Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































INFLUENTA LUCRARII SOLULUI ASUPRA INSUSIRILOR ACESTUIA, A IMBURUIENARII SI A ATACULUI DE BOLI SI DAUNATORI

agricultura




INFLUENTA LUCRARII SOLULUI ASUPRA INSUSIRILOR ACESTUIA, A IMBURUIENARII SI A ATACULUI DE BOLI SI DAUNATORI

Lucrarile solului produc modificari complexe asupra acestuia.

Cu cat acestea sunt efectuate mai putin corespunzator, efectele nefavorabile asupra insusirilor este mai puternic.

2.1. Influenta lucrarilor solului asupra insusirilor sale




Evolutia continua a sistemelor de lucrare a solului si a sistememelor de masini face ca aceste influente sa constituie un permanent subiect de actualitate.

2.1.1. Influenta lucrarilor solului asupra proprietatilor fizice

Lucrarile solului au cea mai mare influenta asupra proprietatilor fizice ale acestuia, care la randul lor influenteaza insusiril 949e44j e chimice si biologice.

In unele cazuri lucrarile aplicate solului provoaca distrugerea mecanica a structurii solului si cu precadere a macroagregatelor, fapt ce duce la modificarea volumului dintre faza solida si spatiul poros, ceea ce implica modificarea regimului de apa si caldura si in final a proprietatilor chimice si biologice ale solului.

In anumite situatii, o lucrare aplicata corect poate determina indirect o influenta favorabila asupra structurii solului (afanarea solurilor grele permite aerarea acestora si patrunderea microorganismelor si a radacinilor plantelor, ceea ce duce la ameliorarea structurii; ingroparea la fundul brazdei a stratului de la suprafata cu structura deteriorata, aceasta refacandu-se in timp). Procesul de formare a agregatelor hidrostabile este favorizat de o densitate aparenta a solului de 1.1-1.3 g/cm3, cresterea acestuia la peste 1.4 g/cm3 determina o structura bulgaroasa (BUDOI, 1996).

Lucrarile solului duc la cresterea porozitatii pe adancimea lucrata si prin urmare la o reducere a valorii densitatii aparente.

Influenta cea mai mare o are aratura clasica (folosirea plugului cu cormana), care duce la cresterea volumului solului cu 25-50%, in functie de adancumea de lucru si textura.

Introducerea noilor masini de lucrat solul in tehnologia culturilor agricole trebuie sa fie insotita de cercetari care sa permita o buna cunoastere a influentei acestora asupra starii culturale a solului.

Cercetarile efectuate in Romania (PINTILIE si colab., 1985), privind utilizarea frezelor si a discurilor pentru pregatirea solului au aratat ca acestea nu au influenta negativa asupra structurii.

Prin folosirea metodei de vsemanat in miriste (direct drill), procentul de agregate stabile ramane apropiat de cel din sistemele de arat si discuit (GUS si colab., 1986).

CARTER, 1992 arata ca "sistemul semanat direct" si "sistemul minim" la care lucrarea principala s-a facut cu cizelul, pe un sol luto-nisipos timp de 3 ani aduce un spor de 43-84% agregate hidrostabile, in comparatie cu sistemul clasic de lucrari.

Asigurarea unei porozitati a solului corespunzatoare plantelor de cultura determina cresteri de productie. In Germania cresterea porozitatii totale cu 5.2% a determinat un spor de recolta de 26.3% la grau (media a 8 localitati- RUBENZAN, 1969).

Cresterea porozitatii e foarte importanta, in solul afanat, radacinile se dezvolta mai puternic, plantele cresc mai viguros, asigurand recolte mai bune.

2.1.2. Influenta lucrarilor solului asupra densitatii aparente

Valoarea densitatii aparente (D.a. g/cm3) este rezultatul starii de structurare a solului, a texturii, a continutului in humus.

Exista o relatie directa intre lucrarea solului si insusirile fizice ale acestuia.

S-au remarcat trei tendinte privind efectul produs de lucrarile solului asupra insusirilor acestuia (WOORHEES, 1979 si CANARACHE, 1986):

a)             efecte imediate cu rol pozitiv (afanare, maruntire, omogenizare pe adancimea arata, spargerea crustei si afanarea solului intre randurile de plantat, prin lucrarea de prasit);

b)            efecte cu rol regresiv, ca efect secundar negativ, cauzate de efectuarea lucrarilor in conditii nefavorabile;

c)            efecte de durata remanenta, care se acumuleaza in timp (modificarea continutului de humus prin intensificarea proceselor de humificare si mineralizare, modificarea insusirilor fizice si chimice ale solului).

Modul in care influenteaza sistemul de lucrare a solului asupra greutatii volumetrice a preocupat continuu pe cercetatori- PICU si colab., 1979; PINTILIE si colab., 1985; GUS si colab., 1995- aratau ca pe intervalul 10-20 cm densitatea aparenta a fost initial la arat de 1.52g/cm3, iar dupa 5 ani de 1.12g/cm3, la lucrarea cu discul s-a plecat de la 1.53g/cm3, ajungandu-se la 1.26g/cm3, iar la semanat in miriste de la 1.52g/cm3 la 1.26g/cm3; SIN si colab., 1995.

DESTAIN MARIE-FRANCE (1994), arata ca densitatea aparenta variaza in functie de modul de lucrare a solului si de tipul de sol, gasind valori de 1.32-1.50g/cm3 pentru o-10 cm si 1.45-1.55g/cm3 pentru 10-20 cm, valorile minime fiind pentru sistemul arat, iar cele maxime pentru minimum tillage.



Plantele de cultura reactioneaza diferit la o anumita valoare a densitatii aparente. Pentru majoritatea culturilor densitatea este de 1.0-1.4g/cm3, (BUDOI,1996).

Irigarea influenteaza de asemenea densitatea aparenta.

Cercetarile lui IVANOV, citat de NEPRIM- 1969, arata ca imediat dupa irigare densitatea aparenta a solului a fost de 1.05-1.09g/cm3- la o umiditate de 95% din capacitatea pentru apa in camp, iar la o umiditate de 70% densitatea aparenta inregistrata a fost de 1.2g/cm3, mentinandu-se constanta.

2.1.3. influenta lucrarii solului asupra regimului hidric

Lucrarile solului influentand densitatea aparenta, modifica porozitatea totala si raportul dintre porozitatea pentru apa si cea de aeratie.

Sistemul minim de lucrare a solului favorizeaza acumularea apei in sol mai ales cand resturile vegetale raman la suprafata; sunt influentate si alte proprietati: densitatea aparenta are valori mari, porozitatea totala e mai mica, porii au o continuitate pe verticala asigurandu-se aerisirea si drenajul.

Epoca de efectuare a lucrarilor solului are o deosebita imporanta asupra acumularii apei.

Cercetarile efectuate la ICCPT- Fundulea ( PINTILIE. C- 1973) arata un plus de 150m3 apa/ha in sistemul lucrat fata de cel nelucrat la 0-20cm.

GUS si colab., 1995, in cercetarile efectuate arata ca sistemul de lucrare a solului are o influenta asupra umiditatii atit imediata cat si de durata. La 10 zile dupa semanat, umiditatea a fost de 27,4% la sistemul arat si de 26,5% la sistemul disc; 25.2% la semanatul in miriste, pentru adancimea de 10-20cm, umiditatea a fost de la 24.4% in solul arat, de 25.3% la discuit si de 25.9% la varianta semanat in miriste, in faza de aparitie a paniculului. La recoltare s-au gasit urmatoarele valori: 17.1% la arat; 19.9% la disc; 16.4% la semanat direct. Valorile inregistrate arata ca apa este retinuta in sol in mod diferit in functie de gradul de afanare al acestuia( porozitatea capilara) si totodata e valorificata intr-un ritm variabil, corelat cu dezvoltarea sistemului radicular al plantei de cultura.

Pe solurile cernoziomice si argilo-iluviale, cele mai bune conditii din punct de vedere al apei se realizeaza cand porozitatea totala este de aproape 60% cu un raport capilar/necapilar de 1.5-2 (NERPIN, 1969).

La o densitate aparenta mica (sub 1g/cm3), se gaseste si o porozitate necapilara mare de 40-50% favorizand pierderile de apa prin evaporatie (NEPRIN,1969).

2.1.4. Influenta lucrarilor solului asupra insusirilor biologice si chimice

Lucrarile solului influenteaza cu precadere proprietatile fizice ale acestuia ( densitatea aparenta- D.a. g/cm3; porozitatea totala- Pt%; regimul de apa, aer, caldura) si prin aceasta activitatea microorganismelor precum si a altora necesare vietii lor ( pH 7-8; continut ridicat de materie organica; umiditate optima), face ca densitatea microorganismelor din sol sa creasca, in special a microflorei ce se pune in evidenta prin nivelul respiratiei si prin determinarea activitatii dehidrogenazice (DOMSCH, 1963; STEFANIC si colab., 1972-1975; PIUC si colab., 1979).

Modificarea facuta la nivelul al solului, pe o durata mare de timp sunt insotite de modificari corespunzatoare in acumularea si activitatea enzimelor ( IONESCU, 1939; PAVLOVSCHI si colab., GROZA, 1946-1948-1949; BARANOVSKAIA, 1954; VERSTRATE si VOETS, 1977).

Activitatea dehidrogenazica reactioneaza cel mai bine la schimbarea gradului de afanare a solului, mai ales daca solul a fost tasat si a acumulat materie organica (KISS si colab., 1991).

Concluzia exprimata de PAVLOSCHI si GROZA, 1947, citati de KISS in 1991, este ca "aplicarea araturii cu scopul de a intensifica procesele energetice va da un rezultat pozitiv numai atunci cand este asigurata rezerva de material energetic necesar indeplinirii functiilor fiziologice ale solului. In caz contrar, se ajunge sigur la starea de oboseala a solului, cand procesele de sinteza a formelor organice cedeaza locul proceselor de descompunere, de ardere a acestor compusi organici superiori, pregatiti pentru asimilarea de catre plante".

Urmarirea prin teste biologice, agrofizice, agrochimice a evolutiei fertilitatii solului, a constituit o preocupare pentru toti specialistii din tara si strainatate.

Cercetarile efectuate in diferite zone pedoclimatice au aratat ca prin aplicarea mai intensa a lucrarilor de afanare se mareste capacitatea de oxidare si aceasta favorizeaza dezvoltarea proceselor prin care se epuizeaza materialul energetic necesar solului si plantelor.

Influenta afanarii asupra activitatii dehidrogenazei, in solulcernoziom cambic irigat de la Fundulea, a fost cercetata de STEFANIUC si PICU in 1985, si au constatat ca acesta are efect stimulator.

Prin excesul lucrarilor de baza, valoarea activitatii catalazice a scazut datorita cresterii capacitatii de oxidare care a facilitat dezvoltarea proceselor oxidative prin care se epuizeaza materialul energetic necesar microflorei si plantelor ( PAVLOVSCHI, 1948).

Afanarea solului si o umiditate de 40-60% din capacitatea capilara a solului creaza conditii optime de inmultire a microflorei din sol.

Invertaza e implicata in procesul de furnizare a energiei usor accesibila microflorei. Invertaza ajunsa in sol prin resturile vegetale a fost folosita pentru testarea influentei exercitate de lucrarile de afanare a solului.

SOREANU, 1967, a considerat ca aratura adanca determina o crestere a activitatii invertazei in conditiile unui luvisol albic pseudogleizat de la S.C.A.Livada.



Influenta intensitatii cu care se afaneaza solul asupra gradului de acumulare a invertazei in sol, a fost pusa in evidenta de STEFANIC si PICU in 1983 prin alternarea araturii cu lucrarea solului cu cizelul sau cu grapa cu discuri.

Cercetarile efectuate in Romania au aratat ca in conditiile de neirigare, afanarea de baza la diferite adancimi nu a produs modificari in acumularea ureazei in sol.

2.2. Influenta lucrarilor solului asupra gradului de imburuienare al culturilor

Lucrarile solului au un rol deosebit in controlul buruienilor si fac parte din conceptul Combaterii Integrate, iar in ultima perioada din cadrul conceptului "Managementul Integrat alburuienilor-M.I.B."

Unii cercetatori au considerat ca rolul principal al lucrarii solului il reprezinta combaterea buruienilor. PINTILIE, 1979, arata ca la grau desi s-au aplicat ierbicide gradul de iburuienare a fost diferit in functie de metoda de lucrare a solului si epoca de executare a acestora.

Experientele efectuate in conditii de irigare de catre PICU, 1979, arata ca aratura a avut un rol deosebit in combaterea unor buruieni rezistente.

Inlocuirea treptata a araturii pentru cultura de porumb, prin lucrarea solului cu grapa cu discuri, duce la cresterea gradului de imburuienaresi in special cu speci perene (SIN si colab., 1995).

2.3. Rolul lucrarilor solului in combaterea bolilor si daunatorilor

Relatiile dintre lucrarile solului, boli si daunatori sunt mai putin evidente si se manifesta diferit in functie de biologia agentilor patogeni si a daunatorilor.

In anumite situati lucrarile solului si in special sistemul clasic (aratura), contribuie la reducerea gradului de dezvoltare a unor agenti patogeni si daunatori, cu precadere a celor a caror dezvoltare este stmulata de prezenta resturilor vegetale (PINTILIE, 1985). Alteori ramanerea resturilor la suprafata solului nu mareste gradul de infectie din cultura de grau, chear se reduce atacul unor daunatori ca Onychirus ssp.

2.4. Influenta lucrarilor solului asupra productiei

Modul in care lucrarea solului influenteaza asupra productiei a preocupat si continua sa preocupe cercetatorii din domeniul tehnologiilor agricole.

Tehnica de lucrare a solului prezinta o influenta foarte diferita asupra productiei de la o zona pedoclimatica la alta, dar fara o interpretare unilaterala, numai asupra productiei, cum in mod gresit s-a facut multa vreme, ci este necesara o imagine a complexului de modificari ce apar in interiorul solului si dirijarea acestora in sensul protejarii lui, considerent de baza al noului concept - S.L.C.S.

Pe plan mondial cercetarile privind influenta lucrarilor solului asupra productiei au constituit un obiectiv esential, rezultatele obfinute in cele mai diverse conditii pedoclimatice si culturi, sunt in general incurajatoare, pentru aplicarea sistemului minim de lucrari ale solului sau cel fara aratura (NoTillage), avand in vedere si efectul de conservare a solului. Cerealele paioase sunt plantele care se preteaza cel mai bine la aplicarea acestui sistem, apoi porumbul si leguminoasele pentru boabe.

Cercetari mai recente sustin posibilitatea aplicarii acestor sisteme de lucrari ale solului si la plante considerate mai pretentioase fata de afanarea solului.

In Romania, influenta araturilor asupra productiei a fost semnalata de multi cercetatori - SANDOIU D., 1939; DIMANCEA si col., 1960; VASILIU, 1960; HULPOI si col., 1970-1973; SANDOIU D.D., 1973; VINES, 1976; CANARACHE, 1986; SIN GH., 1987, P. GUS, 1995, 1997, 2004.

Daca in conditiile cernoziomului cambic de la Fundulea, afanarea adanca nu a dus la sporuri semnificative de productie, PICU si col., (1979), (la porumb producfia medie fiind de 96,2 q/ha la varianta fara afanare si de 97,9 q/ha la varianta afanat la 50/60 cm) atunci pe solurile cu defecte hidrice, aceasta lucrare a favorizat productia plantelor de cultura, NICOLAE, (1979). Astfel pe solul podzolic-gleic de la Albota, productiile medii din perioada 1970-1978, au fost la porumb 44,2 q/ha la arat 25 cm, crescand la 50,4 q/ha (114%) la desfundat la 50 cm si ajungand la 58,2 q/ha (131%) in varianta afanat la 55/140 cm.

ZAHAN i MATE, (1986), evidentiaza rolul adancimii de lucru cu cizelul si cu plugul pe solurile cu exces temporar de umiditate, obtinandu-se sporuri semnificative de productie la porumb si grau.

Incercarile de a reduce intensitatea lucrarilor solului, au aratat ca acest lucru este posibil in anumite conditii (PINTILIE si SIN, 1979). La Fundulea, semanatui concomitent cu pregatirea solului, pentru grau nu a dat diferente semnificative de productie comparativ cu varianta clasica, dar la porumb, productia a scazut cu 6,9 q/ha (diferenfa fiind semnificativ negativa).



loading...








Document Info


Accesari: 4066
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )