Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


























Aspecte generale privind auditul intern, conceptul de audit




ASPECTE GENERALE PRIVIND AUDITUL INTERN, CONCEPTUL DE AUDIT



1 Conceptul de audit

La originile sale, cuvantul „audit” provine din latinescul audire care inseamna a asculta. Este vorba de ascultarea cuiva care prezinta o informare, o sinteza, o dare de seama, un raport. In limba engleza verbul „to audit – auditing” se traduce prin a controla, a verifica, a supraveghea, a inspecta.

Notiunea de audit defineste astazi o multitudine de activitati din domenii diferite. Insa nu poate fi contestat faptul ca aparitia si dezvoltarea acestui concept sunt legate nemijlocit de evolutia contabilitatii.

Intr-o maniera foarte generala, auditul reprezinta modalitatea prin care o persoana (interesata) este asigurata de o alta persoana (cunoscatoare, competenta si neutra sau independenta) cu privire la calitatea, conditiile si statutul unui anumit aspect, pe care acesta din urma l-a examinat. Rolul auditului este sa inlature orice urma de indoiala sau de dubiu pe care o are prima persoana (cea interesata de respectivul aspect).




In acceptiunea lui moderna, auditul vizeaza indeosebi procesele sau sistemele de informare, reprezentand, in esenta, examinarea efectuata de un profesionist asupra modului in care se desfasoara o activitate, prin raportare la criteriile de calitate specifice acestei activitati.

Procesul de audit este desfasurat de persoane fizice sau juridice legal abilitate (auditori), prin care se analizeaza si evalueaza, profesionist, informatii privind o entitate, prin tehnici si procedee specifice, in scopul obtinerii de dovezi, numite probe de audit. Pe baza probelor de audit, auditorii emit, in raportul de audit, o opinie responsabila si independenta, prin apelarea la criterii de evaluare care rezulta din reglementarile legale sau din buna practica recunoscuta unanim in domeniul in care isi desfasoara activitatea entitatea auditata. Procesul de audit, numit si misiune de audit, se deruleaza pe baza unor standarde nationale sau internationale. Analiza informatiilor in misiunea de audit se face pe baza unor procedee si tehnici unanim recunoscute in domeniu, care furnizeaza probe de audit, pe baza carora se fundamenteaza opinia de audit. Evaluarea si interpretarea rezultatelor obtinute se efectueaza in conditiile existente si luarii in considerare a unor criterii de evaluare, care au la baza referinte nationale sau internationale sau referinte recunoscute unanim in domeniu ori principiile sanatoase de management, respectiv buna practica manageriala recunoscuta in domeniu.

Conform legislatiei romanesti, auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii economice in scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si proceselor de management a acesteia.


2. Scurt istoric

Auditul intern este considerat in prezent o functie noua a intreprinderii, alaturi de functiile sale traditionale (productie, comercializare, contabila, etc.), momentul aparitiei sale fiind marcat de marea criza economica din anii ”30, in Statele Unite. In aceea perioada intreprinderile sufereau din plin de urmarile recesiunii economice si principalul obiectiv in acele zile era economiile de orice fel ce se puteau realiza. Marile intreprinderi americane foloseau deja serviciile cabinetelor de audit extern, care erau organisme independente avand misiunea de a la certifica situatiile financiare, astfel ca volumul de munca ce le revenea in acest context, atat pentru identificarea cailor de reducere a cheltuielilor, cat si in realizarea lucrarilor de certificare, a crescut foarte mult, urmare a lucrarilor premergatoare ce se realizau sub forma inventarierilor de orice natura, analizei conturilor, sondajelor diverse si variate, etc.

A devenit in acest fel oarecum naturala ca asumarea unora dintre aceste sarcini pregatitoare sa fie facuta de personalul intreprinderii, astfel cabinetele de audit extern si-au dat acordul in aceasta privinta cu conditia unei anumite supervizari. Astfel, a aparut aceasta categorie de „auditori” pentru ca efectuau lucrari de audit, „interni” pentru ca erau angajatii intreprinderii. Acesti „ucenici” participau la lucrarile curente ale auditorilor externi, mai putin la realizarea sintezelor si concluziilor, se poate spune ca in acest mod a aparut denumirea , nu functia.



Criza a trecut, dar intreprinderile au continuat sa ii utilizeze pentru ca aveau cunostintele teoretice si practice in ceea ce priveste metodele si instrumentele aplicate in auditul domeniului financiar-contabil, urmand ca incetul cu incetul sa isi largeasca campul de actiune si sa isi modifice si obiectivele.

Pornind de la aceste experiente, activitatea de audit intern este relativ noua si in acest parcurs date semnificative privind organizarea si desfasurarea profesiei de auditor intern au fost inregistrate in anul 1941, cand a aparut Institutul International al Auditorilor Interni (IIA – Institute of Internal Auditors) in Statele Unite ale Americii. Cu aceasta ocazie s-a observat necesitatea dezvoltarii acestei profesii, cele mai multe pareri degajand incredere in viitorul profesiei, managerii avand nevoie de rezultatele muncii auditorilor interni.


Un pas important s-a realizat in Franta, cand in anul 1960 s-a infiintat Institutul Francez al Auditorilor si Consultantilor Interni (IFACI), ulterior cele mai importante contributii la evolutia auditului intern fiind aduse de scoala si practica franceza in domeniu. Evident ca IFACI este afiliat la IIA, care la randul sau are peste 85000 de specialisti in mai mult de 120 de tari din intreaga lume.

IFACI a contribuit, nu numai in Franta, la modul de intelegere a rolului si locului auditului intern, precum si la pozitionarea functiei de audit intern in cadrul oricarei entitati.

Acest lucru s-a observat si prin faptul ca auditorii interni au inceput sa fie specialisti cu experienta, depasind in majoritate varsta de 30 de ani, sporind gradul de incredere in rapoartele acestora. In acelasi timp a crescut diversitatea pregatirilor profesionale, a profilelor, a atragerii de experti datorita evolutiei functiei si a competentei profesionistilor.

Totodata, economia reala a impus renuntarea intelesului auditului intern legat numai de functia finaciar-contabila si cresterea acoperirii acestuia prin atasarea functiei de audit intern la directia generala a unei entitati. Auditul intern este subordonat conducatorilor entitatilor devenind un instrument puternic de depistare a riscurilor din organizatiile in care functioneaza.

Pe plan mondial auditul intern cunoaste si alte grupari ale organismelor nationale, de multe ori apelandu-se la criterii geografice sau de limba, cum ar fi Confederatia Europeana a Institutelor de Audit Intern si Uniunea francofona a Auditului Intern.

Evolutia functiei de audit intern a avut ca rezultat pozitiv mai multe revizuiri in anii 1981, 1991 si 1995, ultima care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2002 constituind o revizuire totala a tot ceea ce se obtinuse in domeniul profesiei pana la acea data, iar preocuparile de revizuire continua tocmai datorita complexitatii activitatii.  

Pana in anul 2000 la noi in tara nu exista nici o reglementare cu privire la auditul intern, aceasta activitate nefacand parte din cultura organizationala si nici din cerintele proprietarilor de entitati. Deseori se confunda conceptul de audit intern cu ceea ce se practica, adica un control intern, si acela obligatoriu numai pentru entitatile cu capital de stat sau majoritar de stat.



Odata cu trecerea la aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate si auditarea situatiilor financiare, prin aplicarea directivelor europene, in anul 2000, printr-un ordin al ministrului finantelor, s-au introdus reglementari minimale referitoare la auditul intern, foarte teoretice, cu stangacii de traducere si interpretare, dar a constituit o deschidere necesara invatarii si acomodarii cu cerintele unei noi profesii, dar si mai complexe.

Acel cadru a obisnuit auditorii care s-au incumetat sa practice auditul intern cu cerintele codului deontologic, dar si cu regulile de organizare si exercitare, cadrul de reglementare avand neajunsurile inceputului, inclusiv de operare cu termeni insuficient clarificati din punct de vedere metodologic si practic.

Cu toate acestea mai multe entitati care erau supuse auditului financiar s-au conformat voluntar organizand compartimente de audit intern, iar in bancile comerciale la presiunea Bancii Nationale a Romaniei s-au elaborat primele manuale de audit intern.

Rezultatele au fost destul de anevoioase, insa s-au putut constata preocupari de imbunatatire a activitatii de control datorita inceperii inspectiilor de audit intern si verificarii sistemului de control intern de catre auditorii financiari.

Din anul 2003, in Romania auditul intern este reglementat si monitorizat de Camera Auditorilor Financiari, organism de utilitate publica fara scop lucrativ, iar responsabilii pentru organizarea activitatii de audit intern, coordonarea lucrarilor/angajamentelor si semnarea rapoartelor de audit intern trebuie sa aiba calitatea de auditor financiar.

Numai entitatile care aplica Standardele Interntionale de Contabilitate si auditeaza situatiile financiare au obligatia constituirii cadrului organizatoric pentru functionarea auditului intern, ca urmare numarul entitatilor este destul de mic, dar pe masura ce tot mai multe entitati vor indeplini criteriile prevazute de actele normative, acestea vor aplica si standardele de audit intern.

De aceea, Camera Auditorilor Financiari din Romania a asimilat integral standardele internationale de audit intern si a elaborat norme de audit intern necesare organizarii si exercitarii activitatii, sub forma normelor de calificare si a celor de functionare, precum si a modalitatilor practice de aplicare.


Aceste norme profesionale cuprind ultimele versiuni ale standardelor internationale si constituie baza pregatirii profesionale a auditorilor interni, dar si a celor interesati de aceasta profesie: cadre universitare, formatori, studenti, experti.

Camera Auditorilor Financiari din Romania in calitatea sa de reglementator si supraveghetor al profesiei va trebui sa asigure dezvoltarea auditului intern din toate punctele de vedere si sa constituie organismul national corespondent al celor similare din multe alte tari.

De asemenea, Camera Auditorilor Financiari din Romania are nevoie sa se racordeze la organismele internationale, drept pentru care afilierea la Institul International al Auditorilor Interni si la alte organisme europene si regionale devine o necesitate de abordare internationala a profesiei.



Rolul Camerei Auditorilor Financiari din Romania va creste si va raspunde la o serie de chestiuni, dintre care urmatoarele obiective sunt prioritare:

- cercetarea, activitate care se organizeaza pentru progresul cunostintelor din domeniul profesiei, Camera, fiind organizata prin departamentele sale, pentru realizarea acestui important obiectiv,

- profesionalizarea practicienilor auditului intern, pentru care se realizeaza formari profesionale, pregatire de specialitate si continua, potrivit standardelor internationale in ceea ce priveste nivelul de pregatire profesionala,

- schimburi profesionale intre practicieni si cei care se ocupa de cercetarea din domeniul auditului intern, realizarea unei legaturi specifice si permanente cu membrii, inclusiv utilizarea revistei Camerei pentru expunerea parerilor, cunostintelor, preocuparilor, noutatilor,

- promovarea auditului intern ca functie noua, dar deosebit de importanta a oricarei entitati, Camera avand rolul de a organiza o biblioteca proprie, o parte in sistem informatic aflata pe site-ul sau, dar si prin marirea tirajului revistei, precum si prin punerea acesteia la dispozitia unui numar cat mai mare de experti, specialisti, profesionisti, curiosi, autodidacti, interesati,  dintre cei care sunt manageri, de mersul acestei activitati,

- legatura cu organismele profesionale si institutionale din tara si din strainatate care se face prin intermediul Camerei Auditorilor Financiari din Romania, asigurandu-se astfel un statut bine definit al profesionistului care practica auditul intern.    

Poate ar trebui amintit faptul ca auditul public intern, cel care se organizeaza si se desfasoara in institutiile publice sau entitatile care gestioneaza fonduri publice interne sau europene, a facut progrese mai rapide ca urmare a obligativitatii implementarii cerintelor de audit intern prin asimilarea in legislatia romaneasca a directivelor europene, dar care are mai mult un caracter administrativ, tinand cont ca se ocupa de fonduri publice.        

In prezent exista discutii teoretice referitoare la cum trebuie sa fie organizat auditul intern, cum sa fie privit din punctul de vedere al pozitionarii sale in cadrul entitatilor, care sa fie metodele si instrumentele cele mai potrivite, insa de fiecare data este necesar sa avem in vedere traditiile, diferentele  culturale, de vocabular, de intelegere, de aplicare centralizata sau descentralizata si multe alte asemenea discutii, care au rolul de a aduce contributii importante la consolidarea auditului intern.

Se poate privi dezbaterea ca un demers spre evolutie permanenta, dar care de fiecare data are o ancora puternica in Normele profesionale standardizate si care au devenit de neinlocuit pentru toti practicienii in domeniul auditului intern.












Document Info


Accesari: 601
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )