Alegerea tipului de fundatie

3.1. Factori de care depinde alegerea tipului de fundatie

3.1.1. Sistemul structural al constructiei

- tipul de suprastructura (în cadre, cu pereti etc.);

- dimensiuni (deschideri, travei, înaltimi - suprateran si subteran);

- alcatuirea substructurii;

- materiale (beton, metal, zidarie etc.);

- eforturile transmise fundatiilor în gruparile fundamentale si speciale de înc 515g610f arcari;

- mecanismul de disipare a energiei induse de actiunea seismica (pozitia zonelor potential plastice, eforturile transmise fundatiilor etc.);

- sensibilitatea la tasari a sistemului structural.

3.1.2. Conditiile de teren

- natura si stratificatia terenului de fundare, caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor de pamânt sau de roca si evolutia acestora în timp;

- conditiile de stabilitate generala a terenului (terenuri în panta cu structuri geologice susceptibile de alunecari de teren etc.);

- conditiile hidrogeologice (nivelul si variatia sezoniera a apelor subterane, agresivitatea apelor subterane, circulatia apei prin pamânt etc.);

- conditiile hidrologice (nivelul apelor de suprafata, posibilitati de producere a inundatiilor, a fenomenului de afuiere etc.).

3.1.3. Conditiile de exploatare ale constructiei

- eforturile transmise la fundatii (din sarcini statice si dinamice - vibratii produse de utilaje etc.);

- posibilitatea pierderilor de apa sau substante chimice din instalatiile sanitare sau industriale;

- încalzirea terenului în cazul constructiilor cu degajari mari de caldura (cuptoare, furnale etc.);

- degajari de gaze agresive care polueaza apele meteorice si accentueaza agresivitatea chimica a apelor subterane;

- influenta deformatiilor terenului de fundare asupra exploatarii normale a constructiei;

- limitarea tasarilor în functie de cerintele tehnologice specifice.

3.1.4. Conditiile de executie ale infrastructurii

- adâncimea sapaturii pentru realizarea fundatiilor constructiei si modul de asigurare a stabilitatii sapaturii;

- existenta unor constructii în vecinatate care pot fi afectate de lucrarile de executie a infrastructurii (instabilitatea taluzului, afuierea terenului la realizarea epuismentelor etc.);

- sistemul de epuismente;

- prezenta retelelor de apa-canal, de gaze, de energie electrica etc.

3.2. Criterii pentru alegerea adâncimii minime de fundare

3.2.1. Adâncimea de fundare este distanta masurata de la nivelul terenului (natural sau sistematizat) pâna la talpa fundatiei.

3.2.2. Adâncimea minima de fundare se stabileste în functie de:

- adâncimea de înghet;

- nivelul apei subterane;

- natura terenului de fundare;

- înaltimea minima constructiva a fundatiei;

- conditiile tehnologice.

3.2.3. Adâncimea de înghet are valorile indicate în reglementarea tehnica de referinta STAS 6054/77.

3.2.4. Adâncimea minima de fundare se stabileste conform tabelului 3.1 în functie de natura terenului de fundare, adâncimea de înghet si nivelul apei subterane.

Observatie - Valorile indicate pentru cazul terenurilor ferite de înghet se masoara de la   cota inferioara a pardoselii.

3.2.5. Talpa fundatiei va patrunde cel putin 20 cm în stratul natural bun de fundare sau în stratul de fundare îmbunatatit.

3.2.6. Pentru constructiile fundate pe terenuri dificile (pamânturi sensibile la umezire, pamânturi contractile, pamânturi lichefiabile etc.), adâncimea de fundare este indicata în reglementarile tehnice de referinta specifice acestor cazuri.

4. Materiale utilizate la fundatii

4.1. Fundatiile se alcatuiesc în mod obisnuit din:

- beton armat;

- beton simplu;

- zidarie de piatra.

4.2. Caracteristicile betoanelor utilizate la executarea fundatiilor se stabilesc de proiectant în functie de destinatie, solicitari, conditiile mediului de fundare si influenta acestora asupra durabilitatii betonului din fundatii; acestea sunt definite în reglementarea tehnica de referinta NE 012-99.

4.3. Clasele minime de beton se stabilesc astfel:

a) Beton simplu

C - pentru umpluturi, egalizari si bloc (la fundatiile tip bloc si cuzinet).

b) Beton armat

C pentru fundatii izolate sau continue, fundatii monolite tip pahar, cuzineti, radiere si retele de grinzi neexpuse la actiuni agresive, cu procente optime de armare;

C pentru fundatii prefabricate tip pahar, fundatii supuse la solicitari importante si fundatii supuse la actiuni dinamice.

În conditii de agresivitate caracteristicile betoanelor se stabilesc ca în reglementarea tehnica de referinta NE 012-99 respectiv C215-88.

4.4. Tipul de ciment ce se utilizeaza la prepararea betonului pentru fundatii se stabileste în functie de influenta conditiilor mediului de fundare ca în reglementarea tehnica de referinta NE 012-99.

4.5. Otelul beton trebuie sa îndeplineasca conditiile definite în reglementarea tehnica de referinta STAS 438/1-89 respectiv STAS 438/2-91.

Pentru armatura rezultata din criterii constructive se utilizeaza, de regula, otel OB37 iar pentru armatura de rezistenta rezultata din calcul se utilizeaza otel OB37, PC sau plase sudate din STNB.

4.6. Pentru fundatiile din zidarie de piatra se aplica prevederile definite în reglementarea tehnica de referinta STAS 2917-79.

Mortarul întrebuintat este din var si ciment de marca minim M indicat în reglementarea tehnica de referinta STAS 1030-85.

4.7. Pentru fundatiile continue ale constructiilor cu cel mult un nivel amplasate în mediul rural se pot aplica si solutii constructive bazate pe folosirea materialelor locale. Fundatiile se pot realiza din zidarie de piatra sau beton ciclopian.