Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Depozitul – unitate operativa a comertului cu ridicata

comert




Depozitul – unitate operativa a comertului cu ridicata

Avand in vedere faptul ca specificul comertului cu ridicata este circulatia marfurilor in partizi mari, ceea ce presupune vehicularea unui volum fizic de marfuri deosebit de mare, se poate afirma ca unitatea reprezentativa a comertului cu ridicata este depozitul de marfuri. Intr-o acceptiune larga prin depozit de marfuri se intelege o unitate comerciala operativa, cu sau fara personalitate juridica, care indeplineste functii legate de primirea, stocarea, pastrarea, prelucrarea si livrarea marfurilor.



1. Functiile depozitului de marfuri

In definirea functiilor depozitului de marfuri se porneste de la functia principala a depozitului s 727d35h i anume aceea de acumulare, pastrare si livrare a stocurilor de marfuri, rezultand cateva functii adiacente:

concentrarea si acumularea unor stocuri normale de marfuri;

depozitarea marfurilor in vederea pastrarii si mentinerii integritatii lor iar in anumite situatii asigurarea unor conditii pentru imbunatatirea calitatii acestora (uscarea cherestelei, invechirea vinului etc.);

formarea sortimentului comercial prin alegerea si sortarea marfurilor pe marimi, calitati, culori, modele, etc.;

pregatirea marfurilor pentru vanzare;

distribuirea marfurilor catre reteaua comerciala cu amanuntul.

Se poate observa ca functiile pe care le indeplinesc depozitele de marfuri coincid in mare masura cu acelea ale comertului cu ridicata, fapt explicabil de altfel data fiind pozitia centrala a depozitului en gros in sistemul comertului cu ridicata.

2. Clasificarea depozitelor de marfuri

Depozitele de marfuri se pot clasifica in functie de mai multe criterii, rezultand diferite tipuri de depozite.

a)     In functie de caracterul activitatii principale se disting urmatoarele categorii de depozite:

depozite de colectare care primesc partizi relativ mici de marfuri de la furnizori, le acumuleaza si formeaza apoi partizi mai mari pentru beneficiari;

depozite de repartizare, care acumuleaza marfuri in partizi mari de marfuri, le transforma in partizi mici si le repartizeaza beneficiarilor, de regula unitatile comerciale cu amanuntul;

depozite de tranzit si transbordare, de regula sunt amplasate in gari si porturi, servind la pastrarea temporara a unor marfuri;

depozite pentru pastrarea sezoniera sau de lunga durata, destinate pentru pastrarea sezoniera a unor marfuri (fructe, legume) sau pentru pastrarea mai indelungata (de exemplu: cartofi).

b)     In functie de gradul de specializare sau dupa marfurile care fac obiectul operatiunilor de pastrare se disting urmatoarele tipuri de depozite:

depozite strict specializate in care se pastreaza un singur sortiment de marfuri (sare, ulei, etc.);

depozite specializate, in care se depoziteaza o singura grupa de marfuri (incaltaminte, confectii etc.);

depozite combinate, in care se pastreaza cateva grupe de marfuri inrudite prin cererea de consum a populatiei (textile- incaltaminte, cosmetice- galanterie, etc.);

depozite generale, in care se depoziteaza grupe foarte diverse de marfuri (marfuri alimentare, marfuri nealimentare);

depozite mixte, in care se pastreaza marfuri din ambele grupe.

c)     In functie de particularitatile constructive, apar o serie de elemente distincte care conduc la diferite tipuri de depozite, astfel:

dupa forma constructiei exista depozite deschise, semideschise si inchise;

dupa modul de construire exista depozite din prefabricate, depozite monolit, depozite in sistem combinat;

dupa inaltime exista depozite intinse si depozite inalte;

dupa pozitia fata de nivelul solului exista depozite deasupra pamantului si depozite sub pamant.

3. Amplasarea depozitelor de marfuri

Criteriul de baza avut in vedere la amplasarea depozitelor de marfuri il constituie asigurarea unor conditii optime de primire, pastrare si distribuire a marfurilor si care sa conduca la un cost minim al circulatiei marfurilor.

La amplasarea rationala a unui depozit de marfuri se vor avea in vedere factorii care influenteaza modul de vehiculare a marfurilor:

repartizarea teritoriala a productiei;



repartizarea teritoriala a consumului;

dezvoltarea si organizarea transporturilor;

modul de organizare a activitatii comerciale.

Gasirea amplasamentului optim a unui depozit de marfuri trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:

stabilirea celor mai scurte si rapide cai de vehiculare a marfurilor;

respectarea principiului teritorial, prin evidentierea judicioasa a zonei de aprovizionare;

localizarea depozitului in zona special amenajata in perimetrul fiecarei localitati;

inzestrarea fiecarui sector, proces, operatie si loc de munca din depozit cu utilaje moderne, instalatii si mobilier adecvat;

asigurarea celui mai bun sistem de pastrare a marfurilor potrivit cerintelor fiecarei grupe de marfuri..

4. Determinarea suprafetei de depozitat si a necesarului de mijloace de transport

Pentru determinarea suprafetei unui depozit de marfuri este necesara parcurgerea mai multor etape si lucrari.

a)     Stabilirea formelor de depozitare, forme care pot fi :

depozitare pe sol, in vrac, cutii, butoaie,etc;

depozitarea pe palete, stive;

depozitarea in rafturi;

depozitarea in dulapuri.

b)     Calcularea stocurilor pe forme de depozitare si durate de pastrare, tinand cont de volumul desfacerilor de marfuri, viteza de circulatie si perioada de depozitare (de regula un an).

c)     Calcularea suprafetei de depozitat pe destinatii si forme de depozitare.

In cazul depozitarii pe sol (in vrac) suprafata de depozitat de determina cu ajutorul urmatoarei relatii de calcul:

(7.1)

in care:

Sd reprezinta suprafata de depozitare;

Qm – cantitatea totala de marfuri (in tone sau kg);

Tmp – timpul mediu de pastrare in depozit (in zile);

Nd – norma de depozitare (tone sau kg/mp);

Kus - coeficientul de utilizare a suprafetei;

- numarul de zile dintr-un an (conventional).

In cazul depozitarii in stive si palete, suprafata de depozit se determina cu ajutorul relatiei:

(7.2)

in care:

Sd reprezinta suprafata de depozitare;

Kus – coeficientul de utilizare a suprafetei.

La randul sau, suprafata utila Su se determina cu ajutorul relatiei:

(7.3)

in care:

Qm reprezinta cantitatea totala de marfuri;

Tmp – timpul mediu de pastrare (in zile);

Knu – coeficientul de neuniformitate;



Nd – norma de depozitare (t/m2).

Norma de depozitare (Nd) se calculeaza la randul ei dupa relatia:

(7.4)

in care:

qp reprezinta greutatea paletei;

Z – numarul de palete pe verticala;

Sp – suprafata paletei.

In cazul depozitarii in stelaje, suprafata de depozitare se determina cu ajutorul relatiei:

(7.5)

in care:

Sd reprezinta suprafata de depozitare;

A – latimea sau adancimea stelajului;

L – lungimea stelajului;

Ns – numarul stelajelor.

Un loc aparte in cadrul suprafetei unui depozit il ocupa suprafata de receptie a carei marime se calculeaza conform relatiei:

(7.6)

in care:

Sr reprezinta suprafata de receptie;

Qmr – cantitatea totala de marfuri supusa receptiei;

Tmr – timpul mediu de receptie;

Knu – coeficient de neuniformitate a intrarii de marfuri la receptie;

Ndr – norma de depozitare la receptie;

Kus – coeficient de utilizare a suprafetei.

In ceea ce priveste dotarea depozitului cu utilaje necesare, acestea sunt foarte diverse (utilaje de incarcare-descarcare, utilaje de transport, utilaje de stivuit, utilaje de pregatire-ambalare, etc.) datorita diversitatii operatiilor care au loc in depozit.

Pentru determinarea necesarului de mijloace de transport se poate utiliza urmatoarea formula de calcul:

(7.7)

in care:

Nmti reprezinta numarul de mijloace de transport de tip “i”;

Qm – cantitatea de marfuri ce trebuie transportata;

Ro – randamentul orar al mijlocului de transport (t/ora);

Ft – fondul de timp disponibil calculat in raport cu regimul de lucru stabilit pentru transport (ore).

La randul sau, randamentul orar Ro se calculeaza conform relatiei:

(7.8)

in care:

q reprezinta sarcina utila (in tone);

Kc – coeficientul de utilizare a capacitatii;

dc – durata unui ciclu de transport.

Durata unui ciclu de transport (dc) se calculeaza cu ajutorul formulei:

(7.9)

in care:

D reprezinta distanta parcursului mijlocului de transport (dus-intors, in km);

- viteza medie a mijlocului de transport;

ti-d – timpul de incarcare-descarcare.





Document Info


Accesari: 3825
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2023 )