Figura 3.7

Masina universala Microfin –R-200

Dispozitivele rotor-stator ale acestor mori sunt dotate cu rotor danturat de forma tronconica si stator, de asemenea, danturat; numarul dintilor creste spre baza statorului si rotorului, astfel incat spatiul dintre ele scade progresiv si poate fi reglat prin ridicarea sau coborarea statorului cu o piulita de reglare.

II. Determinarea rapoartelor de transmitere provizorii:

a)      Determinarea raportului de transmitere total intre motorul electric de actionare si snecul de presare:

b)      Determinarea rapoartelor de transmitere intermediare si :

III. Stabilirea numarului de dinti pentru rotile dintate z₁, z₂, z₃ si z₄:

z = z₃ = z_min = 14 dinti

Adopt: 25 dinti (numar impar, apropiat de 25,984).

(Se alege numar prim sau impar).

IV. Determinarea rapoartelor de transmitere reale

a)      Determinarea raportului de transmitere total intre motorul electric de actionare si snecul de presare:

b)      Determinarea rapoartelor de transmitere intermediare si :

;

V. Calculul turatiei reale a snecului de presare

n_{2 real} = rot/min

VI. Stabilirea raportului de transmitere provizoriu la snecul de alimentare

VII. Stabilirea numarului de dinti pentru rotile de lant

z = z₇ = z_min = 10 dinti.

Pentru calculul rapoartelor de transmitere intermediare i_III-IV si i_IV-V, cu ajutorul carora se calculeaza numarul de dinti al rotilor de lant z₆ si z₈, se tine seama de relatia:

Din aceleasi considerente avem , si atunci:

Adopt: 17 dinti (numar prim, apropiat de 16,16).

(Se alege numar prim sau impar).

VIII. Calculul turatiei reale a snecului de alimentare

n_{1 real} = ,

unde

rot/min

Rezulta: n_{1 real} = rot/min.

IX. Calculul modulului si al elementelor geometrice ale rotilor dintate

Pentru calculul modulului rotilor dintate se foloseste relatia^x):

[mm]

in care:

– coeficient de sarcina (tine seama de dinamicitatea si concentrarea sarcinii; in mod curent variaza intre 1 1,6);

P= 11,2 kw – puterea motorului electric de actionare;

– coeficient de forma a dintelui (pentru 14 dinti si coeficientul de deplasare a sculei );

– coeficient de lungime a dintelui (pentru dantura din clasa de precizie 8, folosita uzual la angrenaje in constructia de masini);

z = z₃ = 14 – numarul de dinti al rotii dintate conducatoare cea mai solicitata;

– rezistenta admisibila la incovoiere a dintelui;

rot/min – turatia rotii dintate conducatoare cea mai solicitata (in cazul de fata - turatia arborelui II).

Rezulta:

mm

Modulul standardizat in STAS 821-61 cu marimea imediat superioara este m = 3 mm (in cadrul proiectului, marimile posibile pot fi: m = 2; 2,5; 3; 3,5; 4 mm).

Elementele geometrice ale rotilor dintate sunt:

- diametrele de divizare:

D_d1 = D_d3 = mm

D_d2 = D_d4 = mm

- diametrele exterioare:

D_e1 = D_e3 = D_d1+2m = D_d3+2m = 42 + = 48 mm

D_e2 = D_e4 = D_d2+2m = D_d4+2m = 75 + = 81 mm

- inaltimea dintilor:

h = mm

- diametrele interioare:

D_i1 = D_i3 = D_d1 – = D_d3 – = 42 – = 36 mm

D_i2 = D_i4 = D_d2 – = D_d4 – = 75 – = 69 mm

^x) Dupa I. Bucsa, N. Cristofor, Indrumatorul tehnicianului proiectant de masini si utilaje,

Editura Tehnica, Bucuresti, 1971.

- lungimea dintelui mm

- distanta dintre axe:

A_I-II = A_II-III = mm

X. Calculul la torsiune (rasucire) al arborilor rotilor dintate

Arborii rotilor dintate sunt arborii I, II si III. In cazul de fata, pentru simplificarea calculelor, pentru diametrele acestor arbori se adopta constructiv valorile: d₁ = 25 mm; d₂ = 30 mm; d₃ = 35 mm si se verifica tensiunea efectiva cu relatia:

[]

unde [Nm] este momentul de torsiune la care este supus arborele;

[mm³] – modulul de rezistenta polar;

– tensiunea admisibila la torsiune (se admite ).

Rezulta:

si respectiv:

,

deci arborele I este bine dimensionat;

,

deci arborele II este bine dimensionat;

deci arborele III este bine dimensionat.

XI. Calculul productivitatii melcului de presare

Debitul de material transportat de melcul de presare se determina cu relatia:

[kg/h]

unde:

D, d sunt diametrele exterior, respectiv interior, ale spirei [m];

p – pasul spirei [m];

n_s – turatia reala a melcului de presare [rot/min];

k_u – coeficient de umplere;

– masa volumica a materialului [kg/m³].

Adoptand:

D = 140 mm = 0,14 m (inferior diametrului sitei);

d = d₃ = 35 mm = 0,035 m (egal cu diametrul arborelui III, care antreneaza melcul de presare);

p = 40 mm = 0,04 m. Se considera o valoare medie a pasului spirei (in realitate, pentru a asigura o buna presare a materialului in vederea trecerii acestuia prin orificiile sitei, pasul spirei melcului este variabil: descreste cu apropierea de sita);

n_s = n_V = n_{2 real} = 941 rot/min;

k_u = 0,9;

kg/m³,

productivitatea melcului de alimentare va fi:

Rezulta

(carne fiarta)

si, in consecinta, melcul de presare este bine dimensionat. Valoarea net superioara a debitului fata de asigura, dupa maruntire, pe langa transport, si trecerea usoara prin sita a materialului tocat.

Anexe

Afumarea produselor din carne

Linie de transport produse ambulate

Masini de umplere a compozitiei in membrane