Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























CONTABILITATEA VENITURILOR

Contabilitate




CONTABILITATEA VENITURILOR

8.1.Veniturile prin prisma IAS 18 "Venituri"

Venitul este fluxul brut de beneficii economice primite de o societate în cursul activitatilor obisnuite ale




acesteia, atunci când acest flux se materializeaza în cresteri ale capitalului propriu, altele decât cresterile datorate

contributiilor din partea participantilor la acest capital propriu.

Valoarea justa este suma ta care poate fi tranzactionat un activ sau la care poate fi decontata o datorie de

bunavoie între parti aflate în cunostinta de cauza, în cadrul unei tranzactii în care pretul este determinat obiectiv.

Venitul include doar fluxurile brute de beneficii economice primite sau primit de catre societate în nume

propriu.

Sunt excluse din venituri sumele colectate în numele unor terte parti, cum ar fi taxele pentru bunuri si

servicii, TVA, care nu sunt beneficii economice de primit de catre întreprindere si nu au ca rezu1tat cresteri ale

capitalului propriu.

Veniturile trebuie evaluate la valoarea justa a mijlocului de .plata primit sau de primit

Suma veniturilor dintr-o tranzactie este determinata de obicei printr-un acord între societate si cumparatorul

sau utilizatorul activului. Ea se evalueaza Ia valoarea justa a mijlocului de plata primit sau de primit, tinând cont de

suma oricaror reduceri comerciale si a oricaror rabaturi cantitative acordate de societate.

Mijlocul de plata este de regula numerarul sau echivalent de numerar, iar suma veniturilor este data de suma

numerarului sau echivalentului de numerar primit sau de primit. În cazul în care intrarea de numerar sau echivalent de

numerar este amânata, valoarea justa a mijlocului de plata poate fi mai mica decât suma nominala a numerarului

primit sau de primit. În vederea eliminarii acestui fapt, pe baza de acorduri între vânzator si cumparator (cu

caracter de tranzactie financiara), valoarea justa a mijlocului de plata va fi determinata prin actualizarea. tuturor

sumelor de primit în viitor, utilizând în acest scop rata dobânzii aferente perioadei respective.

Diferenta dintre valoarea justa la data recunoasterii venitului si suma nominala a mijlocului de plata este

recunoscuta ca venit din dobânzi (venit financiar).

Recunoastere. Criteriile de recunoastere a veniturilor sunt aplicate de obicei separate pentru fiecare

tranzactie, pentru a putea reflecta realitatea economica. De exemplu când pretul de vânzare al unui produs include o

suma identificabila pentru servicii succesive, aceasta suma este înregistrata în avans si recunoscuta ca venit pe

parcursul perioadei în care s-a efectuat service-ul.

Veniturile din vânzarea bunurilor trebuie sa fie recunoscute în momentul în care sunt satisfacute

urmatoarele conditii: 828i86i

a) întreprinderea a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative ce decurg din proprietatea

asupra bunurilor;

b) întreprinderea nu mai gestioneaza bunurile vândute la nivelul la care ar fi facut-o în mod normal în cazul

detinerii în proprietate a acestora si nici nu mai detine controlul efectiv asupra lor;

c) marimea veniturilor poate fi evaluata în mod rezonabil;

d) este probabil sa fie generate catre întreprindere beneficii economice asociate tranzactiei; si

e) costurile tranzactiei pot fi evaluate în mod rezonabil.

Veniturile din prestarea serviciilor. Atunci când rezultatul unei tranzactii ce implica prestarea de servicii

poate fi estimat în mod rezonabil, venitul asociat tranzactiei trebuie sa fie recunoscut în functie de stadiul de executie

a contractului la data închiderii bilantului. Rezultatul unei tranzactii poate fÎ estimat în mod rezonabil atunci când

sunt satisfacute urmatoarele conditii: 828i86i

a) suma veniturilor poate fi estimata în mod rezonabil;

b) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate catre societate;

c) stadiul de executie a contractului la data de închidere a bilantului poate fi evaluat în mod rezonabil; si

d) costurile aparute pe parcursul contractului si costurile de finalizare a contractului pot fi evaluate în mod

rezonabil.

Veniturile nu pot fi recunoscute atunci când cheltuielile aferente tranzactiilor respective nu pot fi evaluate

în mod rezonabil; în asemenea cazuri, orice mijloc de plata deja primit este recunoscut ca datorie.

Recunoasterea veniturilor pe masura executiei contractului, este denumita în mod curent ,,metoda

procentului de executie. Potrivit acestei metode, veniturile sunt recunoscute în perioadele contabile în care sunt

prestate serviciile.

Veniturile din dobânzi trebuie recunoscute periodic, în mod proportional pe baza randamentului efectiv

val activului. Randamentul efectiv al unui activ este rata dobânzii necesara pentru actualizarea fluxurilor viitoarelor

intrari de numerar, asteptate pe durata de viata a activului pentru a egala valoarea contabila initiala a acestuia.

Redeventele trebuie recunoscute pe baza contabilitatii de angajamente, conform realitatii economice a

contractului.

Exemple privind IAS 18 "Venituri".O societate ALFA efectueaza urmatoarele operatii.

A) Vinde în anul 2002 a unui produs finit, valoarea 36.000.000 lei, pe baza unui contract care nu stipuleaza

nici o rata de dobânda. Ratele anuale de încasat sunt de 9.000.000 lei, timp de 4 ani. Rata dobânzii pentru un

instrument similar (credit) este de 20 %.

B) Schimba materia prima X al carui cost este de 8.000.000 lei cu marfa Y cu o valoare justa de 15.000.000

lei pentru care plateste 3.000.000 lei.

C) Are relatii comerciale cu o societate BETA care este client pentru produsele sale si în acelasi timp

prestator de servicii pentru ALFA. ALFA vinde produse finite lui BETA în valoare de 25.000.000 lei si primeste

factura de la BETA privind reparatiile în valoare de 20.000.000 lei.

D) Încheie un contract pentru executarea unor prestatii în valoare totala de 1.000.000 , iar durata de

realizare este de 3 ani. Costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare an sunt: 2002- 200.000 lei; 2003-300.000

lei; 2004-350.000 lei

E) Vinde în anul 2002 un program informatic pentru suma de 50.000.000 lei si include în factura si pretul

activitatii de service dupa instalare egal cu 4.000.000 lei. Activitatea de service se realizeaza în 2001.

F) Este mandatata sa desfasoare o tranzactie comerciala ca intermediar între BETA având calitatea de

cumparator si GAMA având calitatea de vânzator. ALFA factureaza cumparatorului toata valoarea tranzactiei în

valoare de 12.000.000 lei si transfera vânzatorului pretul proprietatii de 11.400.000 lei, mai putin valoarea

comisionului de 5 %. (5 % din 12 000 000 lei = 600 000 lei)

A) CAZUL 1. DETERMINAREA VALORII JUSTE ÎN VARIANTA UTILIZĂRII UNEI RATE A

DOBÂNZII PENTRU UN INSTRUMENT SIMILAR (se presupune ca finantarea printr-un credit de 36 000 000 lei

cu rambursare anuala de 9 000 000 lei timp de 4 ani ar fi implicat o rata de dobânda de 20 % pe an).

Suma de numerar actualizaa =

= 23 298 611 lei

Tabloul de calcul a ratelor actualizate se prezinta dupa cum urmeaza:

Anul Rata anuala Valoarea actualizata a încasarilor anuale Dobânda anuala

Total 36 000 000 23 298 611 12 701 389

Valoarea actaulizata 23 298 611 lei

Dobânda totala 12 701 389 lei

36 000 000 lei

(a) livrarea produselor finite:

36 000 000 lei 4111 = 701 23 298 611 lei

Clienti Venituri din

vânzarea

produselor finite

12 701 389 lei

Venituri

înregistrate în

avans

(b) încasarea anuala a ratelor:

anul 1:

9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei

Conturi curente la

banci

Clienti

si:

4 659 722 lei 472 = 766 4 659 722 lei

Venituri

înregistrate în

avans

Venituri din

dobânzi

anul 2:

9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei

Conturi curente la

banci

Clienti

si:

3 791 667 lei 472 = 766 3 791 667 lei

Venituri Venituri din

înregistrate în

avans

dobânzi

anul 3:

9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei

Conturi curente la

banci

Clienti

si:

2 750 000 lei 472 = 766 2 750 000 lei

Venituri

înregistrate în

avans

Venituri din

dobânzi

anul 4:

9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei

Conturi curente la

banci

Clienti

si:

1 500 000 lei 472 = 766 1 500 000 lei

Venituri

înregistrate în

avans

Venituri din

dobânzi

CAZUL 2. Reluând exemplul de mai sus, se presupune situatia potrivit careia cumparatorul ar fi cumparat

produsul cu plata imediata la costul de 30 484 902 lei.

30 484 902 lei = 1 x

1 x

1 x

1 x

de unde x = 7 %.

Tabloul de calcul a dobânzii anuale se prezinta astfel:

Anul Rata anuala Valoarea actualizata a încasarilor anuale Dobânda anuala

Total 36 000 000 30 484 902 5 515 098

Valoarea actaulizata 30 484 902 lei

Dobânda totala 5 515 098 lei

36 000 000 lei

(a) livrarea produselor finite:

36 000 000 lei 4111 = 701 30 484 902 lei

Clienti Venituri din

vânzarea

produselor finite

5 515 098 lei

Venituri

înregistrate în

avans

(b) încasarea anuala a ratelor:

anul 1:

9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei

Conturi curente la Clienti



banci

si:

2 133 943 lei 472 = 766 2 133 943 lei

Venituri

înregistrate în

avans

Venituri din

dobânzi

anul 2:

9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei

Conturi curente la

banci

Clienti

si:

1 653 319 lei 472 = 766 1 653 319 lei

Venituri

înregistrate în

avans

Venituri din

dobânzi

anul 3:

9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei

Conturi curente la

banci

Clienti

si:

1 139 051 lei 472 = 766 1 139 051 lei

Venituri

înregistrate în

avans

Venituri din

dobânzi

anul 4:

9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei

Conturi curente la

banci

Clienti

si:

588 785 lei 472 = 766 588 785 lei

Venituri

înregistrate în

avans

Venituri din

dobânzi

B)IAS 18 În momentul în care bunurile sunt vândute sau se presteaza servicii în schimbul unor bunuri sau

servicii ce nu sunt similare schimbul este privit ca o tranzactie ce genereaza venit.

15 000 000 lei 371/Y = 301/X 8 000 000 lei

Marfuri Materii prime

3 000 000 lei

Conturi curente la

banci

4 000 000 lei

Venituri din vânzarea

activelor si alte

operatii de capital

NOTĂ. Legislatia nationala nu permite efectuarea schimbului de bunuri si servicii fara întocmirea

documentelor corespunzatoare. Schimbul de bunuri este reflectat ca o vânzare si o cumparare simultana. Exemplu C.

C.a) livrarea produselor finite:

25 000 000 lei 4111 = 701 25 000 000 lei

Clienti Venituri din vânzarea

produselor finite

b) înregistrarea lucrarilor de reparatii efectuate:

20 000 000 lei 611 = 401 20 000 000 lei

Cheltuieli cu întretinerea si

reparatiile

Furnizori

D. Conform IAS 18 Atunci când rezultatul unei tranzactii ce implica prestarea de servicii poate fi estimat în

mod rezonabil, venitul asociat tranzactiei trebuie sa fie recunoscut în functie de stadiul de executie a contractului la

data încheierii bilantului.

Anul Venituri recunoscute anual conform metodei procentului de executie

1 (200 000 lei/850 000 lei) × 1 000 000 lei = 235 294 lei

2 (300 000 lei/850 000 lei) × 1 000 000 lei = 352 941 lei

3 (350 000 lei/850 000 lei) × 1 000 000 lei = =411 765 lei

Înregistrarile contabile sunt:

Anul 1:

235 294 lei 4111 = 704 235 294 lei

Clienti Venituri din lucrari

executate si servicii

prestate

Anul 2:

352 941 lei 4111 = 704 352 941 lei

Clienti Venituri din lucrari

executate si servicii

prestate

Anul 3:

411 765 lei 4111 = 704 411 765 lei

Clienti Venituri din lucrari

executate si servicii

prestate

E) Conform IAS 18 Criteriile de recunoastere a veniturilor sunt aplicate de obicei separat pentru fiecare

tranzactie, pentru a reflecta realitatea economica. De exemplu, când pretul de vânzare al unui produs include o suma

identificabila pentru servicii succesive, aceasta suma este înregistrata în avans si recunoscuta ca venit pe parcursul

perioadei în care este efectuat service-ul.

a) anul 2002:

54 000 000 lei 461 = 7583 50 000 000 lei

Debitori diversi Venituri din vânzarea activelor

si alte operatii de capital

4 000 000 lei

Venituri înregistrate în avans

b) anul 2003:

4 000 000 lei 472 = 704 4 000 000 lei

Venituri înregistrate în avans Venituri din lucrari executate

si servicii prestate

F) Conform IAS 18 venitul include doar fluxurile brute de beneficii economice primite sau de primit de

catre societatea în nume propriu. Sunt excluse din venituri sumele colectate în numele unor terte parti care nu sunt

beneficii economice de primit de catre întreprindere si nu au ca rezultat cresteri de capital propriu.

a) înregistrarea venitului din comision:

12 000 000 lei 4111 = 704 600 000 lei

Clienti Venituri din lucrari executate

si servicii prestate

11 400 000 lei

Furnizori

b) încasarea clientului:

12 000 000 lei 5121 = 4111 12 000 000 lei

Conturi curente la banci Clienti

c) plata furnizorului:

11 400 000 lei 401 = 5121 11 400 000 lei

Furnizori Conturi curente la banci

8.2.. Contabilitatea veniturilor din exploatare - PCG

În modelul continental de contabilitate, implicit în cel din tara noastra, criteriul de delimitare si înregistrare

a veniturilor din activitatea de exploatare este cel începând cu obtinerea productiei si se continua cu vânzarea

aceleiasi productii sau a marfurilor cumparate. Totodata, se considera venituri realizate, în functie de care se

determina rezultatul, numai cele din stadiul de vânzare, adica din faza unde are loc transferarea dreptului de

proprietate. Veniturile nelegate de vânzari, cum sunt cele financiare si, în unele cazuri, cele exceptionale, sunt

considerate realizate în momentul constatarii sau încasarii, dupa caz.

Tipurile de înregistrari care intervin sunt:

a) veniturile din productia stocata, metoda inventarului permanent:

Productia în curs de executie Variatia stocurilor

Produse

Animale

Înregistrarea se face la costurile de productie, sau la pretul prestabilit, dupa caz. Daca se face la pretul

prestabilit conturilor de stocuri li se asociaza la intrarea pe debit conturile de diferente, în rosu sau negru, dupa caz.

Daca s-a adoptat modalitatea înregistrarii diferentelor în negru, tipurile de înregistrari sunt:

diferente nefavorabile, costul de productie este mai mare decât pretul prestabilit:

Produse Variatia stocurilor

Diferente de pret la produse

Animale

Diferente de pret la animale sI pasari

diferente de pret favorabile, costul de productie este mai mic decât pretul prestabilit:

Produse Variatia stocurilor

Animale Diferente de pret la produse

Diferente de pret la animale sI pasari

Înregistrarile de mai sus se mentin si în conditiile metodei inventarului intermitent, cu deosebirea ca este

evidentiat numai stocul final constatat si evaluat în cadrul inventarului la cost de productie. Deci, nu intra în rol

conturile de diferente de pret. Totodata, la deschiderea exercitiului financiar, pentru stocurile initiale decontate asupra

veniturilor se face înregistrarea:

Variatia stocurilor Productia în curs de executie

Produse

Animale

b) semifabricatele utilizate pentru consumul propriu se înregistreaza prin relatiile:

obtinerea semifabricatelor din productie proprie:

Semifabricate Variatia stocurilor

transferarea semifabricatelor în gestiunea de materiale consumabile:

Materiale consumabile Semifabricate

consumul acestora:

Cheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabile

Remarca. Ultimele doua înregistrari de mai sus pot fi înlocuite cu una de tipul:

Variatia stocurilor Semifabricate

c) veniturile realizate cu ocazia vânzarii produselor, lucrarilor, prestarilor de servicii si marfurilor:

Clienti Cifra de afaceri

(la pretul de vânzare)

TVA - colectata

si concomitent, în cazul metodei inventarului permanent:

pentru costul de productie sau pretul prestabilit privind productia stocata vânduta:

Variatia stocurilor Produse

Animale

În cazul în care evidenta se tine la pret prestabilit, conturilor de stocuri li se asociaza cele care evidentiaza

diferentele între costul de productie si pretul prestabilit:

pentru costul de cumparare al marfurilor vândute:

Cheltuieli privind marfurile Marfuri

Daca evidenta stocurilor se tine la pret de vânzare, înregistrarea devine:

Cheltuieli privind marfurile

(costul de cumparare)

Marfuri

(pretul de vânzare)

Diferente de pret la marfuri

(rabatul aferent pretului de vânzare)

d) veniturile din productia de imobilizari, înregistrarea la costul de productie:

Imobilizari necorporale Venituri din productia de imobilizari

Imobilizari corporale TVA - colectata

Imobilizari în curs

e) venituri din subventii pentru exploatare primite la export sau pentru acoperirea pierderilor privind

diferentele de pret la produsele subventionate:

Subventii Venituri din subventii de exploatare

Conturi curente la banci

f) veniturile din creantele reactivate privind clientii si debitorii diversi:

Clienti Venituri din creante reactivate si debitori

diversi

Debitori diversi

g) alte venituri din exploatare, neincluse în productia exercitiului si deci în valoarea adaugata,

sumele datorate de salariati privind debitele, remuneratii, sporuri sau adaosuri necuvenite si avansuri



nejustificate:

Alte datorii si creante în legatura cu

personalul

Alte venituri din exploatare

sumele datorate de diversi debitori, ca urmare a pagubelor produse de acestia:

Debitori diversi Alte venituri din exploatare

sumele încasate reprezentând venituri din exploatarea curenta, cum este contributia parintilor pentru crese

si gradinite:

Conturi curente la banci Alte venituri din exploatare

Casa

valoarea pierderilor din calamitati, înregistrate initial dupa natura lor, iar apoi decontate asupra

cheltuielilor exceptionale, exemplu stocuri calamitate:

= 3xx

Cheltuieli privind stocurile Conturi de stocuri si productie în curs de

executie

si:

Alte cheltuieli de exploatare Alte venituri din exploatare

8.3. Cazuri particulare

Fata de metodologia generala prezentata mai sus, în contabilitatea veniturilor pot interveni unele cazuri

particulare. Se vor prezenta vânzarea de produse prin magazinele proprii de desfacere si cazul contabilizarii

creantelor comerciale purtatoare de dobânda.

8.3.1. Vânzarea produselor prin magazinele proprii

Veniturile generate de vânzarea produselor finite prin magazinele proprii de prezentare si desfacere se

evidentiaza astfel:

A. În conditiile evidentierii marfurilor la pret de vânzare cu amanuntul:

a) obtinerea produselor finite, la costul de productie:

Produse finite Variatia stocurilor

b) livrarea la magazinele proprii:

Marfuri Produse finite

c) încarcarea contului de marfuri cu adaosul comercial si TVA neexigibila:

Marfuri Diferente de pret la marfuri

(analitic adaos comercial)

TVA - neexigibila

d) vânzarea marfurilor:

Casa Venituri din vânzarea marfurilor

TVA - colectata

e) descarcarea gestiunii de marfuri:

Cheltuieli privind marfurile Marfuri

Diferente de pret la marfuri

(analitic adaos comercial)

TVA - neexigibila

B. În conditiile evidentierii marfurilor la cost de productie, înregistrarile sunt similare, fara a fi necesara

înregistrarea în contabilitate a adaosului comercial si a TVA neexigibila.

8.3.2. Contabilitatea veniturilor privind contractele de lunga

durata prin prisma IAS 11" Contractele de constructii"

IAS 11 "Contracte de constructii" defineste contractul de constructii dupa cum urmeaza: "un contract de

constructie este un contract negociat în mod particular pentru construirea unui activ sau a unui complex de active

(exemplu construirea unei autostrazi, a unui stadion sau uzine de apa) care se afla într-o strânsa intercorelatie sau

interdependenta în ceea ce priveste proiectarea, tehnologia si functionarea sau utilitatea lor finala".

Principala problema în cazul contractelor de constructii o constituie alocarea veniturilor si costurilor

contractuale perioadelor contabile în care se executa activitatea de constructie, dat fiind ca acest gen de contracte, de

regula, se întind pe mai multi ani.

Veniturile contractuale cuprind urmatoarele elemente, în masura în care este probabil a fi obtinute si pot

fi evaluate rezonabil:

a) valoarea initiala a veniturilor convenite în contract

b) contravaloarea modificarilor lucrarilor contractuale, revendicarile si platile stimulatorii convenite.

Costurile contractuale trebuie sa cuprinda:

a) costuri direct aferente contractului:

costul fortei de munca de pe santier inclusiv supravegherea de santier;

costurile materialelor folosite;

amortizarea echipamentelor folosite;

transportul echipamentelor si materialelor;

costul închirierii echipamentelor;

costul proiectarii si al asistentei tehnice direct atribuibile contractului

b) costurile atribuite activitatii de constructie în general si care pot fi alocate contractului respectiv:

asigurarile;

costurile proiectarii si al asistentei tehnice care nu sunt direct legate de contract;

costurile indirecte (controlul calitatii, costul îndatorarii etc)

c) Alte costuri contractuale aflate în sarcina beneficiarului conform prevederilor contractului cuprind

unele costuri generale de administratie si de dezvoltare, cum sunt costurile cu studiul stabilitatii terenului pe care va

avea loc constructia. Costurile generate de obtinerea contractului pot fi incluse în costurile contractuale în masura în

care nu au fost trecute pe cheltuieli într-o perioada anterioara.

Doua tipuri de contracte de constructie clasifica IAS 11 "Contractele de constructie" contract cu pret fix si

contract cost plus. De asemenea, se întâlnesc si combinari ale celor doua tipuri de contracte.

Contractul cu pret fix este un contract în care antreprenorul (executantul) este de acord cu un pret

contractual fix (pret convenit la începutul contractului) sau cu o rata fixa pe unitatea de produs finit, contract care, în

unele cazuri cuprinde clauza de escaladare a pretului.

Rezultatul propriu contractului poate fi estimat credibil atunci când toate conditiile urmatoare sunt

îndeplinite;

(a) veniturile contractuale totale pot fi evaluate credibil;

(b) este probabil ca întreprinderea va înregistra beneficii economice aferente contractului;

(c ) atât costurilor contractuale necesare pentru definitivarea contractului, cât si stadiul de executie la data

bilantului pot fi evaluate credibil;

(d) costurile contractuale atribuibile contractului pot fi clar identificate si evaluate credibil, astfel încât

costurile contractuale înregistrate efectiv de întreprindere pot fi comparate cu estimari anterioare ale acestora.

Exemplu. Societatea Martina S.A. construieste un stadion. Contractul are convenit un pret fix de

50.000.000 lei. Durata de executie a contractului este de 3 ani.

La sfârsitul primului an, costurile înregistrate însumeaza 7.000.000 lei. Costurile suplimentare anticipate a

fi înregistrate pâna la finalizarea contractului sunt de 10.000.000 lei (costul total anticipat va fi de 7.000.000 lei +

10.000.000 lei = 17.000.000 lei).

La sfârsitul celui de al doilea an, costurile efectiv înregistrate de întreprindere se ridica la 13.000.000 lei.

Costurile anticipate a fi înregistrate pâna la finalizarea contractului sunt de 5.000.000 lei. (costul total anticipat va fi

de 13.000.000 lei + 5.000.000 lei = 18.000.000 lei).

În cel de al treilea an stadionul este terminat. Costurile totale înregistrate sunt de 26.888.889 lei.

La zi Recunoscute în anii

anteriori

Recunoscute în anul în

curs

Anul 1

Venituri

(50 000 000 lei × 7/17)

Cheltuieli

Profit 13 588 535 0 13 588 535

Anul 2

Venituri

(50 000 000 lei × 13/18)

Cheltuieli

Profit 23 111 111 13 588 235 9 522 876

Anul 3

Venituri 50 000 000 36 111 111 13 888 889

Cheltuieli 26 888 889 13 000 000 13 888 889

Profit

În situatia în care un drum va fi construit pentru o valoare zero primita la data finalizarii contractului,

atunci subventiile primite pentru acoperirea costurilor înregistrate trebuie sa fie acordate simultan cu înregistrarea

cheltuielilor în contul de profit si pierdere.

Contractul cost plus (cost plus un procent din profit) este un contract de constructie în care

antreprenorul recupereaza costurile permise sau altfel definite, la care se adauga un procent de profit din aceste

costuri sau un onorariu fix.

Rezultatul aferent contractului poate fi evaluat credibil atunci când:

(a) este probabil ca întreprinderea va înregistra beneficii economice aferente contractului; si

(b) costurile contractuale atribuibile contractului, fie ca sunt sau nu rambursabile în mod explicit, pot fi clar

identificate si evaluate credibil.

Exemplu. Societatea Martina S.A. construieste un stadion. Pretul convenit contractul este costul plus 30

%. Durata de executie a contractului este de 3 ani.

La sfârsitul primului an, costurile înregistrate însumeaza 7.000.000 lei. Costurile suplimentare anticipate a

fi înregistrate pâna la finalizarea contractului sunt de 10.000.000 lei (costul total anticipat va fi de 7.000.000 lei +

10.000.000 lei = 17.000.000 lei).

La sfârsitul celui de al doilea an, costurile efectiv înregistrate de întreprindere se ridica la 13.000.000 lei.

Costurile anticipate a fi înregistrate pâna la finalizarea contractului sunt de 5.000.000 lei. (costul total anticipat va fi

de 13.000.000 lei + 5.000.000 lei = 18.000.000 lei).

În cel de al treilea an stadionul este terminat. Costurile totale înregistrate sunt de 26.888.889 lei.

La zi Recunoscute în anii

anteriori

Recunoscute în anul în

curs

Anul 1

Venituri

Cheltuieli

Profit 2 100 000 0 2 100 000

La zi Recunoscute în anii

anteriori

Recunoscute în anul în

curs

Anul 2

Venituri

Cheltuieli

Profit 3 900 000 2 100 000 1 800 000

Anul 3

Venituri

Cheltuieli 26 888 889 13 000 000 13 888 889

Profit

Standardul se aplica în mod normal, separat fiecarui contract de constructii. Daca un contract se refera la

mai multe active, fiecare dintre ele trebuie tratat ca un contract de constructii separat atunci când:

(a) au fost depuse orefte separate pentru fiecare activ;

(b) fiecare activ a fost subiectul unor negocieri distincte;

(c )se pot identifica, pentru fiecare activ, costurile si veniturile aferente.

Exemplu. Societatea Martina S.A. câstiga un contract de constructie a unei uzine de epurare a aerului în

oresul ALFA cu scopul de a creste numarul turistilor din oras. Construirea acestei uzine implica doua proiecte

distincte, pentru fiecare dintre ele tinându-se o licitatie separata. Martina S.A., a trebuit sa depuna la autoritatea

municipala doua oferte distincte, iar aceasta a decis cine va primi contractul.

În aceasta situatie, contractele se vor contabiliza separat, dat fiind ca fiecare dintre ele a fost câstigat

independent de celalalt.

În anumite conditii, un grup de contracte trebuie tratate drept un singur contract de constructie:

(a) grupul de contracte este negociat într-un pachet unic; (b) contractele sunt atât de strâns legate între ele,

încât sunt, de fapt, parte a unui singur proiect cu o marja unica de profit; si (c) contractele se executa simultan sau

secvential.

Exemplu. Societatea ALFA S.A. câstiga un grup de contracte pentru construirea unei serii de drumuri

legate între ele. Drumurile vor fi construite unul dupa celalalt. O conditie pusa anterior organizarii licitatiei a fost ca

grupul de contracte sa fie acordat unei singure firme.În acest caz, contractele trebuie tratate ca fiind un singur

contract de constructie.

Prudenta.Daca rezultatul aferent contractului nu poate fi evaluat credibil, veniturile se vor recunoaste

numai în limita costurilor recuperabile înregistrate. In cazul în care cheltuielile contractuale totale vor depasi probabil



veniturile contractuale totale, pierderea anticipata se va recunoaste imediat drept cheltuiala. Pierderea anticipata se va

trece imediat, în totalitate, pe cheltuieli chiar daca se utilizeaza metoda procentului de definitivare a contractului.

De remarcat ca în cele doua exemple de mai sus, Standardul nu permite alegerea tratamentului contabil.

Daca sunt îndeplinite criteriile, respectivul contract va fi tratat fie separat, fie ca un grup de contracte.

Modificarea estimarilor. Conform IAS 8, poate fi necesar ca o estimare sa fie revizuita, daca au avut loc

moditicari ale conditiilor pe care s-a bazat estimarea, daca au aparut informatii noi sau evenimente ulterioare sau daca

s-a acumulat mai multa experienta. Prin natura sa, revizuirea estimarii nu face ca ajustarea sa se încadreze în definitia

unui element extraordinar sau a unei erori fundamentale.

Asa cum se degaja din IAS 11 "Contractele de constructii", doua metode se pot folosi, dupa caz, pentru

recunoasterea veniturilor si cheltuielilor corespunzatoare în situatiile financiare ale antreprenorului, metoda

avansului procentual (procentul de definitivare a contractului) si metoda executarii lucrarilor.

Metoda avansului procentual consta în determinarea stadiului lucrarilor la închiderea fiecarui exercitiu.

Stadiul de finalizare a unui contract se poate determina în mai multe feluri, dar întreprinderea trebuie sa utilizeze

metoda care evalueaza cel mai bine activitatea prestata.

Printre metodele utilizate se numara:

raporturile dintre costurile contractuale la zi si costurile contractuale totale anticipate;

sondaje privind activitatea prestata;

definitivarea unei parti fizice a obiectivului de construit.

În cazul în care stadiul de finalizare a contractului se determina pe baza costurilor contractuale înregistrate

pâna în acel moment, în costurile la zi se includ numai acele costuri contractuale care reflecta activitatea prestata. Nu

se vor include costuri cum ar fi cele cu materialele livrate la locul constructiei, dar înca nefolosite.

Metoda executarii lucrarilor se aplica în cazul în care rezultatul unui contract de constructii nu poate fi

evaluat în mod credibil, recunoasterea veniturilor si a cheltuielilor aferente va avea loc la sfârsitul contractului. Ea

limiteaza evaluarea lucrarilor realizate la nivelul valorii cheltuielilor suportate si susceptibile a fi recuperate de la

beneficiar. Atâta timp cât contractul nu este finalizat, nu va fi înregistrat nici un profit. Acesta va aparea în situatiile

financiare ale exercitiului în care se finalizeaza lucrarile.

Exemplu. S.C.Martina S.A. s-a angajat prin contract sa construiasca o fabrica de oxigen în conditiile:

Pret de vânzare revizuibil 8.000 lei

Costuri de productie initiale estimate 5.900 lei

La sfârsitul primului an estimarea costului contractual a crescut la 6.000 lei

În anul 2 beneficiarul este de acord cu o crestere a pretului contractual cu 4 00 lei si o estimare aditionala

a costurilor contractuale de 200 lei

Avans încasat 3.570 lei, din care TVA 570 lei

Situatia privind recunoasterea si evaluarea veniturilor si cheltuielilor se prezinta astfel:

Anul 1 Anul 2 Anul 3

1 Valoarea initiala a venitului convenit în contract 8 000 8 000 8 000

2 Variatia estimata a venitului convenit în contract - 400 400

3 Venitul contractual total 8 000 8 400 8 400

4 Costuri efective contractuale cumulate la zi 2 400 4 030 6 200

5 Costrui estimate pentru definitivare (costuri

contractuale necesare încheierii prioectului)

contractului

3 600 2 170 x

6 Total costuri contractuale evaluate 6 000 6 200 6 200

7 Profitul estimat

(rd. 3 - rd. 6)

8 Stadiul de estimare (procentul de definitivare)

(rd. 4 : rd 6)

I. Metoda avansului procentual

(a) încasarea avansului la 1 iulie anul 1:

3 570 lei 512 = 419 3 000 lei

Conturi curente la banci Clienti creditori

570 lei

TVA colectata

(b) cheltuieli în anul 1, 2 si 3:

Anul 1:

2 400 lei 6xx = 3xx 2 400 lei

Conturi de cheltuieli pe naturi Conturi de stocuri si

productie în curs de

executie

4xx

Conturi de terti

5xx

Conturi de trezorerie

Anul 2:

1 630 lei 6xx = 3xx 1 630 lei

Conturi de cheltuieli pe naturi Conturi de stocuri si

productie în curs de

executie

4xx

Conturi de terti

5xx

Conturi de trezorerie

Anul 3:

2 170 lei 6xx = 3xx 2 170 lei

Conturi de cheltuieli pe naturi Conturi de stocuri si

productie în curs de

executie

4xx

Conturi de terti

5xx

Conturi de trezorerie

(c ) calculul veniturilor si profitului ce pot fi recunoscute:

La zi Recunoscute în anii

anteriori

Recunoscute în anul în

curs

Anul 1

Venituri

Cheltuieli

Profit 800 - 800

Anul 2

Venituri

Cheltuieli

Profit 1 430 800 630

Anul 3

Venituri

Cheltuieli

Profit

(c1) Anul 1:

3 808 lei 418 = 704 3 200 lei

Clienti factrui de întocmit Venituri din lucrari

executate si servicii

prestate

608 lei

TVA neexigibila

(c2) Anul 2:

2 690 lei 418 = 704 2 260 lei

Clienti factrui de întocmit Venituri din lucrari

executate si servicii

prestate

430 lei

TVA neexigibila

(c3) Anul 3:

9 997 lei 4111 = 418 6 498 lei

Clienti Clienti factrui de întocmit

2 940 lei

Venituri din lucrari

executate si servicii

prestate

559 lei

TVA colectata

si:

1 038 lei 4428 = 4427 1 038 lei

TVA neexigibila TVA colectata

Remarca. Daca pe parcurs se prevede realizarea unei pierderi - costurile devin mai mari decât veniturile

contractuale - dintr-un contract pe termen lung, ea trebuie recunoscuta imediat. Cresterea costurilor nu poate fi

transferata beneficiarului prin majorarea pretului de vânzare si în consecinta contractul se va încheia cu deficit.

În momentul estimarii pierderii se constituie un provizion pentru riscuri si cheltuieli:

Cheltuieli de exploatare privind provizioanele

pentru riscuri si cheltuieli

Alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli

II. Metoda executarii lucrarilor

Anul 1 Anul 2 Anul 3 TOTAL

Cheltuieli 2 400 1 630 2 170 6 200

Variatia stocurilor

( C )

Variatia stocurilor

( D )

Venituri 0 0 8 400 8 400

Profit 2 200 2 200

(a) încasarea avansului:

3 570 lei 512 = 419 3 000 lei

Conturi curente la banci Clienti creditori

570 lei

TVA colectata

(b) cheltuieli în anul 1 si productia obtinuta:

2 400 lei 6xx = 3xx 2 400 lei

Conturi de cheltuieli pe naturi Conturi de stocuri si

productie în curs de

executie

4xx

Conturi de terti

5xx

Conturi de trezorerie

2 400 lei 332 = 711 2 400 lei

Lucrari si servicii în curs de

executie

Variatia stocurilor

(c ) cheltuieli în anul 2 si productia obtinuta:

1 630 lei 6xx = 3xx 1 630 lei

Conturi de cheltuieli pe naturi Conturi de stocuri si

productie în curs de

executie

4xx

Conturi de terti

5xx

Conturi de trezorerie

1 630 lei 332 = 711 1 630 lei

Lucrari si servicii în curs de

executie

Variatia stocurilor

(d ) cheltuieli în anul 3 si productia obtinuta:

2 170 lei 6xx = 3xx 2 170 lei

Conturi de cheltuieli pe naturi Conturi de stocuri si

productie în curs de

executie

4xx

Conturi de terti

5xx

Conturi de trezorerie

6 200 lei 345 = 332 4 030 lei

Produse finite Lucrari si servicii în curs

de executie

2 170 lei

Variatia stocurilor

(e ) facturarea produselor:

9 996 lei 4111 = 704 8 400 lei

Clienti Venituri din lucrari

executate si servicii

prestate

1 596 lei

TVA colectata

(f)decontarea costului:

6 200 lei 711 = 345 6 200 lei

Variatia stocurilor Produse finite

(g) stabilirea rezultatului:

2 170 lei 121 = 6xx 2 170 lei

Profit si pierdere Conturi de cheltuieli pe naturi

4 030 lei 121 = 711 4 030 lei

Profit si pierdere Variatia stocurilor

8 400 lei 704 = 121 8 400 lei

Venituri din lucrari executate si

servicii prestate

Profit si pierdere










Document Info


Accesari: 8313
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )