Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























CONCENTUL DE STAT. APARITIA SI EVOLUTIA STATULUI

Stiinte politice


CONCENTUL DE STAT. APARIŢIA sI EVOLUŢIA STATULUI

Statul reprezinta principala institutie a sistemului politic, deoarece prin intermediul sau se realizeaza elementele esentiale ale organizarii si conducerii societatii.



Desi politologia nu se opreste asupra istoriei ideilor politice, ea nu poate trece peste diversitatea abordarilor īn timp ale conceptului de stat. Din antichitate si pāna īn prezent, conceptul de stat a fost si este obiectul a numeroase controverse, din multimea carora retinem, spre exemplificare, cāteva:

īn antichitate, statul era considerat ca o forta de origine divina, conceptie care se va regasi si īn urmatoarele formatiuni sociale;

Montesquieu (1689-1775), care, īn opozitie cu conceptia providentialista, īn lucrarea "Spiritul legilor", (1748), statul este īnfatisat, si se prezinta ca o institutie naturala si centrala bazata pe legi si structurata pe trei elemente ale puterii: legislativa, executiva si judecatoreasca

J.J.Rousseau (1712-1778), care īn lucrarea "Contractul social" (1762), defineste statul ca o putere contractuala, legitimata printr-un contract social, adica o organizatie politica separata de societate, careia i se cedeaza o parte din drepturile comunitatii pentru a sluji comunitatea;

Im. Kant (1724-1804), care īntelege statul ca o grupare de oameni supusi regulilor de drept. Este adevarat dar nu si complet, deoarece el considera ca ceea ce coreleaza unitatea grupului īn cadrul statului nu se explica integral prin scopul gruparii respective de oameni. Filosoful german avea īn vedere numai latura juridica, dar nu si pe cea politica a statului;

Oppenheimer, care īn lucrarea "Statul, originile sale si aparitia sa" (1913) concepe statul ca un organism politic impus de catre un grup de īnvingatori, pentru a se apara de revoltele interioare si atacurile din afara, urmarind exploatarea economica a īnvinsilor de catre īnvingatori;

marxismul, care īn secolul al XIX-lea concepe  statul ca un instrument de dominatie a unei clase sociale asupra alteia - propunānd īn acest sens necesitatea trecerii de la statul dictaturii proletariatului, conceput ca ultima forma de stat cu caracter de clasa, necesar pentru a se trece la statul īntregului popor, respectiv la desfiintarea statului ca instrument de clasa - iar timp de cāteva decenii (īntre 1917-1989) s-a "consumat" experienta statului dictaturii proletariatului, statului democratiei populare si a statului īntregului popor, variante īntretinute de conceptiile marxist-leniniste, īn fond voluntariste, himerice.

Īn legatura cu geneza, rolul, functiile si esenta statului, īn timp s-au formulat o serie de teorii dintre care amintim:

teoria teocratica, confera statului o origine divina, de unde si cerinta ca respectul si supunerea sa fie considerate ca o īndatorire religioasa. Īn perioada antichitatii, apoi īn feudalism si chiar īn lumea de azi s-au īntālnit si se īntālnesc documente fundamentale, constitutii care stipuleaza ca monarhul domneste "din mila lui Dumnezeu";

. teoria patriarhala, care sustine ca statul ar fi luat nastere direct din familie, iar puterea monarhului ar izvorī din puterea parinteasca;

. teoria contractuala, potrivit careia statul a aparut pe baza unei īntelegeri īntre putere si cetateni, ca o necesitate naturala;

. teoria violentei, pentru care statul a aparut ca rezultat al starilor conflictuale dintre oameni, īn care tribul īnvingator īsi subordona tribul īnvins;



. teoria organicista, care preia mecanic stari sau modele din natura pe care le transpune īn societate, considerānd ca statul, ar fi constituit din reunirea anumitor "celule specializate", apte a īntretine functionalitatea organismului social;

. teoria rasista, ca varianta a teoriei violentei, sustine ca o rasa trebuie sa domine o alta rasa;

. teoria psihologista, explica existenta statului prin existenta īn societate a doua categorii de oameni care din punct de vedere psihic, unii sunt predestinati sa conduca (mai putini), iar altii sa fie condusi (cei mai multi);

. teoria juridica, mai moderna, dezvoltata pe masura dezvoltarii stiintelor sociale, fundamentata pe ideea potrivit careia raporturile dintre oameni se pot armoniza prin intermediul reglementarilor juridice, statul fiind expresia acestora.

Majoritatea acestor teorii contin un anumit adevar, dar sufera prin unilateralitate, data atāt de contextul istoric al elaborarii, cāt si de mobilurile ideologice.

Statul, institutie vitala a sistemului politic, este o forma specifica de organizare politica a societatii, īn contextul conjugat al unor elemente constitutive, care se refera la: teritoriu, populatie, mod de organizare politica, viata spirituala, structura comunitara etc.

Statul poate fi definit ca fiind principala institutie politica prin care se exercita puterea politica īn societate, īn limitele  unui teritoriu, de catre un grup organizat de oameni care īsi impun vointa membrilor societatii privind modul de organizare si conducere a acesteia.

Statul, ca principala institutie politica, a aparut īn perioada de trecere de la organizarea gentilica a societatii la orānduirea sclavagista. Principalii factori care au determinat aparitia statului sunt:

evolutia triburilor si uniunilor de triburi, prin cresterea lor numerica si, mai ales, calitativa, prin tendinta de a se transforma īn popoare si a deveni sedentare. Īn aceste conditii, functionalitatea comunitatii nu se mai putea realiza doar pe baza legaturilor de sānge, prin supunerea copiilor fata de parinti. Ca o consecinta a evolutiei amintite au devenit necesare altfel de relatii, superioare, ce au fost oferite de organizarea statala, īn care apare o noua relatie, cea dintre conducatori si condusi.

. diviziunea sociala a muncii, legata īndeosebi de aparitia agriculturii odata cu care viata comunitatii īncepe sa capete un caracter sedentar. Este faptul care a generat necesitatea de a organiza comunitatea pe un anumit teritoriu pe baza unei structuri politice.

. diferentierea sociala - ca rezultat al aparitiei plus produsului, care reclama o armonizare a intereselor privind productia, circulatia si, mai ales, distribuirea si redistribuirea produselor - situatie ce a dus la necesitatea existentei unei autoritati politice cu mijloace de impunere a vointei proprii.

Deci, aparitia statului este legata de evolutia comunitatilor umane, care pentru a functiona, aveau nevoie de o  organizare politica data de stat. La īnceput, statul a fost o organizare politica a triburilor si uniunilor de triburi, iar apoi, odata cu formarea popoarelor, statul a devenit principalul mod de organizare politica a acestora, situatie prezenta atāt īn sclavagism, cāt si īn feudalism. Odata cu trecerea la capitalism, īn epoca moderna, are loc transformarea popoarelor īn natiuni, care va conduce la constituirea statelor nationale unitare. Statul devine pentru natiune īnsusi modul ei de organizare politica.





Document Info


Accesari: 5014
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )