolismul, circulatia sangvina, secretia sudorala si endocrina

mentinera homeostaziei termice e asigurata prin mecanisme de feed-back datorita interventiei centrilor localizati la nivelul hipotalamusului (aria preoptica e considerata ca centru termostatic de control al temperaturii; la acest nivel se gaseste un numar mare de neuroni, sensibili la Q, doar 1/3 din acestia sunt sensibili la rece

neuronii- functioneaza ca senzori de temperatura

- sensibili la cald- creste rata de actiune atunci cand temperatura corpului

creste; 2 pana la 10 ori cand temp. copului creste cu 1 grad

- sensibili la rece- creste rata de actiune atunci cand temp. corpului scade

la incalzirea ariei preoptice pielea va prezenta o puternica transpiratie, vasele sanguine sunt puternic dilatate si se pierde Q si in acelasi timp asigurarea capacitatii de revenire la temp. normala

in aceste comditii e inhibata producerea de Q in exces

daca receptorii de temp. din hipotalamusul ant. sunt foarte importanti atunci exista receptori din alte zone ale organismului( recept. din piele) la nivelul carora sensibilitatea pentru rece e de 10X mai raspandita decat cea pentru cald.

Exista receptori mai profunzi( viscere abdominle, vase, nervi, cordoane medulare) ce sesizeaza modificari de temperaturadin interiorul organismului.

La racirea pielii, in organism intervin o serie de reflexe ce cresc temp. coprului Ex: frisonul, creste ritmul de producere al Q

Exista un centru pimar de frisonare in portiunea dorso-mediala a hipotalamusului posterior langa peretele ventriculului III, portiune ce este inhibata prin semnale de la centrul Q din aria preoptica si care este stimulata de semnale reci de la piele, dar si cordoane medulare

Semnalele ce vin la acest centru sunt neritmice si cresc tonusul de unde rezulte frisonul

In timpul frisonului cantitatea de Q ce se pierde e de 4-5X mai mare decat cea normala



Prin stimularea simpatica sau catecolaminica rezulta o crestere a metabolismului celular => termogeneza chimicadatorita efectului de decuplare a fosforilarii oxidative realizata de adr. si noradr.

Alt sistem de producere de Q

Prin racirea ariei preoptice rezulta crestera productiei de neuritransmutatori

TRP (hipotalamus) → TSH (hipofiza ant.) → horm. tiroidieni

inhibarea proceselor de transpiratie si vasoconstrictie de la nivelul pielii va diminua transferul de Q spre piele.

v   Mecanisme de descrestere a temperaturii

cand temp. creste apare vasodilatatie prin inhibarea centrilor simpatici de la nivalul hipotalamusului post. => cresterea de 8X a transferului se Q spre piele

transpiratia - cresterea cu 1 grad a corpului => modificarea de 10X a ritmului de baza produsa deQ

descresterea Q- frisonul si termogeneza sunt inhibate

- activitatea centrilor nervosi ai termoreglarii e controlata prin mecanisme reflexe si umorale. - Raspunsul reflex la excitanti termici e mai rapid comparativ cu modificarile de tepm ale sangelui

- mecanism umoral- intervine mai tardiv atunci cad mec. Reflex e depasit si devine important o data cu incalzirea organismului

- centrul nervos al termoreglarii se afla in cantrul cortical, iar stimularea corpilor striati prin intepaturi termice produce hipertermie

- ex: polipneea termoreglatoere de la caine( nu ai gl. sudorale)

- descresterea temp. sub 18 grade produce o intensificae a metabolismului si o scadete a termoizei prin interventia factorilor circulatori se produce o brahicardie, vasoconstrictie cu scaderea masei de sange circulant

- umiditatea aerului- o temp. de 40 grade e suportata mai bine de organism cand aerul e uscat

decat o temp. de 30 grade la un aer umed

- in conditii de ebrietate cand se favorizeaza racirea organismului, alcolul paralizeaza centrii termoreglarii si produce o vasodilatatie periferica

- in paralizia musculara se produce hipotermie - temp. scade sub 36 grade-, in mixedem, anemii foarte grave

- imersia in apa la 37 grade duce la o incalzire rapida; se recomanda o incalzire treptata datorit mecanismelor termolitice

- prin incalzire excesiva poate sa apara o stare de intovire cu scaderea reactiilor vegetative, cu convulsii ce duc la moarte prin oprirea cordului sau paralizie

- insolatia - semnale- excitaite cerebrala cu tulburari de circulatie la niv. Cerebal

- hipertermie insotita de intensificarea respiratiei si pulsului

- in cazuri usoare avem excibilitate

- in cazuri grave apare moartea datorita unor hemoragii la nivelul foitelor meningeale si la nivelul creierului

-febra - reactie generala a organismului la un agent nociv, cel mai frecvent infectios

- se produce datorita unei deficiente a termolizei

- in timpul febrei apare un nou echilibru termic- homeostatul termoreglarii se plaseaza la un nivel ridicat ex: la nou- nascut- febra neurogena; in emotii foarte puternice

GLANDELE ENDOCRINE

GRH- grow realising hormone

STS - somatostatina

TRH

CR- corticotrop

MSH- melanocitstimulator

PROLACTINA- realisin , inhibiting

Neuroni magnocelulari -vasopresina

-

la nivelul glandelor salivare - parotina

- EGF

La niv. Stomacului+ intestin- gastrina

- colecistochinina

- secretina, VIP, GIP

La niv. Renal. - renina

- eritropoietina

- 1,2,5- dihidroxicalciferolul

- somatomedinele a,b,c,d (ficat+ rinichi)

Hormoni tisulari

- sunt secretati de celulele nediferentiate CO2, prostaglandinele, bradichidina,

- sist APUD- duce la formare de amine active

- horm. Cu stuct. Aminica simpla - serotonina

- dopamina

- noradr.+ adr.

- struct polipeptidica- somatostatina- secr de cel. D ale organismului

- gastrina

- neurotransmitatori peptidergici- encefalinele

Mecanismul de actiune al hormonilor e in functie de struct lor daca prin recept.

- neuromembranari- actioneaza majoritatea horm polipeptidici

- citoplasmatici- horm. Steroizi- de struct. Lipidica

- nucleari- stim. ARNm

- nr. Recep. Nu ramane constant, se modifica de la o zi la alta

- neurotransmitatorii sunt hormoni locali ce se modifica prin combinarea cu receptorii ; structura roteica a acestora detrmina deschiderea sau inchiderea unui canal sau mai multor canalein spacial pt ionii da Na, Ca cu actiune asupra cel. Post. Sinaptice

- se produce o serie de modificari la combinarea cu receptorii membranari=> cascada a sistemelor enzimatice

- mesageri secunzi - IP3 duce kla formarea ac. Arahidonic- aglomerarea plachetelor sanguine

Hipofiza

se afla la baza creierului

- are relatii cu hipotalamusul

- are 2 portiuni- neurohipofiza- dezvoltata din ventriculul III

- adenohipofiza- provine din endodermul faringian din punga lui Ratke

- intre aceste 2 portiuni exista o portiune mai mica, avasculara, lobul intermediar- rudimentar la om

- adenohipofiza continetipuri diferite de celule secretoare- acidofilele- secr. somatotropina

- prolactina

- bazofilele- secr. STH,TSH,ACTH

- tipurile secretoare- STH(GH)- grow hormone

- ACTH

- TSH

- LH si FSH- horm. Gonadotropi

- LTH- prolactina





Document Info


Accesari: 2576
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2023 )