Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




MOTOARE ASINCRONE

tehnica mecanica


MOTOARE ASINCRONE

ACTIONARI CU VITEZA REGLABILA

Actionari cu motoare asincrone de mica putere cu performante

economice si siguranta ridicate



G. VELICHI*, V. RADUT**

Motorul asincron polifazat a transat definitiv lupta dintre adeptii producerii si transportului energiei electrice īn curent continuu si cei īn curent alternativ.

Īnainte de inventarea acestuia era foarte clar pentru toata lumea (poate doar cu exceptia lui Edison) ca producerea energiei electrice la locul sursei de

energie primara (cadere hidraulica sau mina de

carbuni) si transportul ei pe linii de īnalta tensiune

este o solutia cea mai eficienta din punct de vedere

economic. Din pacate majoritatea aplicatiilor, la acea

data, necesitau curent continuu de joasa tensiune.

Motorul lui Tesla a rezolvat simultan doua probleme:

pe de o parte a permis conversia directa a energiei

electrice de curent alternativ īn lucru mecanic, iar pe

de alta parte a permis realizarea unor convertoare

electromecanice, grup motor-generator, care sa

transforme energia de curent alternativ īn energie de

curent continuu la parametrii de tensiune si curent

doriti.

De la bun īnceput motorul asincron s-a impus

prin robustetea si simplitatea lui constructiva precum

si prin randamentul sau ridicat.

Motorul asincron reprezinta astazi principalul

element de conversie a energiei electrice īn lucru

mecanic. Īn tarile industriale dezvoltate peste jumatate

din energia electrica produsa serveste la alimentarea

motoarelor electrice, cea mai mare parte pentru cele

asincrone. Pe de alta parte, progresele tehnice din

ultimii ani din domeniul elementelor de comutatie

statica de putere, a tehnicilor si sistemelor de

comanda au permis motorului asincron sa patrunda īn

sectoare care anterior le erau īnchise: tractiunea

electrica, actionari cu gama larga de turatie, roboti

industriali, masini unelte, etc.

Pāna nu demult motorul asincron era destinat

alimentarii directe de la retea, functionarea sa

asigurānd o viteza mai mult sau mai putin constanta.

Din aceasta categorie fac parte actionari de pompe,

ventilatoare, instalatii de aer conditionat etc. Reglajul

debitului sau al presiunii se facea fie pe partea de

sarcina prin obturarea conductelor de iesire, fie pe

partea de alimentare prin alimentarea intermitenta a

motorului. Evident, astfel de solutii sunt ineficiente si

odata cu progresele realizate īn dezvoltarea

convertoarelor de frecventa chiar si pentru motoare de

putere mica, a devenit posibil, nu numai din punct de

vedere tehnic dar si economic, o reglare simultana a

frecventei si tensiunii, si implicit o viteza modificabila

īn limite relativ largi, īmbunatatind astfel eficienta

globala a sistemului.

Articolul de fata se ocupa de motoarele

uzuale de mica putere (sub 10 kW) care īnsa la nivel

global consuma peste un sfert din energia electrica

produsa īn lume, dar a caror putere totala instalata

globala poate egala (datorita nesimultaneitatii īn

exploatare) puterea tuturor centralelor electrice īn

functiune.

Majoritatea

lucrarilor

actuale

privind

motoarele asincrone au drept obiectiv realizarea unor

performante dinamice cāt mai ridicate ale acestora īn

conditiile īn care functionarea lor sa fie asigurata īntr-o

gama de viteza cāt mai ridicata. Pe baza experientei

īnsa s-a constatat ca īn marea majoritate a aplicatiilor

industriale, nu super-performantele dinamice sunt

cele mai apreciate ci performantele de regim

stationar, iar īn ceea ce priveste domeniul de reglare

a vitezei, aceasta se face īn limitele relativ reduse


Motoarele asupra caror ne concentram īn

aceasta lucrare nu sunt destinate exclusiv aplicatiilor

de vārf, dinamica lor fiind mai putin importanta,

aspectele energetice fiind precumpanitoare. Mai mult

decāt atāt, chiar si capacitatea de reglare ultraprecisa

a turatiei lor nu este primordiala, deoarece marimea

finala urmarita de sistemul global nu este viteza

instantanee a masinii, ci marimi globale ca debitul,

presiunea sau temperatura. Deoarece motoarele

studiate functioneaza īn multe cazuri alimentate prin

intermediul unor convertoare de frecventa, analiza

trebuie sa fie facuta asupra īntregului ansamblu.

Astfel, randamentul energetic se refera la ansamblul

motor-convertor, factorul de putere nu se mai refera la

motor ci la redresorul ce alimenteaza invertorul

sistemului, armonicile de curent generate nu mai sunt

produse de masina ci de etajul de conversie curent

alternativ/curent continuu, fiabilitatea nu se mai refera

numai la masina ci si la convertizor pentru care

depasirea chiar pe timp foarte scurt a limitelor de

umiditate sau temperatura īi pot fi fatale.

Rezulta ca o analiza completa se poate face

numai tinānd cont de interactiunea dintre partea

electromecanica (masina), partea electronica de

putere: (convertizorul c.a. - c.c. - c.a.), partea de

comanda si partea de utilizare (pompa, compresorul

etc.).

Īn functie de cerintele sarcinii, masina poate

functiona continuu sau intermitent astfel īncāt

parametrii de iesire ai instalatiei (pompe, ventilatoare

etc.) sa fie cei doriti. Utilizarea motoarelor alimentate

intermitent de la retea conduce la reducerea duratei

de viata a masinii si evident si a instalatiilor de

actionare. Astfel, un motor normal proiectat a

functiona continuu 20 de ani, īn cazul utilizarii sale

īntr-o instalatie cu 6 porniri/opriri pe ora, īsi va

consuma "viata" normala īn mai putin de un an.

Evident ca suprasolicitarile repetate electrice, termice

si mecanice reduc substantial viata masinii. Utilizarea

convertoarelor statice de frecventa permite nu numai

o continua reglare a vitezei masinii, ci reduce totodata

si aceste tipuri de solicitari, ceea ce evident asigura

reducerea cheltuielilor de exploatare. Totodata,

utilizarea acestor sisteme de frecventa variabila a

permis extinderea domeniului de utilizare a masinilor

asincrone si īn domenii de aplicatii īn care sunt

necesare viteze foarte mari. Pe baza cataloagelor

firmelor constructoare de masini de mica putere se

poate trasa un grafic cu limite superioare de viteza

functie de puterea lor nominala (Fig. 1).




n[rot/min]

puteri nominale [kW]




Fig. 1 Variatia vitezei maxime a motoarelor

asincrone


10kW

Asa cum am aratat anterior, īn tarile

industriale dezvoltate, aproape aproximativ jumatate

din energia electrica produsa este consumata de catre

motoarele electrice, īn buna parte din aceasta de

catre motoarele asincrone si ca atare randamentul

acestora este deosebit de important. Īntr-un studiu

recent al Departamentului Energiei din Statele Unite

se arata ca utilizarea de motoare asincrone de

eficienta ridicata comandate adecvat poate reduce

consumul lor de electricitate īntre 11% si 18%. Īntr-un

singur an un motor asincron poate consuma energie

electrica īn valoare de 10 ori mai mare decāt valoarea

sa de achizitie si din aceasta cauza o īmbunatatire a

eficientei lor si a sistemelor de comanda poate fi

amortizata īntr-un termen foarte scurt, īn general īntre

an si doi. Un motor de randament ridicat "premium"

(cu īncarcari electrice si magnetice mai scazute, deci

de dimensiuni mai ridicate) prezinta pierderi mai

coborāte cu 10÷40% (respectiv un randament crescut

cu 1-10%) si costa cu 15-30% mai mult decāt un

motor standard. Identic, se poate demonstra ca din

punct de vedere economic pentru motoare pāna la

100 kW deteriorate, este mai economic īnlocuirea lor

cu motoare noi decāt sa fie rebobinate. Experienta

arata ca rebobinarea unui motor vechi reduce

randamentul acestuia cu 1-3% fata de performantele

initiale.

Problema motoarelor "economice" a aparut

dupa cresterea pretului petrolului din 1973 si este de

remarcat ca primii care si-au aratat interesul au fost

cercetatorii de la NASA (Frank Nola 1973). Īn anii

care au urmat, Statele Unite au obligat prin lege

comercializarea si utilizarea īn exclusivitate a

motoarelor "energy efficient" EPACT (Federal Energy

Policy Act of 1992), performantele acestora fiind

definite prin standardele NEMA (National Electrical

Manufacturers) si CSA (Canadian Standard

Association) (vezi Fig. 2) .

















Randament [%]

Sarcina [% din sarcina nominala]

motoare

premium

motoare

normale

(standard)

Fig. 2 Randamentul functie de sarcina al motoarelor

asincrone normale si de randament ridicat al

motoarelor de 7kW

De remarcat ca un motor normal prezinta un

randament maxim de 89%, īn timp ce un "super"

motor de aceeasi putere poate atinge 93%. Se

observa, de asemenea, faptul ca pe masura ce

sarcina scade are loc o reducere a randamentului

acestora. Pierderile Joule īn īnfasurari scad pe

masura ce sarcina se micsoreaza, īn timp ce

pierderile īn fier ramān constante contribuind īn buna

masura la reducerea randamentului.

tensiunea aplicata [V]

















P

N

3/4 P

N

1/2 P

N

1/4 P

N

fara sarcina

Fig. 3 Efectul modificarii tensiunii asupra pierderilor

din motor pentru diverse sarcini

Aceasta observatie sugereaza ideea ca o

posibila reducere a pierderilor īn fier se poate face

prin reducerea tensiunii de alimentare la sarcini sub

cea nominala.

Variatia pierderilor īn masina functie de

tensiunea de alimentare si diverse sarcini este

prezentata īn Fig. 3, remarcāndu-se faptul ca fiecarei

sarcini īn parte īi corespunde o tensiune optima de

alimentare.

Evident, pe masura ce tensiunea scade si

fluxul din īntrefier se reduce corespunzator, pentru a

se

asigura

producerea

aceluiasi

cuplu

electromagnetic este necesara o crestere a curentului

din masina. Drept urmare, sub o anumita valoare a

tensiunii, pierderile Joule din īnfasurari īncep sa

creasca mai repede decāt scad pierderile īn fier.

Economisirea de energie pe aceasta cale este

eficienta doar pentru sarcini reduse ale masinii si

evident este nula pentru sarcina nominala. Solutia

este interesanta pentru a fi utilizata īn cazul masinilor

ce lucreaza cu ciclu intermitent, Fig. 4.













Procentul de timp de functionare

a masinii la sarcina nominala

1/4 sarcina

1/2 sarcina

3/4 sarcina

fara sarcina










Procentul de timp de functionare

a masinii la sarcina nominala

1/8 sarcina

1/4 sarcina

fara sarcina

Fig. 4 Puterea economisita functie de timpul īn care masina functioneaza īn sarcina nominala, iar restul de timp

la sarcina afisata a) motor monofazat b) motor trifazat

Un studiu recent al Institutului de Cercetari

pentru Energie Electrica din Statele Unite (EPRI)

arata ca peste 60% din motoarele asincrone din SUA

functioneaza īn medie sub 60% din puterea lor

nominala. Pentru astfel de cazuri se recomanda

utilizarea unor variatoare de tensiune trifazate cu

tiristoare sau triace, Fig. 5. De exemplu, pentru

acelasi motor de 10kW care functioneaza cu sarcina

intermitenta mediata de 30%, economia de energie

este aproximativ de 500 USD pe an, iar controlerul se

amortizeaza īn ceva mai mult de 12 luni.

Masina

asincrona

Fig. 5 Variator de tensiune cu tiristoare

montate īn antiparalel

Functie de destinatie, motoarele asincrone

sunt utilizate atāt īn aplicatii īn care prin specificatia

de lucru trebuie sa functioneze cu viteza variabila

comandata sau īn aplicatii īn care marimea urmarita

este iesirea ansamblului motor asincron - pompa,

ventilator etc., respectiv, debit, presiune sau

temperatura.

Daca īn primul caz lucrurile sunt clare si

solutia este unica - utilizarea convertoarelor statice de

frecventa (CSF), īn al doilea caz solutia depinde de

considerente economice si de ciclul de functionare al

instalatiilor. Pentru o instalatie de pompare care

functioneaza la sarcina nominala si viteza nominala,

care umple un rezervor de apa dupa care se opreste

si īsi reia ciclul dupa cāteva minute sau ore, este

suficienta utilizarea unui motor cuplat direct la retea,

īn timp ce pentru alta instalatie de acelasi tip dar la

care debitul este reglat īn limite largi cu ajutorul unei

vane, o functionare cu viteza variabila a masinii de

antrenare pare deosebit de atractiva.

Alegerea unei astfel de solutii CSF este ca si

īn cazul variatoarelor de tensiune dependenta de

ciclul sarcinii si a numarului de ore de functionare pe

an.

Comanda frecventei permite nu numai

reglarea vitezei motorului dar producerea totodata de

catre masina a unui cuplu nominal la pornire īn

conditii de alimentare la curent nominal. Aceasta

caracteristica face posibila utilizarea īn actionarile

alimentate de la convertoare de frecventa a unor

motoare cu rezistenta rotorica redusa, deci din clasa

"super" eficiente.

Trebuie sa se tina cont īnsa ca utilizarea unui

convertor de frecventa pe alimentare, prin pierderile

suplimentare pe care le introduce, conduce totodata si




















S a r c i n a [ % d i n s a r c i n a n o m i n a l a ]

Randamentul convertorului

Randament sistem

(motor asincron cu viteza variabila


Randament motor

(condus de convertor)




Fig. 6 Randamentul motorului si a convertorului.

la reducerea randamentului

global de

exploatare a ansamblului, reducere de care trebuie sa

se tina seama īn alegerea solutiei finale (Fig. 6).

Īn afara efectelor evident pozitive ale utilizarii

sistemelor cu viteza variabila, prezenta convertorului

static de frecventa (Fig. 7) conduce si la o serie de

dezavantaje care evident trebuiesc compensate.

Astfel, deoarece īn majoritatea aplicatiilor industriale

invertorul este alimentat printr-un ansamblu redresor

necomandat / condensator de filtrare, datorita

armonicilor produse, factorul de putere al sistemului

nu depaseste īn plina sarcina 0.75-0.80.

Pe lānga pierderi suplimentare īn restul

instalatiilor sau la restul consumatorilor, īn cazul īn

care armonicile se nu se anihileaza local cu ajutorul

unor filtre active, este necesara o supradimensionare

a instalatiei de alimentare cu aproximativ 25%.

t


t


t


t


t


t


Masina

asincrona

Redresor necomandat

Invertor

D


D


D


D


D


D


Fig. 7 Grup redresor necomandat cu diode - invertor cu IGBT-uri

O a doua problema este cea a efectului

formei tensiunii asupra reducerii vietii de functionare a

masinii. Acest fenomen este amplificat īn cazul īn care

distanta dintre convertor si sarcina este peste 15-20

metri. Datorata faptului ca fiecare puls al tensiunii de

alimentare printr-un fenomen de reflexie, poate practic

dubla tensiunea la bornele masinii, se poate

suprasolicita izolatia pāna la o distrugere rapida. O

solutie este reprezentata fie de utilizarea unor cabluri

specifice cu pierderi īn izolatie mai ridicate, fie prin

introducerea unor disipatori de energie la bornele

masinii.

O a treia problema īn cazul functionarii

masinii la viteza variabila, este cea a atingerii

frecventelor mecanice de rezonanta. Īn astfel de

situatii sistemul de comanda nu trebuie sa permita

functionarea decāt īn regim tranzitoriu la aceste

viteze.

Existenta unui astfel de convertor si a unui

sistem de comanda performant permite reducerea

suplimentara a pierderilor din masina prin comanda

adecvata a fluxului magnetic din īntrefier functie de

sarcina, astfel īncāt functionarea sa aiba loc nu la flux

normal (cum se realizeaza īn mod curent) ci la

randament maxim. Modificarea simultana a frecventei

tensiunii de alimentare si sarcinii implica īnsa tehnici

de comanda mai sofisticate de tipul Fuzzy sau a

Retelelor Neurale.

O a patra problema legata de functionarea

eficienta a motoarelor asincrone este cea a

compensarii factorului de putere. Un factor redus de

putere este produs atāt de curentul de magnetizare al

masinii cāt si de convertoarele electronice aferente

(prin puterea reactiva si deformanta produsa sau

consumata). Un factor de putere scazut produs de o

sarcina inductiva poate fi compensat relativ simplu cu

ajutorul bateriilor de condensatoare, īn timp ce un

factor de putere redus datorat curentului deformant

necesita pentru compensare filtre de armonici statice

sau active complicate si de pret de cost ridicat.

De remarcat ca desi multi fabricanti de

convertoare de frecventa afirma ca produsele lor

functioneaza la un factor de putere chiar mai bun de

0,95, īn realitate, acesta este īntre 0,5 si 0,75

(probabil ca se face o confuzie voita īntre factorul de

putere si cos ϕ, ceea ce se poate explica prin faptul

ca puterea reactiva se masoara separat si 1kVARh se

plateste cu o zecime din pretul unui kWh, īn timp ce

sub anumite limite de deformare a tensiunii si

curentului preluat de la retea, puterea deformanta nici

nu se masoara si nici nu se plateste īnca).

Compensarea factorului de putere se poate

face global pentru toate motoarele consumatorului

prin baterii de condensatoare conectate la intrare, fie

la bornele fiecarui motor asincron īn parte alimentat

direct de la retea. Prima solutie aplicabila evident īn

exclusivitate īn lipsa sarcinilor deformante, necesita

adesea si un control continuu a puterii reactive

produse (deoarece sarcina totala se poate modifica

functie de procesul tehnologic) cel mai adesea prin

simpla conectare sau deconectare a unui numar mai

mare sau mai mic de condensatoare.

A doua posibilitate este o distribuire a

compensarii puterii reactive prin legarea īn

permanenta la bornele fiecarui motor asincron

(evident alimentate direct de la retea) a unei baterii de

condensatoare adecvat acordata.

Desi īn timpul functionarii puterea reactiva se

"consuma" nu numai de inductivitatea de magnetizare

(fiind functie de tensiunea de alimentare) ci si pe

inductivitatile de scapari (ponderea acestei puteri este

īnsa mult mai scazuta si functie de sarcina), din

motive tehnice si economice compensarea se face

numai pentru prima categorie.

Curentul de magnetizare al unui motor

asincron poate varia destul de mult functie de putere,

de tip si de producator, de la 20% pāna la 60% din

curentul nominal si este de dorit ca acestea sa se

masoare īnainte de a se lua orice masuri de

compensare. Īn general se recomanda sa se

compenseze nu mai mult de 80% din curentul de

magnetizare al motorului pentru a se evita fenomene

de rezonanta electrica a masinii. Daca motorul este

supracompensat, la deconectarea sursei de

alimentare masina se poate autoexcita. O data cu

scaderea vitezei prin frānare naturala, frecventa

tensiunilor si curentilor pot atinge frecventa naturala a

circuitului format de īnfasurarile masinii si

condensatoarele de compensare. Drept urmare,

curentii ce iau nastere pot depasi curentii nominali si

se poate ajunge atāt la distrugerea bateriei cāt si a

masinii.

Evident situatia este complet diferita īn cazul

alimentarii masinii de la echipamente electronice de

putere care produc curenti deformati si implicit

armonici de curent. Prezenta la borne a bateriilor de

condensatoare poate permite formarea de circuite

rezonante pe frecvente īnalte care pot produce

supracurenti si supratensiuni si distrug atāt instalatiile

locale cāt si ale altor consumatori.

Situatia se poate remedia prin utilizarea fie a

unui filtru activ care sa compenseze toate armonicile

produse de consumator, fie īnlocuirea redresorului

necomandat ce alimenteaza invertorul cu un redresor

PWM realizat cu IGBT-uri, care sa functioneze cu

factor de putere unitar, curentii absorbiti avānd

aceeasi forma sinusoidala ca tensiunea de alimentare

de la retea (Fig. 8).

Ultima solutie are īn plus avantajul ca permite

si frānarea īn regim de generator a motorului asincron

cu recuperarea energiei, dar evident conduce practic

la dublarea pretului convertorului ceea ce nu se

justifica

economic

pentru

toate

cazurile.

t


t


t


t


t


t


Masina

asincrona

d


d


d


d


d


d


Redresor comandat

Invertor

T


T


T


T


T


T


D


D


D


D


D


D


Fig. 8 Grup redresor PWM (cu IGBT-uri) - invertor PWM (cu IGBT-uri)

Motorul asincron este recunoscut ca un motor

fiabil, de constructie simpla si care adesea practic nu

necesita nici un fel de īntretinere. Datorita faptului ca

aceste motoare pot actiona instalatii tehnologice la

care īntreruperea neprogramata poate aduce pagube

īnsemnate, nivelul cerut de siguranta trebuie sa fie

mai ridicat decāt īn cazul general.

Dupa nivelul de siguranta impus procesului

tehnologic

utilizat,

motoarele

īmpreuna

cu

convertoarele aferente se pot īmparti īn trei categorii:


motoare esentiale - motoare care odata avariate

pot opri īntregul proces tehnologic. Īn cazul cel

mai grav nici chiar īnlocuirea motorului īn cauza

nu este totdeauna suficienta pentru repornirea

instalatiei si perioada de īntrerupere poate sa fie

mult mai mare pāna cānd se īndeplinesc toate

conditiile tehnologice(de exemplu, la o instalatie

de extrudere evacuarea materialului si curatarea

instalatiei).


motoare critice - motoare a caror avariere nu

opreste īntregul proces tehnologic, deoarece pot fi

īnlocuite (backup) de alte motoare care pot sa le

ia locul automat (de exemplu motoarele unor

pompe de racire).


motoare obisnuite - motoare a caror avariere

permite functionarea instalatiei pe un termen de

timp limitat chiar si īn lipsa lor, timp īn care

motorul sau convertizorul poate fi īnlocuit sau

chiar reparat (de exemplu īn cazul instalatiilor de

ventilatie).

Concluzii

Exista trei solutii care pot īmbunatati situatia,

evident īn special pentru cazul motoarelor esentiale

sau critice:


utilizarea unor motoare si sisteme de comanda

supradimensionate;


folosirea unor sisteme de monitorizare si diagnoza

care sa permita luarea de masuri īnainte ca avaria

sa aiba loc. Reducerea dramatica a preturilor

echipamentelor de calcul, a sistemelor de achizitie

si a traductoarelor cu iesire digitala precum si a

serviciilor de Internet fac aceasta solutie nu numai

atractiva dar si perfect realizabila din punct de

vedere tehnologic si economic.


utilizarea unor solutii de "autoreparare" īn timpul

functionarii atāt a sistemului de forta cāt si cel de

comanda. Un exemplu este acela al alimentarii

motorului de la invertoare cu IGBT-uri la care

punctul slab īl reprezinta distrugerea unuia sau a

ambelor tranzistoare dintr-un brat. Cum aceasta

se materializeaza prin īntreruperea curentului pe o

faza, ceea ce echivaleaza cu o functionare

monofazata, solutia este sa se realizeze automat

o alimentare prin doua faze plus nul, realizānd o

legatura provizorie dintre punctul median al

bateriei de condensatoare si punctul neutru al

īnfasurarii motorului. Printr-o comanda adecvata

are loc o transformare a sursei de tensiune

trifazata īntr-o sursa de curent bifazata care sa

asigure producerea unui sistem statoric de

solenatii echilibrat si simetric.

Bibliografie:

1. ***, AC Induction Motors, The McGraw-Hill Companies Inc, 2001; https://www.ladwp.com

2. A. Cāmpeanu: "Masini electrice - probleme fundamentale, speciale si de functionare optimala", Scrisul Romānesc,

Craiova

3. A. Fransua, R. Magureanu: "Electrical machines and drive systems", Oxford Technical Press, 1984.

4. D. Kisch: "Sisteme de reglare automata a masinilor de curent alternativ", Editura ICPE, 1998.

5. P. Vas: "Sensorless Vector and Direct Torque Control", Oxford University Press, 1998.

6. C. Ilas, A. Bettini, L. Ferraris, G. Griva, F. Profumo: "Comparison of different schemes without shaft sensors for

field oriented control drives", Conf. Rec. IEEE IECON '94, pp. 1579-1589.



Document Info


Accesari: 8736
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )