Calculul asamblarilor filetate

. (2.45)

, (2.46) (2.45)

in functie de care se alege un filet standardizat si, in continuare, un surub standardizat.

, (2.47)

unde c=1,25 [] reprezinta coeficientul de siguranta admisibil.

, (2.48)

coeficientul 1,3 luand in considerare influenta solicitarii de torsiune asupra solicitarii de tractiune.

, (2.49)

functie de care se alege, initial, un filet standardizat, si apoi un surub standardizat.

Rezistenta admisibila s_at se determina in functie de materialul surubului si de importanta asamblarii, cu relatia (2.47) in care s este tensiunea limita de curgere a materialului surubului, iar c este un coeficient de siguranta, dependent de marimea surubului (la suruburi mari, valori mici, iar la suruburi mici, valori mari) si de importanta asamblarii (cu atat mai mic cu cat importanta asamblarii este mai mare), avand valori c = 1,25.1,6 [ ].

Calculul suruburilor incarcate cu o forta axiala excentrica

. (2.52)

Relatia (2.52) da o imagine clara a marimii tensiunilor de incovoiere in raport cu tensiunile de tractiune, functie de excentricitatea e

Daca suprafetele pe care se aseaza capul surubului sau piulita nu sunt paralele (fig. 2.36), in tija surubului pot aparea tensiuni de incovoiere foarte mari. Aceste tensiuni se suprapun peste tensiunile de tractiune si conduc la ruperi ale suruburilor, mai ales in cazul flanselor de prindere si in cazul sracinilor care actioneza variabil.

Calculul asamblarilor filetate solicitate transversal

Carcateristic acestor asamblari este faptul ca sarcina exterioara actioneaza perpendicular pe axa asamblarii. Dupa modul de montare a suruburilor, asamblarile filetate solicitate transversal intalnite in tehnica sunt: asamblari cu suruburi montate cu joc; asamblari cu suruburi montate fara joc.

Asamblarea cu suruburi montate cu joc

La aceste asamblari (fig. 2.37) sarcina exterioara Q se transmite de la o tabla la alta prin intermediul fortelor de frecare care apar intre table ca urmare a strangerii surubului cu forta de prestrangere F₀. Asamblarea transmite corect sarcina transversala Q daca aceasta este mai mica decat forta de frecare dintre table F_f, adica .

Forta de frecare se determina cu relatia

,    (2.53)

in care m este coeficientul de frecare dintre table, z este numarul de suruburi si i este numarul de perechi de suprafete de frecare (i = 2 pentru asamblarea din figura). Rezulta forta necesara de prestrangere pentru un surub

, (2.54)

unde b este un coeficient de siguranta la nealunecarea tablelor (uzual b

Tija surubului este solicitata la tractiune de forta de prestrangere F₀, iar calculul se face luand in considerare si solicitarea de torsiune care apare la montaj (v. subcap. 1.6.3.), relatia de verificare fiind

(2.

iar pentru dimensionare, rezulta diametrul interior al filetului

, (2.

functie de care se alege, initial, un filet standardizat si apoi un surub standardizat.   

Aceste asamblari necesita o precizie de executie redusa, in schimb rezulta suruburi de dimensiuni relativ mari.

Asamblarea cu suruburi montate fara joc (de pasuire)

La aceste asamblari (fig. 2.38) se folosesc suruburi speciale (denumite suruburi de pasuire), cu tija nefiletata mai mare in diametru decat tija filetata si prelucrata mai precis. Sarcina transversala Q se transmite de la o tabla la alta prin contact intre acestea si tija nefiletata a surubului; aceasta este solicitata la forfecare - in planul de separatie dintre table - si la strivire - la contactul tija nefiletata - table.

Forfecarea este solicitarea principala, verificarea efectuandu-se cu relatia

(2.57)

in care z reprezinta numarul de suruburi, iar i - numarul sectiunilor de forfecare (i = 2 pentru asamblarea din fig. 2.38).

Fig. 2.38

La dimensionare se determina diametrul tijei nefiletate a surubului

(2.58)

in functie de care se alege un surub standardizat [].

Rezistenta admisibila la forfecare t_af se alege in functie de materialul surubului si de tipul solicitarii. Astfel: t_af s - pentru sarcini variabile si t_af s - pentru    sarcini statice [].

Pentru calculul tensiunii la strivire dintre table si tija surubului se accepta doua ipoteze: tensiunea se repartizeaza dupa o cosinusoida; tensiunea de strivire se repartizeaza uniform pe suprafata de strivire. Acceptand cea de a doua ipoteza, rezulta ca suprafata de calcul este proiectia suprafetei reale pe un plan care trece prin axa surubului si este perpendicular pe directia fortei Q. Rezulta relatia de verificare

(2.59)

in care l_min reprezinta lungimea minima de contact dintre tija surubului si table (l_min = min(l₁, l₂)).

Rezistenta admisibila la strivire se alege in functie de materialul piesei mai putin rezistente (surub sau table) s_as s

La aceasta asamblare, reyulta suruburi mai mici comparativ cu suruburile asamblarilor cu suruburi montate cu joc, dar tehnologia este mai pretentioasa (tijele suruburilor se rectifica, iar gaurile de trecere se alezeaza).