Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Cercetari privind influenta fertilizarii minerale a solului asupra productiei agricole

agricultura




Cercetari privind influenta fertilizarii minerale a solului asupra productiei agricole

In principal folosirea ingrasamintelor chimice are ca scop cresterea productiei agricole. Datele obtinute de FAO duc la concluzia ca 40 60% din sporul general de recolta revine ingrasamintelor, iar in S.U.A. aceasta contributie este de 41%. In tara noastra se apreciaza ca sporul de productie se datoreaza in proportie de 38% ingrasamintelor chimice, 34% lucrarilor solului, 15% ro 212j98c tatiei culturilor si 13% soiurilor de inalta productivitate (Berca, 1999).



La S.C.D.A. Secuieni, Piatra Neamt, (Lupu, 2007) intr-o experienta de lunga durata infiintata in anul 1975, s-au inregistrat productiile la cultura porumbului ca urmare a influentei fertilizarii chimice cu azot si fosfor (medie a anilor 2005 si 2006).

In varianta nefertilizata, productia a fost de 6060 kg/ha, iar prin aplicarea ingrasamintelor, productiile au avut valori cuprinse intre 6455 kg/ha la N40P0 8015 kg/ha la N160P120.

Productiile realizate in varianta nefertilizata cu azot (dupa mediile a cinci graduari a ingrasamintelor cu fosfor) au fost de 6431 kg/ha, iar la varianta N160 s-au obtinut 7702 kg/ha, cea mai mare productie.

Aplicarea ingrasamintelor cu fosfor (dupa mediile a cinci graduari a ingrasamintelor cu azot) a dus la obtinerea unor productii de 7029 kg/ha la P40 7483 kg/ha la P160. In varianta nefertilizata cu fosfor (dupa media celor cinci graduari a ingrasamintelor cu azot) a fost de 6690 kg/ha.

Cu fiecare kg ingrasamant aplicat s-au obtinut la doza de N40, 12,8 kg boabe/kg N, iar la N160, 7,9 kg boabe/kg N.

In cazul aplicarii ingrasamintelor cu fosfor, valoarea sporurilor pe kg au fost de 8,5 kg boabe/kg P2O5 la doza de P40 si 4,9 kg boabe /kg P2O5 la doza de P160. Se observa ca sporurile de productie realizate cu 1 kg ingrasamant sunt invers proportionale cu doza aplicata.

Pe cernoziomul cambic de la S.C.D.A. Podu Iloaiei, Jitareanu si colab., 2007 intr-o rotatie de 5 ani (fasole grau floarea-soarelui grau porumb) a observat efectul pozitiv al aplicarii ingrasamintelor chimice asupra productiei de grau si porumb.

Productia medie obtinuta la graul cultivat dupa fasole la varianta nefertilizata a fost de 1713 kg/ha, iar cea mai mare productie de 5490 kg/ha cu un spor de productie de 220% s-a obtinut la aplicarea dozei de 120 kg N/ha + 160 kg P2O5/ha. Doza optima de ingrasamant la care se obtine tot un spor de productie foarte semnificativ de 198% (3387 kg/ha) este 120 kg N/ha + 80 kg P2O5/ha. La cultura graului amplasat dupa floarea-soarelui productia minima la varianta nefertilizata a fost de 1300 kg/ha atingand valoarea maxima, de 4340 kg/ha la varianta N160P160. Dar sporurile medii de productie obtinute pentru fiecare kg de substanta activa de ingrasamant aplicat au oscilat, functie de dozele aplicate, intre 11,75 si 11,55 kg boabe (N80P80 N120P80).

La cultura porumbului, ingrasamintele cu azot au determinat realizarea unor sporuri de productie, cuprinse functie de dozele aplicate, intre 1560 si 3360 kg/ha (49 106%) iar cele cu fosfor intre 550 si 1340 kg/ha (17 42%). Aplicarea unor doze de azot mai mari de 150 kg/ha, nu au determinat obtinerea de sporuri semnificative de productie, iar in anii secetosi au determinat chiar scaderea productiei. Ingrasamintele cu fosfor aplicate in doze mai mari de 80 kg/ha nu au determinat realizarea unor sporuri semnificative de productie. Pentru fiecare kg de substanta activa de ingrasamant aplicat, s-a obtinut un spor mediu de productie de 25,6 kg la doza de N50P40 si 18,2 kg boabe la doza de N150P80.

Stefan, in 2004, pe solul brun-roscat din zona centrala a Olteniei, a remarcat efectul pozitiv al ingrasamintelor chimice cu azot, fosfor si potasiu asupra productiei porumbului cultivat in monocultura.

Fertilizarea minerala cu cele trei macroelemente a adus un spor de productie de 1970 kg/ha, fata de varianta nefertlizata, iar azotul administrat singur a dat un spor de productie de 1330 kg/ha la doza de N100, de asemenea foarte semnificativ, fata de varianta nefertilizata.

Mogarzan si colab., 2001 la Ezareni-Iasi au urmarit efectul fertilizarii minerale cu azot asupra productiei de grau si porumb, medie pe 15 ani de experimentare.

In ceea ce priveste cultura de grau, se observa cresterea aproape proportionala a productiei de boabe pana la doza de 80 kg N/ha, ajungand la 43,26 q/ha, apoi ramane constanta la doza de 120 kg N/ha, atingand nivelul de 43,72 q/ha, avand apoi tendinta de scadere a productiei la doze mai mari.

La cultura porumbului, in varianta nefertilizata cu azot s-a obtinut o productie de 60 q/ha pe agrofond mineral NPK, care inregistreaza o crestere ascendenta pana la circa 70,7 q/ha corespunzatoare dozei de 145 kg N/ha. Descresterea productiei de porumb are loc la doze mari de azot, si anume la 195 kg N/ha.



Stefanescu, 2003, a obtinut rezultate pozitive in ceea ce priveste influenta ingrasamintelor cu fosfor asupra productiei. Fata de varianta nefertilizata, productia la graul dupa soia a crescut cu 16%, cu 20% la graul dupa porumb, 10% pentru porumb, 10% pentru soia si 21% pentru sfecla de zahar.

Gheorghe si colab., 2003 pe solurile nisipoase de la Dabuleni a urmarit influenta ingrasamintelor minerale asupra productiei de grau, porumb, lucerna. Productia de grau inregistreaza o crestere de 290 kg/ha la fertilizarea cu 100 kg P2O5/ha, fata de varianta nefertilizata cu fosfor. Realizarea unei productii maxime la grau (3750 kg/ha) s-a evidentiat la fertilizarea cu 100 kg P2O5/ha + 100 kg K2O/ha, pe un agrofond de 140 kg N/ha.

In ceea ce priveste porumbul, se observa superioritatea aplicarii fosforului in complex cu potasiul si azotul. Se remarca sporuri de productie asigurate statistic fata de varianta nefertilizata cu fosfor, dar pe agrofond de K100, la nivelul de fertilizare de 50 kg P2O5/ha + 100 kg K2O/ha, si la fertilizarea cu 100 kg P2O5/ha + 100 kg K2O/ha, pe agrofond de N200.

Lucerna pentru samanta utilizeaza relativ mai bine, in comparatie cu cerealele, compusii fosfatici din sol, mai greu solubili, ca urmare a perioadei mai lungi de vegetatie a plantei, a corelatiei pozitive existente intre asimilarea calciului si a fosforului si a secretiilor radiculare de acizi si enzime mai abundente (York, 1963). La lucerna pentru samanta se constata ca fosforul realizeaza sporuri de productie asigurate statistic, indiferent de doza de potasiu aplicata. Cea mai mare productie de samanta la lucerna s-a realizat prin aplicarea fosforului in doza de 100 kg P2O5/ha, pe un agrofond de 100 kg K2O/ha + 100 kg N/ha (227,9 kg/ha).

Dumitrascu, 2003 intr-o experienta de lunga durata pe un luvisol albic de la SCDA Pitesti a constatat cresterea nivelului productiilor medii pe 35 de ani (1967 2001) concomitent cu marirea dozelor de azot si fosfor aplicate. La interactiunea celor doua elemente s-au obtinut productii medii la grau de 43,3 q/ha pe fondul aplicarii a 80 kg P2O5/ha si 120 kg N/ha, fata de nefertilizat unde s-au obtinut numai 13,5 q/ha.

La porumb productia maxima (59 q/ha) s-a obtinut la aplicarea a 120 kg P2O5/ha si 150 kg N/ha, fata de nefertilizat unde productia medie a fost de 20,9 q/ha.

Tot pe luvisolul albic de la Albota, Cremenescu si colab., 1987 au urmarit influenta fertilizarii minerale cu azot, fosfor si potasiu asupra productiei graului, porumbului si soiei pe perioada 1974 1986.

Astfel, fertilizarea cu 120 kg N/ha pe fond asigurat cu fosfor (80 kg P2O5/ha)  a condus la obtinerea unei productii medii de grau de 43 q/ha, cu un spor de peste 20 q/ha fata de varianta nefertilizata. La porumb, fertilizand cu 150 kg azot pe acelasi fond de fosfor, s-a obtinut o productie medie de 70 q/ha, cu un spor de productie de 30 q/ha fata de varianta nefertilizata. La cultura de soia interactiunea dintre cele doua elemente a contribuit la obtinerea unei productii de 18 q/ha, o productie satisfacatoare, tinand cont de conditiile nefavorabile din zona pentru aceasta cultura.

Potasiul aduce sporuri de productie numai impreuna cu azotul si fosforul. Astfel, pe fond de 100 kg N/ha + 100 kg P2O5/ha, potasiul aduce un spor de recolta de 4-5 q/ha la doza de 80 100 kg/ha in cazul graului, de la 10 q/ha, la doza de 100 kg/ha la porumb si de 3 4 q/ha la doza de 70 80 kg/ha pentru soia.

Barbu, 2003, pe cernoziomul cambic de la I.C.C.P.T. Fundulea a constatat ca sporul mediu de productie la cultura de grau, adus de fertilizarea cu azot si fosfor, a fost cuprins intre 2 si 33 q/ha. La cultura de porumb sporul mediu de productie a fost cuprins intre 3 si 19 q/ha.





Document Info


Accesari: 2104
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2023 )