Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




OUL

Alimentatie nutritie


OUL

Ouale reprezinta alimente mult folosite de catre om, atāt datorita nutrientilor continuti, cāt si datorita palatabilitatii deosebite pe care o asigura atunci cānd sunt adaugate īntr-o anumita mixtura alimentara. Orice fel de māncare este mai apreciata, daca are īn compozitia sa si oua, care contin substante emulsifiante si astfel confera aluaturilor, salatelor, tocaturilor calitati organoleptice deosebite. De regula, oamenii consuma frecvent oua de gaina, a caror greutate medie este de 60g. Coaja oului este formata din saruri de calciu, inaccesibile digestiei umane. albusul este o suspensie de proteine īn apa, suspensie bogata īn minerale si vitamine. Galbenusul, aflat īn raport de 1,3/1 fata de albus (substanta uscata) este o emulsie fina de lipide, care mai cuprinde si proteine, vitamine, minerale. Un ou mediu de gaina are 10g coaja, 33g 414p156e albus si 17g galbenus. Compozitia chimica a oului variaza īn functie de specie, rasa, tipul de hrana administrat, momentul cānd oul a fost produs, marimea si greutatea oului, etc



VALOAREA NUTRITIVĂ

Oul reprezinta o excelenta sursa de proteina de calitate superioara, proteinele albusului si cele ale galbenusului alcatuiesc, īmpreuna, cea mai valoroasa mixtura proteica ce poate fi īntālnita īn mod natural. De altfel, ea este considerata ca etalon, atunci cānd se apreciaza valoarea altor proteine. Proteinele oului au o eficienta proteica de 3,8g, superioara celei a proteinelor carnii sau lactatelor. Proteinele oului sunt īn mod special bogate īn aminoacizi sulfurati, ceea ce confera mirosul specific de sulf atāt oualor proaspete, cāt mai ales celor alterate.

Coeficientul de utilizare digestiva a proteinelor din ou este maxim pentru galbenus, atat in stare cruda cat si fiert. Albusul are un coeficient de utilizare de 100% numai cānd este fiert, pe cānd crud īl are foarte scazut (50%), restul elimināndu-se prin fecale

Īn afara de compusii proteici utili consumatorilor umani, īn ou exista componente inutile sau chiar nocive, care au ca rol initial protejarea oului de eventuala colonizare cu bacterii si virusuri. Aceste componente se gasesc īn albus si sunt reprezentate de: lizozim, avidina, antitripsina. Avidina este o antivitamina si anume este antivitamina biotinei, motiv pentru care se mai numeste si antibiotina.

Vitaminele din ou sunt liposolubile si hidrosolubile. Cele liposolubile sunt concentrate īn galbenus si sunt reprezentate de vitamina A (caroteni si retinol) si de vitamina D. Vitaminele hidrosolubile se gasesc atāt īn albus, cāt si īn galbenus, fiind reprezentate de vitaminele complexului B. Din pacate, nici oul nu este o sursa buna de vitamina B1 (tiamina). Nici vitamina PP nu este semnalata īn cantitati deosebite; totusi prezenta oualor īn alimentatie previne īn mod eficient pelagra, acestea aducānd, pe lānga vitamina ca atare, si triptofan (aminoacidul precursor).

Dintre elementele minerale, īn ou se īntālnesc:

īn galbenus: cantitati importante de fosfor (cu o excelenta biodisponibilitate, deoarece este legat īn complexe organice cu lipidele si proteinele), fier si cantitati rezonabile de calciu. De subliniat ca galbenusul de ou este o excelenta sursa de fier;

īn albus: sulf si clor.

Oul este un aliment acidifiant, ca si alte alimente de origine animala.

Lipidele oului sunt, dupa cum s-a aratat anterior, concentrate īn galbenus. Ele se gasesc īntr-o forma fin emulsionata, ceea ce le confera o digestibilitate facila. Exista mici variatii īn functie de specie īn ceea ce priveste cantitatea de lipide (de exemplu, oul de rata este cu 3 procente mai bogat īn grasimi decāt oul de gaina), dar oricum tipurile de lipide sunt aceleasi si se gasesc īn raporturi constante unele fata de altele. Cele mai multe sunt trigliceridele, unde īn functie de furajarea pasarii, pot predomina acizii grasi saturati sau cei nesaturati. La un regim normal de furajare, raportul celor doua tipuri de acizi este de 1:1. Īn īncercarea de a se obtine alimente cāt mai eficiente īn lupta īmpotriva bolilor cardiovasculare, a cancerului si a altor afectiuni cronice si degenerative, se pun la punct diete speciale pentru pasari (bazate īndeosebi pe faina de soia, alge marine sau peste oceanic , produse cu un īnalt continut de acizi ω-3) īn asa fel īncāt oul sa contina cantitati sporite de acizi grasi nesaturati, īn special de acizi grasi nesaturati ω-3. Acesti acizi au multiple virtuti sanogenetice. Īntr-adevar, oul se preteaza la acest gen de īmbogatire naturala, aspect dovedit de multiple studii efectuate pāna īn prezent

Urmeaza fosfolipidele, oul fiind bogat īndeosebi īn lecitine. In fine, indiferent de tipul de ou, acesta contine un procent de 0.4% colesterol (sau 4% din totalul grasimilor oului), procent care este considerat mare si care impune restrāngerea consumului de oua, asa dupa cum va fi aratat īn continuare.

Glucidele sunt slab reprezentate īn ou, de aceea īn alimentatia zilnica oul se preteaza la asocierea cu alte alimente care sunt bogate īn acesti nutrienti (de exemplu, derivatele cerealiere).

DIGESTIBILITATE sI RECOMANDĂRI

Oul este un aliment de repaos pentru tubul digestiv, el nelasānd reziduuri si solicitānd extrem de putin secretiile de enzime digestive. Cu o singura exceptie: secretia biliara. Grasimile fin emulsionate din galbenus sunt puternic colecistokinetice, aspect care ridica unele probleme īn cazul pacientilor cu colescistopatii. Daca este vorba de o colecistopatie hipotona, oul va avea de cele mai multe ori un efect pozitiv, deoarece va facilita eliminarea bilei reziduale. Pe cānd, īntr-o colecistopatie hipertona, efectele vor fi negative.

Deci oua se pot administra fara probleme īn gastrite, ulcere gastro-duodenale, enterite, colite.

Digestibilitatea oului depinde, īnsa, si de modul de preparare. Ca o regula generala, albusul trebuie consumat numai īn forma coagulata, pentru inactivarea factorilor antinutritivi continuti (antitripsina, antibiotina). Galbenusul īnsa este bine sa fie consumat necoagulat, pentru a nu se modifica forma de emulsionare lipidica. Īn acest mod digestia sa este mult simplificata. Modul de tratare termica influenteaza si efectul consumului de oua asupra colesterolemiei. Daca oul nu este tratat termic īn mod exagerat, colesterolul continut nu este oxidat diminuāndu-se, astfel,actiunea sa aterogena

Īn cazul oualor de palmipede, īnsa, ca si īn cazul īn care oul este consumat de un sugar sau un copil mic, se prefera coagularea prin tratament termic si a galbenusului, pentru a se evita riscul īmbolnavirilor cu Salmonella.

Tratarea termica a oului se poate face prin diferite procedeee. Daca ea nu implica prajire prelungita īntr-o cantitate mare de grasime, oul va ramāne usor digerabil, daca din contra, oul este preparat īn grasime īncinsa la temperaturi care depasesc 190o, produsii de descompunere termica ai grasimii vor impregna oul si īl vor face extrem de greu digerabil.

Īn ansamblu, oul este un aliment cu mare valoare plastica, antitoxica si antiinfectioasa, ca si alte alimente care au un continut proteic ridicat.

Este o importanta sursa de fosfor, fiind indicat ca tonic cerebral.

Este un aliment antianemic, deoarece contine fier cu o buna biodisponibilitate, vitamine implicate īn hematopoieza si proteine de clasa īntāi. Aceleasi proteine pot avea un rol corector pe proteinele de valoare mai mica, de aceea oul poate si trebuie sa fie asociat cu derivate ceraliere si cu legume.

Oul, prin aportul de proteine de calitate superioara, de vitamine si minerale, ca si prin continutul redus de glucide, reprezinta un aliment care contribuie la sanatatea dintilor.

Ouale au un continut redus de sodiu. De aceea īn regimurile cu restrictie de sodiu, se pot prescrie fara probleme oua. Oul este o alternativa a carnii pentru persoanele cu hiperuricemie, deoarece nu contin nucleoproteine.

Din punct de vedere caloric, oul are aproximativ 170 kcal/100g, unde 100 g reprezinta practic greutatea partii comestibile din doua oua de gaina. Albusul lipsit de lipide este extrem de sarac īn calorii, de aceea el este indicat īn curele hipocalorice. Absenta lipidelor īl face indicat si īn diverse afectiuni hepatobiliare.

Excesul de oua īn alimentatie este considerat de mult timp daunator, datorita cantitatii mari de colesterol pe care o aduc acestea. Un numar exagerat poate reprezenta un factor de risc pentru pacientii vārstnici, dislipidemici, cu ateromatoza, cu litiaza biliara. Ouale sunt considerate prin excelenta alimente aterogene, de aceea numarul de oua recomandate a fost drastic limitat īn a doua jumatate a secolului XX. Cu toate acestea, date statistice nu au confirmat asociatia pozitiva dintre consumul de oua si nivelul colesterolemiei. Mai mult, epidemiologia nu ofera date care sa sprijine ideea ca ouale sunt un factor de risc pentru boala coronariana. In consecinta, cele mai recente recomandari ale Asociatiei Cardiologilor Americani nu mai includ recomandarea de a limita īn mod excesiv consumul de oua, ci de a adopta practici alimentare asociate cu o stare buna de sanatate (din punct de vedere epidemiologic, nu exista date care sa sprijine afirmatia ca aportul de oua nu este o practica alimentara sanatoasa

Se considera ca un copil sau o femeie īn perioada de maternitate (graviditate, alaptare) pot consuma cāte un ou zilnic, adultii sanatosi care depun un efort fizic mediu, cāte 4-5 oua pe saptamāna, iar la persoanele dislipidemice, cu boli cardiace, ca si la batrāni, consumul nu trebuie sa depaseasca 2-3 oua pe saptamāna. Īn calcul se iau absout toate ouale, atāt cele consumate ca atare, cāt si cele incluse īn diverse preparate culinare.

O alta problema pe care o pot ridica ouale o reprezinta eventualele fenomene alergice pe care le pot induce. Potentialul alergizant este maxim pentru albus, si aceasta mai ales īn perioada copilariei, cānd bariera intestinala este mai usor penetrata de catre fragmente proteice. De aceea nu se recomanda administrarea de albus copiilor sub un an. Trebuie īnsa facuta o delimitare neta īntre fenomenele alergice induse de ou si fenomenele pseudoalergice induse de histamina prezenta īn cantitati mici īn ouale care au īnceput sa se altereze. Histamina nu este decelabila prin mijloace organoleptice si, ajunsa īn organismul consumatorului, provoaca manifestari pseudoalergice. Diagnosticul de certitudine este pus pe baza testelor cutanate, īn cazul unei alergii adevarate pacientul trebuind, de cele mai multe ori, sa evite pe termen lung aportul de albus de ou ca atare sau inclus īn alte produse.

IGIENA

Oul este un aliment care se preteaza la o pastrare īndelungata. Īn stare proaspata, singurul germene care poate supravietui īn interiorul sau este Salmonella, provenita de la pasarea care a produs oul. Evident, Salmonelelle sunt īntālnite mai frecvent la ouale de rata si gāsca, datorita mediului specific de viata al acestor pasari. Uneori oul se contamineaza chiar īnainte de a fi depus īn mediul exterior, din cloaca animalului. Din acest motiv, ouale de palmipede trebuie consumate numai dupa un tratament termic complet (durata fierberii: 10 minute) si este interzisa folosirea lor pentru preparate crude (maioneze, creme, etc). Īn rest, se pot īntālni diferite microorganisme patogene pe coaja oului, de aceea aceasta trebuie riguros igienizata, eventual chiar clorinata.

Daca īn oul cu coaja intacta sunt putine sanse sa se īntālneasca microorganisme, preparatele cu ou reprezinta, īn schimb, medii excelente de cultura pentru felurite virusuri si bacterii cu tropism digestiv. Īn cazul īn care regulile de igiena nu sunt respectate, preparatele culinare care contin oua pot sta la baza declansarii unor toxiinfectii alimentare grave, provocate de stafilococi enterotoxigeni, E.colli, Proteus, etc.

Īn ouale vechi, alterate, prolifereaza multipli germeni dar aceste oua au modificari organoleptice importante, asa īncāt sunt eliminate automat de om din alimentatia sa.
Īn ceea ce priveste poluarea cu substante chimice nocive, ea poate fi diversa (metale toxice, reziduuri de pesticide, medicamente, micotoxine din furaje, etc) dar, din fericire cantitatile de substante chimice nocive care pot fi īntālnite īn ou sunt extrem de mici. Daca oul are un miros strain, nefiresc, este bine sa fie īndepartat din consum.

Bibliografie:


Mincu I: Impactul om-alimentatie, Ed. Medicala, 110-111, 1993

Constant J.: The role of eggs, margarines and fish oils in the nutritional management of coronary artery disease and strokes Keio J Med., Sep;53(3):131-6, 2004

Watkins BA, Devitt AA, Feng S.: Designed eggs containing conjugated linoleic acids and omega-3 polyunsaturated fatty acids. World Rev Nutr Diet., 90:162-82, 2001

Pardio VT, Landin LA, Waliszewski KN, Perez-Gil F, Diaz L, Hernandez B.: The effect of soybean soapstock on the quality parameters and fatty acid composition of the hen egg yolk Poult Sci. Jan;84(1):148-57, 2005

Murphy KJ, Mansour J, Patch CS, Weldon G, Ross D, Mori TA, Tapsell LC, Meyer BJ, Noakes M, Clifton PA, Puddey IB, Howe PR.: Development and evaluation of foods enriched with omega-3 fatty acids (Omega3) from fish oil. Asia Pac J Clin Nutr., Nov;12(Suppl):S35, 2003

Maki KC, Van Elswyk ME, McCarthy D, Seeley MA, Veith PE, Hess SP, Ingram KA, Halvorson JJ, Calaguas EM, Davidson MH.: Lipid responses in mildly hypertriglyceridemic men and women to consumption of docosahexaenoic acid-enriched eggs. Int J Vitam Nutr Res.,Oct;73(5):357-68, 2003

Howe PR, Downing JA, Grenyer BF, Grigonis-Deane EM, Bryden WL.: Tuna fishmeal as a source of DHA for n-3 PUFA enrichment of pork, chicken, and eggs. Lipids.,Nov;37(11):1067-76, 2002

Lewis NM, Seburg S, Flanagan NL.: Enriched eggs as a source of N-3 polyunsaturated fatty acids for humans Poult Sci, Jul (7):971-4. Review, 2000

Gao YC, Charter EA.: Nutritionally important fatty acids in hen egg yolks from different sources Poult Sci. Jun;79(6):921-4, 2000

Surai PF, MacPherson A, Speake BK, Sparks NH.: Designer egg evaluation in a controlled trial. Eur J Clin Nutr.,Apr;54(4):298-305, 2000

Kritchevsky SB.: A review of scientific research and recommendations regarding eggs. J Am Coll Nutr. Dec;23(6 Suppl):596S-600S., 2004

Herron KL, Fernandez ML: Are the current dietary guidelines regarding egg consumption appropriate? J Nutr.,Jan;134(1):187-90, 2004


Tabelul 3: Principii nutritive ou (USDA National Nutrient Database for Windows)

Produs

(la 100g parte comestibila)

Calorii

Proteine(g)

Lipide(g)

Glucide(g)

Ca

(mg)

Fe

(mg)

Mg

(mg)

P

(mg)

Na

(mg)

Zn

(mg)

Cu

(mg)

Vit.C

(mg)

B1

(mg)

B2

(mg)

PP

(mg)

B6

(mg)

Folati

(mcg)

B12

(mcg)

A

(UI)

E

(mg)

D

(UI)

Acizi gr. Satu

rati

Acizi gr.

mononesaturati

Acizi gr.

Poline

saturati

Coleste

rol

(mg)

Oul īntreg

albus de ou


Document Info


Accesari: 5685
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )