Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCŢII

Arhitectura constructii




CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCŢII




DEFINIRE sI CARACTERISTICI

Managementul proiectelor este o ramura specializata a managementului, a carui istorie a īnceput īn urma cu 52 ani (īn anii 1950) din necesitatea unui control mai riguros al proiectelor de investitii.

La īnceputurile sale managementul proiectelor a avut aplicatii īn domeniul militar, dar cu timpul, s-a extins īn tot mai multe domenii ale vietii economice, deoarece buna organizare a proiectelor are drept consecinta economia de timp si bani.

Managementul proiectelor si-a gasit aplicatia īn constructii cu doar 20 - 30 ani īn urma, dar a progresat rapid deoarece corespunde cel mai bine acestei ramuri. 141m121b

Managementul proiectelor de constructii consta īn planificarea, organizarea, coordonarea si controlul proiectului, de la īnceperea pāna la terminarea acestuia, cu scopul de a realiza cerintele clientului privind producerea unui obiectiv viabil din punct de vedere functional si financiar, cu respectarea standardelor de calitate, a costurilor si termenelor de executie convenite.

Īn domeniul constructiilor realizarea proiectelor presupune participarea mai multor organizatii diferite: beneficiar, investitor, organisme finantatoare, autoritatea publica, constructor, proiectant, consultanti, furnizori de materiale, echipamente. Pentru asigurarea succesului proiectului īn astfel de conditii este nevoie de o buna comunicare, coordonare si control al managerului de proiect īn relatiile cu partile implicate. Autoritatea managerului este conferita prin termeni contractuali si este mai putin directa decāt a unui manager obisnuit.

Investitiile reprezinta suportul material al dezvoltarii economice, ele stau la baza diversificarii sau cresterii calitative a tuturor factorilor de productie. Nu se pot asigura sporirea capitalului fix sau circulant, suplimentarea numarului de locuri de munca, cresterea randamentului utilajelor, sporirea productivitatii muncii etc. fara consum de resurse financiare, fara investitii. Investitiile pentru dezvoltare, ca totalitate a cheltuielilor facute pentru construirea de noi obiective, dezvoltarea sau modernizarea celor existente reprezinta o cheltuiala certa pentru viitor ce contine elemente de incertitudine (diminuarea cererii pentru produsele finite, cresterea cantitatilor de produse finite aparute pe piata, cresterea costurilor materiilor prime, aparitia altor produse mai performante etc.); de aceea, īn cadrul strategiilor si politicilor firmei, strategia investitionala are un loc important pentru ca toate celelalte activitati ale firmei depind de investitii, depind de politica de investitii adoptata.

Conform legislatiei actuale īn vigoare, continutul cadru al proiectului tehnic trebuie sa cuprinda:

A.  PĂRŢILE SCRISE

Descrierea generala a lucrarilor - īn cadrul acestuia se fac referiri la:

amplasament;

topografie;

clima si fenomenele naturale specifice zonei;

geologia si seismicitatea zonei;

prezentarea proiectului pe volume, brosuri, capitole;

organizarea de santier;

caile de acces provizorii;

sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon (pentru organizarea santierului si definitive);

caile de acces si de comunicatii;

programul de executie a lucrarilor;

trasarea lucrarilor;

protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier;

masurarea lucrarilor;

laboratoarele contractantului (ofertantului) si testele care cad īn sarcina sa;

curatenia īn santier;

serviciile sanitare;

relatiile dintre contractant (ofertant), consultant si persoana juridica achizitoare (investitor);

memoriile tehnice.

Īn elaborarea proiectului tehnic trebuie respectate urmatoarele cerinte:

sa fie astfel elaborat īncāt sa fie clar si sa asigure informatii corecte;

contractantul (ofertantul) sa poata elabora (pe baza proiectului tehnic) oferta, sa analizeze datele tehnice si tehnologice necesare stabilirii valorii ofertei.

Caietele de sarcini - acestea se elaboreaza de proiectant si fac parte integranta din proiectul tehnic si din documentele de licitatie, reprezentānd descrierea scrisa a lucrarilor care fac obiectul licitatiei.

Īn general, exista mai multe categorii de caiete de sarcini, si anume:

īn functie de destinatie, caietele de sarcini pot fi: caiete de sarcini pentru executia lucrarilor, caiete de sarcini pentru receptii, probe, teste etc., caiete de sarcini pentru furnizorii de materiale, utilaje etc.;

īn functie de domeniul la care se refera, caietele de sarcini pot fi: caiete de sarcini generale (care se refera la lucrarile curente īn domeniul constructiilor) si caiete de sarcini speciale (care se refera la lucrari specifice si care sunt elaborate independent pentru fiecare lucrare).

Indiferent de tipul caietului de sarcini, acesta trebuie sa cuprinda:

breviarele de calcul pentru dimensionarea elementelor de constructii si de instalatii;

nominalizarea planselor care guverneaza lucrarea;

proprietatile fizice, chimice, de design etc. pentru materialele componente ale lucrarii cu precizarea standardelor;

dimensiunea, forma, aspectul si descrierea executiei lucrarii;

ordinea de executie, probe, teste ale lucrarii;

standardele, normativele si alte prescriptii care trebuie respectate la materiale, uilaje, instalatii etc.;

conditii de receptie, masuratori, aspect, tolerante etc.

Listele cu cantitatile de lucrari vor cuprinde toate elementele necesare cuantificarii valorice si duratei de executie a investitiei, si anume:

centralizatorul obiectelor, pe obiective;

centralizatorul cetegoriilor de lucrari pe obiective;

listele cu cantitatile de lucrari pe capitole de lucrari, cu descrierea īn detaliu a acestora;

listele cu cantitatile de utilaje si echipamente tehnologice;

specificatiile tehnice.

Graficul necesar de realizare a investitiei - īn cadrul acestuia se prezinta esalonarea de ansamblu a activitatilor īn vederea realizarii obiectivului economic.

B.  PĂRŢILE DESENATE

Constituie documentele principale ale proiectului tehnic, pe baza carora se realizeaza partile scrise. Cele mai importante sunt:

Planurile generale - alcatuite din:

planurile de amplasare a reperelor de nivelment si planimetrice;

planurile topografice principale;

planurile de amplasare a forajelor, profilelor geotehnice;

planurile principale de amplasare a obiectivelor, inclusiv cote de nivel, distante de amplasare, orientari, coordonate etc.;

planurile principale de sistematizare pe verticala a terenului (inclusiv īnscrierea pe acestea a volumelor de terasamente, sapaturi, umpluturi, depozite de pamānt etc.);

planurile principale privind constructiile subterane (amplasarea lor, sectiuni, profiluri longitudinale, dimensiuni, cote de nivel, cofraj si armare etc.);

planurile de amplasare a reperelor fixe si mobile de trasare.

Plansele principale ale obiectelor

Este recomandat ca fiecare obiect subteran sau suprateran sa aiba un numar de cod si o denumire proprie, iar plansele sa fie organizate īntr-un volum propriu, independent pentru fiecare obiect.

Arhitectura

Va cuprinde plansele privind arhitectura fiecarui obiect, si anume:

planul individual de amplasare;

sectiuni, fatade, detalii importante;

tablouri de prefabricate;

tablouri de tāmplarii de finisaje interioare si exterioare.

Structura

Va cuprinde plansele principale privind alcatuirea si executia structurii de rezistenta, si anume:

planurile infrastructurii;

planurile suprastructurii;

descrierea solutiilor constructive, descrierea ordinii tehnologice de executie si montaj, recomandari privind transportul, manipularea, depozitarea si montajul.

Instalatiile

Vor cuprinde plansele generale privind executia instalatiilor:

planurile generale de amplasare a utilajelor;

scheme principale ale instalatiilor;

sectiuni, vederi, detalii principale.

Planurile vor contine cote, dimensiuni, calitatile materialelor, verificarile si probele necesare, izolatii termice, acustice, protectii anticorozive.

Dotari si instalatii tehnologice

Vor contine planurile principale de tehnologie si montaj (sectiuni, cote, dimensiuni, tolerante etc.), si anume:

desenele de ansamblu;

scheme tehnologice ale fluxului tehnologic;

schemele cinematice, cu indicarea principalilor parametri;

schemele instalatiilor hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare, comunicatii, retele de combustibil, apa, iluminat etc.;

planurile de montaj;

listele cu utilaje si echipamentele din componenta planurilor tehnologice, inclusiv parametrii, performantele si caracteristicile fiecaruia.

Dotari de mobilier, inventar gospodaresc

Vor cuprinde planurile principale de amplasare si montaj, inclusiv cote, dimensiuni, sectiuni, vederi, tablouri de dotari etc.

PROIECTUL DE CONSTRUCŢII

Realizarea unei constructii presupune parcurgerea ma

i multor etape si īntocmirea unor documente. Principalele etape sunt:

Elementele de sistemetizare a teritoriului;

Proiectarea, avizarea si aprobarea constructiilor;

Executia lucrarilor de constructii;

Receptia si darea īn folosinta a constructiilor.

Pentru asigurarea unei dezvoltari economico-sociale optime a tuturor localitatilor este necesara stabilirea unor criterii de zonare macro si microeconomice adecvate; aceasta zonare are la baza valorificarea resurselor de materii prime, materiale si umane, cresterea eficientei economice si sociale a investitiilor, respectarea echilibrului economic si de protectie a mediului īnconjurator etc.

Zonarea macroeconomica a teritoriului cuprinde echiparea tehnica a teritoriului cu mijloace necesare dezvoltarii fiecarei ramuri economice si fiecarei localitati.

Structura complexa si specifica a fiecarei localitati determina, la rāndul sau, zonarea microeconomica, ceea ce presupune delimitarea zonei industriale de locuinte si alte constructii sociale si culturale, zone de circulatie, spatii verzi etc.

Pentru buna desfasurare a unei activitati sau zone sunt necesare studii complexe privind echiparea tehnico-edilitara (alimentarea cu gaze, apa, energie electrica, canalizare, retele de drumuri, telecomunicatii etc.). Amenajarea tehnica a teritoriului cuprinde un ansamblu de lucrari privind regularizarea cursurilor de apa, lucrari de desecari si irigatii etc.

Proiectul de constructii presupune realizarea, reabilitarea sau demolarea unui obiectiv de constructii prin executarea de lucrari de natura variabila si nestandardizata cu respectarea unui termen impus, unui buget stabilit si a unor specificatii de calitate convenite.

Proiectul de constructii are urmatoarele caracteristici:

necesita construirea unei retele organizatorice autonome (echipa de proiect);

are caracter temporar, durata de realizare fiind precizata prin prevederi contractuale;

trebuie sa atinga anumite obiective legate de timp, costuri, calitate;

rezultatul sau este un obiectiv de constructii cu caracter de unicat;

necesita aportul mai multor organizatii pentru realizarea lui, ceea ce pune probleme deosebite de comunicare si īi confera un potential conflictual ridicat;

implica resurse financiare, materiale, umane, importante si diversificate;

necesita realizarea de activitati īntre care exista conditionari tehnologice si organizatorice complexe.



Ciclul de viata al proiectului

Īn realizarea unui proiect de constructii se parcurg o serie de etape care alcatuiesc ciclul de viata al proiectului.

Ciclul de viata al proiectului de constructii cuprinde mai multe faze:

a.            Definire

Dupa ce proprietarul (investitor, initiator, client, beneficiar) a identificat nevoia de a realiza un obiectiv de constructii, trebuie sa-si defineasca cerintele si constrāngerile bugetare. Definirea proiectului cuprinde stabilirea caracteristicilor generale ale acestuia, cum sunt: amplasamentul, dimensiunile, configuratia, criteriile de performanta, echipamentele necesare, etc. Īn aceasta etapa se realizeaza proiectul general al viitorului obiectiv, aceasta activitate fiind īn responsabilitatea proprietarului, care poate apela īnsa la un proiectant.

b.            Proiectarea

Proiectarea poate fi realizata de catre beneficiar, dar cum īn cele mai multe cazuri acesta nu este specialist īn domeniu, se recurge la un proiectant specializat sau la consultanti (pentru studiile de prefezabilitate si fezabilitate).

c.             Contractarea

Īn aceasta etapa se desfasoara licitatia pentru adjudecarea lucrarii si se īncheie contractul pentru realizarea constructiei.

d.            Aprovizionare si constructie

Aprovizionarea se refera la comandarea si receptionarea echipamentelor si materialelor cheie necesare pentru realizarea proiectului, īn special a acelora cu intervale lungi īntre lansarea comenzii si primirea lor. Aprovizionarea poate fi realizata de catre antreprenorul general, de catre client sau de catre o firma specializata angajata de client.

Construirea este procesul de punere īn opera a materialelor si echipamentelor. Aceasta presupune asigurarea cu resurse umane, utilaje, materiale si supervizarea realizarii lucrarilor. Realizarea constructiei revine unui antreprenor general care poate realiza anumite parti ale lucrarii prin intermediul unor subcontractanti.

Etapa de construire se īncheie cu receptia la terminarea lucrarilor si cu receptia finala organizata si realizata de catre beneficiar.

e.             Exploatare, īntretinere si reparatii

Dupa darea īn exploatare si atingerea parametrilor proiectati, obiectivul de constructii poate necesita de-a lungul timpului executarea unor lucrari de īntretinere si reparatii. Pentru realizarea acestora se poate apela la constructorul obiectivului (īn mod sigur īn perioada de garantie) sau la o alta firma daca beneficiarul nu are un compartiment specializat.

f.              Demolare sau reconversie

Dupa expirarea duratei normate de viata a obiectivului sau chiar mai devreme, daca ratiuni economice sau tehnologice o solicita, obiectivul trebuie demolat sau modificat. Pentru aceasta este nevoie de serviciile unei firme de proiectare si apoi a unei firme de constructii.

PARTICULARITĂŢILE TELECOMUNICAŢIILOR CA DOMENIU

AL RAMURII CONSTRUCŢIILOR

Domeniul telecomunicatiilor se include īn sfera mai mare a ramurii constructiilor, lucrarile de telecomunicatii fiind clasificate drept constructii speciale, definite ca obiecte de constructii cu caracteristici constructive si functionale specifice.

Īn categoria telecomunicatiilor se includ obiecte de constructii precum:

centrale telefonice;

statii de emisie radio;

studiouri pentru radio, televiziune;

linii si cabluri aeriene de telecomunicatii (stālpi, circuite, cabluri, traverse, console);

retele si canalizari subterane de telecomunicatii urbane si interurbane;

suport de transmisiuni de telecomunicatii pe sisteme de cablu cu fibra optica;

platforme, turnuri si piloni metalici pentru antene de radiotelefonie, telefonie mobila, radio si TV;

antene de emisie pentru radiotelefonie, telefonie mobila, radio si TV;

cabine telefonice.

Particularitatile procesului de productie īn telecomunicatii, spre deosebire de productia industriala sunt urmatoarele:

a.      Procesul de productie este mobil, iar produsele finite ( obiectele de constructii ) sunt fixe ( legate de sol )

Solul serveste ca fundatie pentru marea majoritate a obiectelor de constructii.

Īn activitatea de telecomunicatii avem de-a face de foarte multe ori cu lucrari īngropate, iar daca ne referim la lucrarile aeriene, chiar si acestea au totusi un suport legat de sol.

Spre deosebire de industrie, unde produsele ce se fabrica se gasesc īn miscare, iar mijloacele de munca ramān stabile, factorii procesului de productie īn telecomunicatii (forta de munca, sculele, uneltele si utilajele, etc.) se deplaseaza de la un amplasament la altul. Mobilitatea procesului de productie impune refacerea organizarii santierului pentru fiecare nou amplasament ceea ce diminueaza gradul de folosire a utilajelor, fortei de munca, mareste durata de executie si sporeste costurile de productie.

b.      Procesul de productie se desfasoara, īn general, īn aer liber

Ca orice proces de constructii, si cele din telecomunicatii sunt influentate de factori naturali. Factorii naturali impun un caracter sezonier al activitatii.

Aceasta particularitate influenteaza negativ volumul productiei, gradul de folosire a utilajelor, durata de executie, calitatea lucrarilor si deasemenea costurile.

c.       Durata ciclului de productie este relativ mare fata de industrie

Īn telecomunicatii, realizarea unui obiectiv se īntinde pe perioade calendaristice mari: luni si poate chiar ani. Īn aceasta situatie se īnregistreaza o imobilizare de valori (materiale si productie neterminata) mai mare decāt īn industrie, fapt ce mareste costurile.

d.      Complexitatea mare a procesului de productie

Particularitatea este impusa de varietatea lucrarilor si a volumului mare a productiei, care solicita un volum la fel de mare de materiale, manopera si ore de functionare a utilajelor. si aceasta particularitate complica activitatea de conducere si organizare pentru care se apeleaza din ce īn ce mai mult la tehnica de calcul de ultima ora, cu performante ridicate si un soft deosebit de performant.

e.       Procesul de productie reclama resurse speciale proprii

Activitatea de telecomunicatii prezinta particularitati si prin tipul lucrarilor de executat, ceea ce reclama personal calificat si specializat pentru respectivele meserii (jonctori, liniori, electromecanici). Deasemenea, sculele si dispozitivele folosite sunt specifice acestui domeniu. De exemplu, fibra optica si trusa pentru jonctionat fibra optica sunt materiale si echipamente utilizate exclusiv īn acest domeniu.

f.        Durata de viata a obiectelor de constructii este foarte mare

Īn telecomunicatii, durata de viata a produsului este foarte mare, variind īntre 5 ani (pentru cabine telefonice) si 20 ani (pentru retele de telecomunicatii).

g.      Productia are caracter de unicat

Caracterul de unicat este imprimat de diversitatea obiectelor de constructii, dar si de faptul ca fiecare obiect este realizat pe un amplasament care este particular din punct de vedere geografic (relief, sol, utilitati) ceea ce va reclama solutii unice. Aceasta particularitate se reflecta īn cheltuielile mari cu proiectarea, cu organizarea santierelor si cu executia propriu-zisa a lucrarilor.

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCŢII

Productia de constructii prezinta deosebiri majore fata de productia industriala de masa. De aceea, sunt necesare metode manageriale specifice.

Managementul proiectelor de constructii a fost la īnceput un proces īn mare parte intuitiv si rudimentar, ajutat de utilele dar inadecvatele grafice Gantt.

De-a lungul anilor au fost create si aplicate noi principii si metode de management al costurilor, timpului, resurselor si finantelor proiectelor, care trateaza procesul de constructii ca sistem unitar.

Managementul proiectelor de constructii īncepe cu initierea constructiei. Prin acestea se stabilesc obiectivele referitoare la cost si timp.

Dupa īnceperea proiectului, sunt utilizate sisteme de monitorizare prin care se masoara la intervale regulate costurile efective si cantitatile de lucrari realizate. Sistemul de raportare ofera informatii privind evolutia lucrarilor fata de programul stabilit initial. Aceasta permite sesizarea abaterilor si luarea unor decizii corective, ca si realizarea unor previziuni privind costurile si termenele de executie viitoare, necesare pentru terminarea lucrarilor.

Managementul proiectelor de constructii se preocupa si de managementul resurselor necesare, ca si de managementul financiar al proiectului. Resursele sunt reprezentate de materiale, forta de munca, utilaje si subantreprenori.

Managementul resurselor este un proces care consta īn estimarea, programarea si asigurarea resurselor necesare, ca si īn nivelarea cererii de resurse īn cazurile īn care acest lucru este necesar si posibil.

Īn vederea asigurarii necesarului de resurse pentru realizarea unui proiect, trebuie sa se determine resursele necesare realizarii activitatilor din cadrul acestuia.

Cantitatea de resursa de tip "p" necesara activitatii "i" (Rip) se poate calcula prin intermediul formulei:

Rip = Q i x Nip

Qi - cantitatea de lucrare corespunzatoare activitatii "i";

unde: Nip - norma de consum pentru activitatea "i" si resursa "p", putāndu-se folosi

norme proprii ale firmei sau norme elaborate de institute autorizate.

Intensitatea resursei de tip "p", sau cantitatea de resursa de tip "p" care se consuma īn unitatea de timp este data de relatia:

Rip

Iip =

(Ti x ηip)

Iip - intensitatea resursei "p" corespunzatoare activitatii "i";

unde: Ti - durata de realizare a activitatii "i";

ηip - randamentul de utilizare al resursei "p" pentru activitatea "i".

Pentru materialele folosite īn cantitati foarte mici (acestea nu permit stabilirea de norme) se foloseste denumirea de material marunt si se calculeaza īn procente fata de valoarea materialelor explicitate.

Pentru fiecare proiect se īntocmesc, īnca din momentul elaborarii documentatiei de deviz, extrase de resurse:

a.           Extrasul de materiale-furnituri. Se īntocmeste pe baza consumurilor de materiale pe unitatea de volum de lucrare (din normele orientative sau normele proprii) si a volumelor de lucrari din antemasuratoare si cuprinde:

codul si denumirea materialului;

consumul normat pe unitatea de volum a articolului de deviz;

pretul negociat (din factura) pe unitatea de masura a materialului;

volumul de lucrari din antemasuratoare;

cantitatea totala de materiale;

cheltuielile totale cu materialele directe (suma cantitatilor totale de materiale ponderate cu pretul unitar).

b.          Extrasul de forta de munca. Cupinde urmatoarele informatii:

codul si denumirea meseriei;

consumul normat de manopera pe o unitate de volum a articolului de deviz;

salariul tarifar orar negociat;

volumul total de munca (īn ore-om) pe meserii;

cheltuielile totale cu manopera directa (suma volumelor de munca ponderate, cu salariul tarifar orar).

cheltuieli totale cu manopera directa (suma volumelor de munca ponderate, cu salariul tarifar orar).

c.           Extrasul de ore-functionare utilaj. Preia informatii din antemasuratoare si din normele de consumuri specifice si cuprinde:

codul, denumirea si tipul utilajului;

capacitatea de productie a utilajului;

tipul si marimea tarifului negociat;

volumul de lucrari de executat;

norma de consum de ore-functionare pe unitatea de masura a articolului de deviz;

volumul total de ore de functionare;

cheltuielile totale cu orele de functionare (volumul total de ore de functionare ponderat cu tariful orar negociat);

d.          Extrasul de mijloace de transport auto. Preia informatii din antemasuratoare si din extrasul de materiale (cantitatile de materiale de transportat - pe tipuri). Cuprinde date referitoare la:

codul, denumirea si tipul mijlocului de transport;

capacitatea mijlocului de transport;

cantitatea de material transportata;

distanta la care se face transportul;

tariful de transport negociat;

cheltuielile totale pentru transportul materialelor.

Managementul financiar presupune responsabilitatea managerului de proiect pentru fluxul de numerar generat, necesarul lunar de plati, programul īncasarilor de la client, previziuni ale disponibilului de numerar, efectuare de plati catre furnizori si subcontractanti.

Un management financiar performant al proiectului īncepe īnca din faza de elaborare a ofertei, deoarece o oferta incorect īntocmita poate sa duca fie la pierderea licitatiei, fie la cāstigarea ei pentru un proiect care se va solda cu pierderi.

Īntocmirea ofertei necesita, īn prealabil o analiza de pret, pentru determinarea costurilor de materiale, forta de munca, utilaje, transport.

De regula, constructorul solicita si primeste oferte de pret pentru cele mai multe dintre materialele necesare lucrarii. Toate costurile cu materialele trebuie sa aiba o baza de calcul comuna. Ele includ de cele mai multe ori transportul, descarcarea, depozitarea si receptia. Īn general, preturile sunt calculate fara TVA, acesta adaugāndu-se la sfārsit, īn mod global.

O problema dintre cele mai spinoase o constituie determinarea costurilor cu forta de munca si utilajele. Acestea sunt elemente inerent variabile si foarte dificil de estimat. De aceea, este necesara o analiza completa a lucrarii si utilizarea unei baze de date ample privind productivitatile si costurile activitatilor desfasurate īn cadrul unor proiecte anterioare. De asemenea, estimarea trebuie sa aiba la baza o decizie detaliata privind modul īn care se va executa constructia.

Īn cazul īn care utilajul reprezinta proprietatea constructorului, cheltuielile cu utilajul se exprima ca suma a costurilor de functionare, amortizare, taxe, asigurari, depozitare, etc.

Pentru estimarea cāt mai corecta a costurilor, este necesar ca, īnca īnainte a fi realizata oferta, sa se adopte anumite decizii importante privind modul cum va fi organizata executia, ordinea operatiilor, utilajelor ce vor fi folosite.



Un proiect nu poate fi inteligent evaluat daca nu se stabileste modul īn care va fi organizat. Īn vederea adoptarii unor astfel de decizii, o metoda utila constituie organizarea, īnainte de prezentarea ofertei, a unei sedinte cu persoane īn drept care sa ia aceste decizii. Din grup trebuie sa faca parte si viitorul manager de proiect, precum si viitorul sef de santier. La sedinta sunt discutate aspecte ale lucrarii, sunt trecute īn revista elementele necesare executiei, sunt evaluate diferitele alternative si se adopta decizii.

Managementul timpului. Pentru estimarea corecta a proiectului este necesar sa se stabileasca desfasurarea īn timp a principalelor activitati de executie. Aceasta nu numai pentru ca fiecare zi de executie presupune plata unor salarii si folosirea unor utilaje, dar si cheltuielile generale al proiectului sunt aproape direct proportionale cu durata executiei. Īn plus, graficul general de executie permite estimarea conditiilor meteorologice īn care va fi executata fiecare componenta a proiectului, ceea ce furnizeaza informatii extrem de valoroase privind productivitatea muncii si a randamentului utilajelor, necesitatea luarii unor masuri pentru lucrul pe timp friguros, necesitatea cresterii numarului de schimburi etc.

Managementul subcontractantilor este un alt element de mare importanta ce trebuie sa preocupe pe orice manager de proiect. Subontractarea este o actiune prin care anumite parti ale proiectului sunt date spre executie de catre antreprenorul general catre alte societati.

Subcontractarea are urmatoarele efecte:

prin subcontractare se diminueaza, prin īmpartire, riscurile antreprenorului general aferente realizarii proiectului de constructii;

se reduce gradul de control direct al antreprenorului general īn ceea ce priveste calitatea, termenele si costurile executarii lucrarilor;

se reduce partea de profit ce revine antreprenorului.

Subcontractarea lucrarilor prezinta urmatoarele avantaje principale:

existenta unor premise pentru cresterea calitatii lucrarilor si simplificarea gestiunii, deoarece subantreprenorii sunt specializati pe realizarea anumitor lucrari, categorii de lucrari si detin forta de munca, utilaje si organizare de santier specializate;

contractarea unor lucrari mai mari, pentru care antreprenorul general nu dispune de capacitate suficienta;

accesul mai facil la cāstigarea unor licitatii īn teritoriu de catre marii antreprenori prin implicarea micilor firme de constructii locale care cunosc mai bine piata si pot genera reduceri de costuri prin eliminarea transporturilor echipamentelor si personalului antreprenorului general;

suplinirea lipsei de experienta a antreprenorului general īn anumite domenii ale proiectului īn realizarea caruia s-a implicat.

Aceste avantaje, alaturi de cel al minimizarii riscurilor asociate executarii proiectului, pot fi īnsa reduse sau anulate daca nu se realizeaza un control adecvat al costurilor si productivitatii subcontractantilor, daca nu se coordoneaza programele de productie pentru īncadrarea īn termenele de executie ale proiectului.

O atitudine cu efecte negative pe care o adopta unii antreprenori generali este cea care porneste de la premisa ca o data ce s-a īncheiat un contract cu un subantreprenor īntreaga responsabilitate pentru executarea lucrarilor revine acestuia. Mai mult, exista teama īn rāndul antreprenorilor ca daca se doreste exercitarea unui anumit control asupra subcontractantilor acest lucru ar solicita resurse suplimentare care ar creste costul realizarii proiectului. Deasemenea, exercitarea controlului ar putea genera tensiuni īntre partile implicate īn proiect.

Astfel, se pierde din vedere faptul ca responsabilitatea finala pentru reusita proiectului īi revine antreprenorului general, precum si faptul ca multi subcontractanti nu au capacitatea sa-si urmareasca īntr-o maniera competitiva anumite aspecte ale activitatii, cum ar fi nivelul costurilor, productivitatea, gradul de utilizare a capacitatilor de productie, īncadrarea īn programul de productie etc.

Pentru realizarea unui proiect de constructii īn termeni de eficienta trebuie sa se aiba īn vedere planificarea, asigurarea si controlul calitatii lucrarii. Deasemenea, managerul trebuie sa preīntāmpine situatiile nepravazute pentru a putea face fata īn caz de producere.

Bineīnteles ca exista posibilitatea producerii unui eveniment neprevazut, caz care tine de competenta, experienta si flerul managerului de a rezolva situatia.

Exista mai multe moduri īn care managerul poate reactiona la risc:

īncercarea de eliminare a riscului din proiect prin evitarea acestuia, ceea ce nu este practic o metoda, deoarece "cine nu risca nu cāstiga";

īncercarea de diminuare a riscurilor prin programarea lucrarilor īn perioade calendaristice favorabile executiei lucrarilor, instruirea muncitorilor pentru cresterea securitatii muncii, reproiectarea;

repartizarea riscurilor īntre partile implicate īn proiect: īntreprinzator, investitori, proiectant, companiile de asigurari, antreprenor, furnizori de materiale, beneficiari, autoritatea publica.

Īn tarile dezvoltate, multe contracte de constructii, īn special cele ai caror beneficiari sunt institutii publice, cer ca antreprenorul general sa ofere beneficiarului o anumita protectie financiara īmpotriva nerespectarii obligatiilor sale contractuale.

Prin contractul īncheiat cu beneficiarul, constructorul īsi asuma doua responsabilitati: sa execute lucrarile prevazute īn contract si sa achite toate cheltuielile asociate cu acestea.

O asigurare de contract este o īntelegere prin care o companie de asigurari se obiga sa preia obligatiile constructorului, īn cazul īn care acestea nu si le respecta. Pentru cele doua categorii de obligatii, exista doua tipuri de asigurari: "asigurare de executie" si "asigurare de plata a cheltuielilor materiale si a cheltuielilor cu munca vie".

Constructorul care a cāstigat licitatia trebuie sa procure aceste asigurari de la compania de asigurari cu care lucreaza īn mod curent si sa le furnizeze beneficiarului.

Dupa terminarea executiei lucrarilor, managementul proiectelor consta īn evaluarea nivelului si modului īn care au fost atinse obiectivele. Documentele proiectului, īmpreuna cu raportul final de evaluare, se arhiveaza pentru a servi ca baza de informare pentru realizarea īn conditii mai bune a unor proiecte viitoare.

LICITAŢIA - MODUL DE ADJUDECARE A LUCRĂRILOR

PUBLICE ĪN CONSTRUCŢII

Īn constructii, adjudecarea unei lucrari publice presupune alegerea celui mai competitiv ofertant pentru o astfel de lucare prin sistemul licitare - ofertare - adjudecare.

Acest sistem creaza ofertantilor potentiali conditii egale de contractare a lucrarilor publice si permite investitorilor sa aleaga cea mai buna oferta īn concordanta cu reglamentarile actuale īn vigoare (H.G. nr.592/1993 si O.G. nr.12/1993, revizuite si republicate).

Formele de licitatie

Īn functie de complexitatea si valoarea lucrarilor īntālnim urmatoarele forme de licitatie:

a.           Licitatie publica, deschisa, fara preselectie care se organizeaza pentru lucrari de mica si medie complexitate, īntr-o singura etapa si la care se admite participarea unui numar nelimitat de contractanti sau furnizori (interni sau externi), cu obligatia ca acestia sa respecte conditiile de calificare. Numarul de participanti trebuie sa fie minim doi.

b.          Licitatie publica, deschisa, cu preselectie, care presupune desfasurarea licitatiei īn doua etape distincte:

prima etapa īn care participa toti contractantii interesati si se stabileste lista ofertantilor selectionati;

a doua etapa, īn care se acjudeca lucrarea licitata pentru unul dintre ofertantii selectionati de catre persoana juridica achizitoare, pe baza capabilitatii demonstrate īn prima etapa si atestata de comisia de licitatie.

c.           Licitatie publica restrānsa care presupune desfasurarea licitatiei atunci cānd:

lucrarea poate fi executata, datorita specificului, de un numar restrāns de contractanti specializati;

a existat o licitatie publica anterioara, nefinalizata prin īncheierea unui contract;

apar motive de pastrare a caracterului secret al lucrarii publice. Īn acest caz, anuntarea licitatiilor se face prin invitatii adresate contractantilor (care trebuie sa fie minimum trei).

Achizitia dintr-o singura sursa (īncredintarea directa)

Aceasta forma de realizare a investitiilor publice se practica, cu titlu de exceptie, pe baza unei singure cereri de oferta adresate unui singur contractant care īndeplineste conditiile de contractare, īn urmatoarele circumstante:

lucrarile publice pot fi realizate doar de un singur contractant, care are drepturi executive īn realizarea acestora (lucrari artistice speciale si lucrari sub protectia dreptului de autor);

din cauze de forta majora (calamitati naturale, conflagratii), care fac imposibila aplicarea procedurii de licitatie publica;

lucrarile reprezinta dezvoltari (constructive sau tehnologice) si este necesara asigurarea compatibilitatii acestora cu lucrarile si tehnologiile existente. Uneori continuitatea poate fi realizata doar de catre contractantul initial;

la doua licitatii publice deschise, consecutive, nu s-a prezentat decāt un contractant cu oferta corespunzatoare;

persoana juridica achizitoare realizeaza lucrarile cu forte proprii;

realizarea unor lucrari pe baza unor acorduri internationale.

Pentru aplicarea achizitiei dintr-o singura sursa, persoana juridica achizitoare elaboreaza o nota justificativa ce trebuie avizata de Ministerul Finantelor si de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.

Publicitatea

Publicitatea se realizeaza de catre organizatorul licitatiei īn functie de importanta lucrarii, forma de licitatie aleasa si interesele investitorului, prin intermediul anunturilor publicitare, lansate cu minimum 30 de zile īnainte de data depunerii ofertei, īn presa interna sau, dupa caz, īn cea internationala.

Cānd se urmareste atragerea investitorilor staini sau cānd finantatorul este din afara tarii se solicita asigurarea publicitatii si īn afara tarii, aceasta realizāndu-se īntr-un cotidian de larga circulatie internationala si dupa caz, īntr-o publicatie internationala de specialitate.

Un anunt de publicitate trebuie sa contina, īn mod obligatoriu, urmatoarele elemente:

numele persoanei juridice si al organizatorului licitatiei (daca este cazul), precum si sediile acestora;

conditii de participare;

locul de unde se obtin documentele licitatiei;

obiectul licitatiei si descrierea sintetica a lucrarii;

data si ora limita a depunerii ofertelor;

adresa la care se depun acestea;

data, ora si locul deschiderii ofertelor.

Continutul anuntului publicitar pentru forma de licitatie publica deschisa cu preselectie cuprinde precizarea suplimentara cānd se organizeaza preselectia candidatilor.

Organizatorul licitatiei trimite "invitatii de participare la licitatia publica" pentru etapa a doua a licitatiei publice cu preselectie si pentru licitatie publica restrānsa.

Contractantii care primesc invitatia de participare la licitatie transmit īn scris organizatorului, īn cazul īn care doresc sa participe, cererea de includere pe lista candidatilor potentiali.

Documentele licitatiei

Documentele licitatiei se elaboreaza de catre persoana juridica achizitoare prin intermediul organizatorului sau altui agent economic specializat (consultant, proiectant etc.) si se pun la dispozitia contractantilor contra cost (cel mult egal cu costul multiplicarii lor).

Īn cadrul documentelor licitatiei se includ:

anuntul publicitar si/sau invitatia de participare la licitatie;

instructiunile pentru contractanti;

formularele de oferta;

formularul de contract;

conditiile generale de contractare si conditiile speciale de contractare;

proiectul tehnic cu piesele scrise si desenate salectionate īn scopul licitatiei;

caietul de sarcini (specificatii tehnice cu caracter general si special, probe, standarde ce trebuie respectate);

listele cu cantitati de lucrari;

listele cu cantitati de utilaje si echipamente;

graficul general de realizare a investitiei publice;

alte precizari (starea terenului, a drumurilor, a situatiei hidrologice, a retelelor etc.).

Modificarea documentelor, dupa vānzarea lor, se face cu aprobarea Ministerului Finantelor si a Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, organizatorul avānd obligatia sa anunte, despre aceste modificari, toti contractantii ce au cumparat documentele licitatiei.

Instructiuni pentru contractanti

Instructiunile pentru contractanti sunt obigatorii, fac parte din documentele licitatiei si cuprind informatii si date asupra organizarii si desfasurarii licitatiei si a modului de īntocmire a ofertei.

Printre aceste instructiuni se includ:

lista (borderoul) documentelor licitatiei;

informatii generale referitoare la:

denumirea obiectivului;

entitatea achizitoare (denumire, sediu);

proiectant (denumire, sediu);

consultant (denumire, sediu);

organizatorul licitatiei (denumire, sediu);

localitatea, topografia, climatul, geologia solului;

īmprejurimi, vecini, acces la amplasamente;

perioada de executie;

alte informatii;

descrierea investitiei (amplasamentul, topografia, geologia, nivelul freatic, clima, vecinatatile, accesul la amplasament, asistenta sociala etc.);

informatii financiare (surse de finantare);

criteriile de calificare si eligibilitate pentru contractanti;

precizari privind modul de prezentare a ofertei (tehnice, valorice - pe total si/sau partial, autorizatiile de functionare, plata taxelor, depunerea garantiei, valabilitatea ofertei etc.);



modul de prezentare a garantiei pentru oferta depusa (de participare) si a garantiei de buna executie, deasemenea valorile si durata de valabilitate a acestora;

termene pentru receptii partiale;

precizari privind modalitatea de completare a contractelor, de stabilire a termenelor pentru receptii (partiale si totale);

adresa, data si ora (termenul de īnchidere a depunerii ofertelor), limita la care se depune oferta;

conditii privind retragerea ofertei, despagubiri;

precizari privind procedura de deschidere a ofertelor (ziua, locul, ora, conditii de prezentare), de selectare, comparare si adjudecare a ofertelor (tehnica de calcul a punctajelor);

informatii privind examinarea, selectarea, compararea si adjudecarea ofertelor, criteriile de selectie, tehnica de calcul si punctajul sau coeficientii ce vor fi folositi la evaluarea si departajarea ofertelor;

precizarea dreptului organizatorului licitatiei de a accepta sau respinge orice oferta cānd conditiile tehnice si/sau economice prezentate de contractanti sunt inacceptabile pentru persoana juridica achizitoare;

mentinerea dreptului persoanei juridice achizitoare de a modifica unele termene, livrari sau lucrari si īn ce conditii;

alte informatii pe care persoana juridica achizitoare si/sau organizatorul licitatiei, le considera de valoare.

Conditii de calificare a contractantilor

Contractantii pot participa la licitatie daca sunt declarati calificati de catre persoana juridica achizitoare.

Printre criteriile de calificare se pot enumera:

calitatea de agent economic autorizat īn domeniul lucrarii scoase la licitatie (certificat emis de Camera de Comert si Industrie - Oficiul Registrului Comertului) si sa aiba concomitent calitatea de antreprenor general sau de lider al asociatiei;

informatii generale asupra contractantului (domiciliul, capitalul social, cifra de afaceri, principalele lucrari realizate īn domeniu etc.);

lipsa sanctiunilor penale sau a contraventiilor pentru fapte ca: gestiune frauduloasa, abuz de īncredere, fals, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita etc.;

asigurarea cu resursele necesare (personal de specialitate, utilaje si echipamente, etc.) ce pot fi disponibilizate pentru lucrarea scoasa la licitatie;

situatia financiara pe baza datelor din ultimul bilant, reflectata de indicatorii de bonitate (lichidarea globala);

sa nu fie blocati financiar, insolvabili sau īn stare de faliment;

existanta si continutul certificatelor de buna executie si a scrisorilor de recomandare;

īndeplinirea obligatiilor de plata a impozitelor si a contributiei pentru asigurarile sociale;

informatii privind asocierea cu alti agenti economici;

cartificate de buna executie;

scrisori de recomandare;

nationalitatea contractantului.

Oferta

Oferta se īntocmeste de catre contractant (sau un consultant specializat) si reprezinta angajamentul ferm al acestuia de a realiza lucrarea īn conformitate cu documentele licitatiei.

Oferta trebuie sa fie ferma, sa aiba caracter secret, definitiv si obligatoriu, privind continutul, pe toata durata de valabilitate īnscrisa.

Retragerea ofertei de catre contractant, dupa deschidere si īnainte de adjudecare, duce la pierderea garantiei de participare. Daca revocarea se face dupa adjudecare, īn afara pierderii garantiei de participare, contractantul suporta si despagubirile prevazute īn documentele licitatiei.

Ofertele se elaboreaza, īn functie de complexitatea lucrarilor, īntr-un interval de 15 - 60 de zile calendaristice (de la data scoaterii la vānzare a documentelor licitatiei pāna la termenul de īnchidere a depunerii ofertelor este de maxim 60 de zile).

Contractantul stabileste valoarea ofertei prin ponderea cantitatilor din "listele cu cantitati de lucrari, de utilaje si echipamente" cu preturile proprii (sau prin alte metode acceptate de organizator).

Preturile unitare (proprii) folosite la elaborarea ofertei se determina īn analize de pret, īntocmite de catre contractant pe baza consumurilor proprii de resurse (materiale, manopera, utilaj si transport) si a preturilor si tarifelor acestor resurse practicate de furnizori īn luna de referinta.

Īn preturile unitare contractantul va include cheltuielile directe, taxele, impozitele si profitul fara a include T.V.A.-ul.

Contractantul analizeaza conditiile impuse de amplasament īn vederea elaborarii ofertei. Daca un contractant detine o alta solutie tehnica fata de cea prevazuta īn proiect, elaboreaza o oferta de baza si apoi elaboreaza o oferta alternativa la care ataseaza toata documentatia necesara.

Īn general, o oferta cuprinde:

scrisoarea de transmitere a ofertei;

formularul oferta;

garantia pentru oferta depusa (de participare la licitatie);

listele cu cantitati de lucrari (utilaje, echipamente etc.);

tabele cu informatii suplimentare;

informatii si documente despre eligibilitate si calificari;

graficul de executie;

oferte alternative (daca este cazul);

documente de reprezentare;

programul calitatii;

planul de organizare a santierului;

conditiile de contractare īnsusite si semnate de contractant.

Elaborarea si prezentarea ofertei se face pe cheltuiala contractantului. Odata cu oferta se prezinta distinct ducumentele privind īndeplinirea criteriilor de calificare pentru selectia contractantilor.

Deschiderea, examinarea si clarificarea ofertelor

Deschiderea ofertelor se face īn prezenta membrilor comisiei si a reprezentantilor contractantilor, la data, ora si locul dinainte stabilite.

Presedintele comisiei de licitatie prezinta asistantei urmatoarele date:

numele contractantilor;

valorile ofertelor (inclusiv propuneri alternative);

propunerile de oferte alternative;

notificarile privind modificari sau retrageri de oferte (daca exista);

existenta garantiilor pentru ofertele depuse;

ofertele respinse ca neconforme documentelor licitatiei (care se restituie).

Toate aceste documente sunt īnscrise īntr-un proces verbal semnat de membrii comisiei, de reprezentantii contractantilor si de invitati.

Comisia examineaza ofertele si solicita contractantilor, dapa este cazul, clarificari sau chiar defalcari de pret. Ofertele la care contractantul nu face clarificari, sau daca acestea sunt insuficiente, se resping. Nu se admit modificari ale valorii sau continutului ofertei, corectia erorilor aritmetice descoperite de comisia de licitatie.

Evaluarea ofertelor se face, īn cazul licitatiilor fara preselectie, al licitatiilor publice restrānse si īn etapa a doua a licitatiilor publice cu preselectie, de catre comisia de licitatie, prin punctaj.

Criteriile de punctaj sunt:

valoarea ofertei - 80 de puncte;

durata de executie - 20 de puncte.

Criteriile de selectie si punctajele care se acorda fiecarui criteriu stabilesc, īn ordine, importanta lor pentru:

valoarea ofertei;

durata de executie;

facilitati financiare asigurate de contractant;

performantele tehnice si bonitatea contractantului;

asigurarea service-ului si a pieselor de schimb;

calificarea personalului contractantului;

asigurarea utilajelor, eficienta tehnologiilor si modelelor de organizare a santierului;

performantele de calitate ale contractantului.

Adjudecarea ofertei cāstigatoare, informarea ofertantilor si semnarea contractului

Comisia de licitatie emite o hotarāre de adjudecare (aprobata cu minimum 2/3 din numarul voturilor, printre acestea fiind obligatorii doua dintre cele ale persoanei juridice achizitoare, Ministerului Finantelor si a Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului), ce cuprinde:

numele membrilor comisiei de licitatie si al specialistilor invitati;

nominalizarea contractantului a carui oferta a fost adjudecata;

justificarea criteriilor tehnice si economice ale hotarārii de adjudecare;

semnaturile tuturor membrilor comisiei de licitatie si, dupa caz, ale invitatilor.

Organizatorul licitatiei are obligatia de a anunta (telegrafic si īn scris) continutul hotarārii, atāt contractantului cāstigator, cāt si celorlalti contractanti. Daca dupa 7 (sapte) zile nu sunt contestatii, sau dupa īnca 10 (zece) zile necesare solutionarii contestatiilor (cānd acestea exista), se trece la semnarea contractului.

Contractantul este obligat sa constituie, din acest moment, garantia de buna executie. Daca, dupa adjudecare, contractantul nu este de acord sa semneze contractul de antrepriza sau nu depune garantia de buna executie, lucrarea se adjudeca ofertei clasate pe locul urmator, iar primul cāstigator pierde garantia de participare la licitatie si este obligat la plata tuturor daunelor provocate.

Anularea sau amānarea licitatiei

Licitatia se anuleaza, īn mod exceptional, īn urmatoarele situatii:

cānd valoarea celei mai bune oferte nu poate fi acceptata de persoana juridica achizitoare, fiind mult peste estimarile sale;

la constatarea unor nereguli majore privind organizarea si desfasurarea licitatiei lucrarii publice care au afectat loialitatea concurentei, nu au asigurat transparenta procedurilor de licitatie sau au produs discriminari īntre ofertanti;

īn alte cazuri specificate īn documentele licitatiei.

Pentru toate aceste cazuri organizatorul licitatiei comunica contractantilor hotarārea comisiei si restituie garantiile constituite.

Amānarea deschiderii ofertelor si deci, a licitatiei, este admisa cānd toti ofertantii au prezentat documente incomplete.

Garantii necesare participarii la licitatie si īncheierii contractului

Garantia de participare la licitatie (pentru oferta depusa) asigura persoana juridica achizitoare, īn cazul adjudecarii ofertei unui contractant, ca va fi semnat contractul de antrepriza. Toti ceilalti contractanti (care nu au cāstigat licitatia) īsi recupereaza integral garantia pe baza comunicarii persoanei juridice achizitoare ca nu li s-a adjudecat lucrarea.

Garantia pentru oferta depusa se pierde daca:

contractantul īsi retrage oferta īn cursul duratei de valabilitate a acesteia;

contractantul cāstigator nu semneaza contractul si nu depune garantia de buna executie.

Contractantul cāstigator este obligat sa constituie garantia de buna executie (5 - 10% din valoarea ofertei) prin care persoana juridica achizitoare este asigurata ca lucrarea va fi executata la calitatea si la termenele īnscrise īn contract. Cuantumul acestei garantii se stabileste, de regula, ca procent din valoarea lucrarii.

Garantia de buna executie se restituie astfel:

50 - 70 % la terminarea lucrarilor;

30 - 50 % la receptia finala.

Īn concluzie, activitatea de constructii corespunde cel mai bine profilului pentru care se aplica managementul proiectelor, īntrucāt totul depinde de buna organizare a banilor si a timpului, si cum timpul īnseamna bani si este variabila cel mai greu de controlat, diferenta īntre un proiect de succes si un esec economic, este foarte mica.

Īn constructii principala cale de adjudecare a lucrarilor este licitatia, iar īn acest sens putem īmparti activitatea unei societati ce activeaza īn acest domeniu īn doua perioade:

perioada premergatoare licitatiei;

perioada ulterioara licitatiei.

Perioada premergatoare licitatiei este cea īn care managementul constructiilor are o valoare mai mult teoretica.

Īn perioada ulterioara licitatiei intervine partea practica a managamentului, deoarece este usor sa-ti iei promisiuni de a face ceva, dar este mai greu sa le tii.

Multi manageri considera, īn mod gresit ca licitatia trebuie cāstigata cu orice pret, chiar si cu false promisiuni, urmānd ca la problemele ce ar putea aparea ulterior sa se gaseasca solutii la momentul respectiv. Acest mod de gāndire ar putea avea efecte dezastruase pentru societate, pentru ca īntemeierea unui proiect trebuie sa se faca īntotdeauna pe baze reale. Sa se analizeze cāt mai multe solutii posibile pentru a preīntāmpina eventualele dificultati ce vor aparea, pentru a diminua riscurile, sa se aloce resurse pe criterii economice, sa se dea importanta nu numai realizarii īn fapt a lucrarii, ci si a modului īn care aceasta se face, cu respectarea anumitor parametrii de calitate, pentru ca proiectul sa fie un proiect de succes si sa produca efecte economice pozitive.










Document Info


Accesari: 4711
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )