STUDII DE CAZ PRIVIND EVALUAREA LOCURILOR DE MUNCA ALE LUCRATORILOR PORTUARI

STUDII DE CAZ PRIVIND EVALUAREA LOCURILOR DE MUNCA ALE LUCRATORILOR PORTUARI

3.1 Date despre Compania Nationala de Administrare a Porturilor Maritime Constanta

Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta S.A. este o societate pe actiuni, principalul actionar fiind statul roman.

Compania se afla in subordinea directa a Ministerului Transporturilor si are in administrare toate spatiile incluzand danele de acostare ale porturilor Constanta, Mangalia si Midia.

Sediul social al CN A.P.M.C. S.A este situat la Gara Maritima in incinta portului.

Totodata ea este si furnizor de servicii pentru operatorii portuari si toti agentii comerciali care isi desfasoara activitatea in incinta porturilor.

Principala sursa de venituri o reprezinta inchirierea sau concesionarea pe perioada limitata de timp de catre agentii comerciali care desfasoara diferite activitati in port a danelor de operare , spatiilor de depozitare, sedii de firme, puncte de lucru, etc.

Alte surse de venituri mai sunt reprezentate de concesionare prin licitatie publica a serviciilor de pilotaj si remorcaj ale navelor pe o perioada determinata anterior.

A.P.M.C. SA este responsabila de buna functionare a activitatilor portuare, avand in atributiuni intretinerea si dezvoltarea infrastructurii: cai ferate, drumuri, poduri, cai de rulare.

PRINCIPALELE RESPONSABILITATI

In scopul indeplinirii functiei de autoritate portuara si in calitatea sa de administratie

compania executa urmatoarele activitati:

·   &nbs 151i87b p;    intocmirea planurilor de dezvoltare a porturilor maritime in concordanta cu politica si programele de dezvoltare elaborate de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si a Regulamentului de Exploatare a Porturilor Maritime;

·   &nbs 151i87b p;    coordonarea activitatilor care se desfasoara in porturile maritime;

·   &nbs 151i87b p;    implementarea programelor de dezvoltare a infrastructurilor porturilor maritime;

·   &nbs 151i87b p;    acordarea de avize in vederea autorizarii agentilor economici care urmeaza sa desfasoare activitati de transport naval in perimetrul porturilor maritime;

·   &nbs 151i87b p;    aprobarea desfasurarii activitatilor in porturi, altele decat cele supuse autorizarii de catre Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si eliberarea permiselor de lucru;

·   &nbs 151i87b p;    asigurarea functionalitatii, administrarea, intretinerea, repararea si mentinerea caracteristicilor tehnice minime ale infrastructurii de transport naval din porturile Constanta, Midia, Mangalia si Tomis care i-a fost concesionata sau data in administrare, precum si a patrimoniului propriu si punerea acestora la dispozitia utilizatorilor in mod nediscriminatoriu, in conformitate cu reglementarile in vigoare;

·   &nbs 151i87b p;    stabilirea ordinii de intrare a navelor in porturile maritime, alocarea danelor si eliberarea permiselor de acostare la dana;

·   &nbs 151i87b p;    exercitarea de actiuni de control asupra activitatilor de incarcare sau descarcare a navelor si interzice sau opreste executarea acestora in cazurile prevazute de reglementarile in vigoare;

·   &nbs 151i87b p;    executarea de servicii, operatiuni si lucrari, prin delegare de competenta, in scopul indeplinirii unor obligatii ce revin statului roman din acorduri si conventii internationale, la care Romania este parte, cum ar fi: cautarea si salvarea vietilor omenesti pe mare, interventie in caz de poluare;

·   &nbs 151i87b p;    reprezentarea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei in relatiile cu concesionarii infrastructurii de transport naval sau  a serviciilor de siguranta;

·   &nbs 151i87b p;    supravegherea incarcarii sau descarcarii, transportului sau tranzitarii substantelor sau marfurilor periculoase in porturile maritime;

punerea la dispozitia operatorilor portuari a constructiilor hidrotehnice pentru

acostarea si operarea navelor.

STRUCTURA DE CONDUCERE SI ORGANIZATORICA

Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta S.A. - APMC s-a infiintat potrivit Hotararii Guvernului 517/1998 prin reorganizarea fostei Regii Autonome Administratia Portului Constanta. APMC este o societate comerciala pe actiuni desemnata de Ministerul Transporturilor sa desfasoare activitati de interes public national in calitate de administratie portuara. Compania indeplineste functia de autoritate portuara in porturile maritime romanesti Constanta, Midia si Mangalia.

Conducerea APMC este asigurata de un Consiliu de Administratie (compus din 9 membri si al carui presedinte este Directorul General) numit de Ministerul Transporturilor.

Conducerea operativa a companiei este asigurata de sase directii si patru sucursale a caror coordonare este realizata de directorii executivi numiti de Consiliul de Administratie.

Intre sedintele Consiliului de Administratie, problemele curente se analizeaza si se hotarasc in Biroul Executiv de Conducere condus de Directorul General.

DIRECTIA DOMENII SI SERVICII PORTUARE

Activitati

·   &nbs 151i87b p;    Gestioneaza intregul patrimoniu al porturilor Constanta, Mangalia, Midia si Tomis, aflate in administrarea CN Administratia Porturilor Maritime Constanta SA;

·   &nbs 151i87b p;    Coordoneaza elaborarea planului cadastral al intregului teritoriu portuar aflat in administrarea CN Administratia Porturilor Maritime Constanta SA, asigurand respectarea reglementarilor legale privind amplasarea investitiilor si dezvoltarea capacitatilor;

·   &nbs 151i87b p;    Asigura mentinerea in functiune la parametri optimi a intregii infrastructuri si suprastructuri portuare, a intregului patrimoniu portuar (diguri, bazine portuare, cladiri, platforme portuare, cai rutiere, alte mijloace fixe  etc.);

·   &nbs 151i87b p;    Elaboreaza propuneri de programe de investitii privitoare la dezvoltarea facilitatilor portuare;

·   &nbs 151i87b p;    Coordoneaza activitatea de masuratori hidrografice si activitatea

de dragaj in vederea asigurarii securitatii maritime pentru desfasurarea

activitatii portuare in conditii optime;

·   &nbs 151i87b p;    Coordoneaza derularea activitatii concesionarilor serviciului public portuar de pilotaj in porturile Constanta, Midia si Mangalia;

·   &nbs 151i87b p;    Coordoneaza elaborarea strategiei de protectie a mediului si adopta norme portuare referitoare la prevenirea poluarii teritoriului portuar, asigurand respectarea acestora de catre toti agentii economici care isi desfasoara activitatea in teritoriul aflat in gestiunea companiei;

·   &nbs 151i87b p;    Urmareste exploatarea utilajelor si instalatiilor unitatii in

conditiile tehnice stabilite prin documentatia tehnica.

DIRECTIA TEHNICA

Activitati:

·   &nbs 151i87b p;    Este directia cu competenta specializata in realizarea sarcinilor unitatii privind problemele din domeniul tehnic, mecano - energetic, investitii utilaje, dezvoltarea suprastructurii si infrastructurii portuare, supravegherea si receptia lucrarilor de investitii in constructii (dirigentia de santier), programarea, contractarea si urmarirea realizarii lucrarilor de reparatii;

·   &nbs 151i87b p;    Colaboreaza cu celelalte compartimente ale companiei, parteneri straini din domeniul investitiilor, reparatiilor si lucrarilor de constructii, alte companii din domeniul tehnic si compartimente de specialitate din cadrul Ministerului Transporturilor;

·   &nbs 151i87b p;    Coordoneaza realizarea documentatiei si organizeaza licitatii pentru proiectele de dezvoltare, investitii, achizitii de echipamente, lucrari si servicii de reparatii a infrastructurii si suprastructurii.

DIRECTIA COMERCIALA

Activitati:

·   &nbs 151i87b p;    Este directia cu competenta specializata in problemele de activitate comerciala,  contracte diverse (contracte de inchiriere bunuri, contracte de concesiune teren, contracte de concesiune a serviciului public portuar de pilotaj, contracte de asociere privind terenuri si imobile, contracte de utilizare domeniu portuar, contracte de prestatii, contracte de comodat, conventii acces rutier in port, contracte tip armator-nave tehnice, conventii utilizare Port Tomis etc.), strategie de marketing si politici portuare, aprovizionare si prospectare a pietei;

·   &nbs 151i87b p;    Pune la dispozitia utilizatorilor patrimoniul public aflat in propria administrare in mod nediscriminatoriu;

·   &nbs 151i87b p;    Coordoneaza activitatea de acordare a permiselor de lucru pentru plasarea unor noi lucrari de constructii pe teritoriul administrat de CN APMC SA, precum si autorizarea functionarii pe teritoriul portuar. Percepe tarife portuare si emite facturi pentru serviciile prestate.

DIRECTIA FINANCIARA

Activitati:

·   &nbs 151i87b p;    Este directia cu competenta specializata in activitatea de contabilitate, financiara, indicatori statistici, costuri si tarife;

·   &nbs 151i87b p;    Coordoneaza si urmareste veniturile realizate si cheltuielile generate din activitatea de utilizare a domeniilor;

·   &nbs 151i87b p;    Elaboreaza tarifele portuare, tarifele pentru serviciile prestate si stabileste metodologia de calcul privind tarifele;

·   &nbs 151i87b p;    Asigura evidenta contabila a investitiilor finantate din surse externe de organisme internationale.

DIRECTIA RESURSE UMANE

Activitati:

·   &nbs 151i87b p;    Este directia cu competenta specializata in problemele privind salarizarea, organizarea activitatii si normarea personalului, reglementarea raporturilor de munca si pe linie de protectie a muncii, pregatirea profesionala continua a salariatilor companiei, organizarea activitatilor din domeniul administrativ si secretariat;

·   &nbs 151i87b p;    Urmareste indeplinirea si respectarea normelor de protectia muncii si a conditiilor de lucru ale angajatilor si acordarea drepturilor cuvenite personalului in functie de conditiile de munca existente.

DIRECTIA JURIDICA

Activitati:

·   &nbs 151i87b p;    Este directia cu competenta specializata in problemele de activitate juridica, de reprezentare a companiei in fata instantelor de judecata, in fata instantelor arbitrale si a altor autoritati cu activitate jurisdictionala, in fata organelor de cercetare si urmarire penala precum si in raporturile cu persoanele juridice si cu cele fizice, pe baza delegatiei data de conducerea unitatii;

·   &nbs 151i87b p;    Tine evidenta recuperarii creantelor neachitate voluntar de catre debitori, prin conciliere directa sau executare silita, ori in cadrul procedurii de reorganizare judiciara sau faliment;

·   &nbs 151i87b p;    Coordoneaza si urmareste activitatea de asigurare a bunurilor din patrimoniul companiei si/sau al acoperirii unor riscuri in legatura cu obiectul de activitate al unitatii.

SUCURSALE

1. SUCURSALA COMUNICATII PORT:

·   &nbs 151i87b p;    Organizeaza si desfasoara activitati de exploatare si reparatii a retelelor telefonice si radiotelefonice de pe platforma portuara Constanta, Midia, Mangalia si Tomis;

·   &nbs 151i87b p;    Organizeaza si desfasoara activitati de exploatare si reparatii a echipamentelor de calcul din  raza CN APMC SA.;

·   &nbs 151i87b p;    Asigura asistenta tehnica necesara in domeniul telecomunicatiilor si

intretinerii calculatoarelor.

2. SUCURSALA ENERGETICA PORT:

·   &nbs 151i87b p;    Organizeaza si desfasoara activitati de exploatare si reparatii a instalatiilor de transport, transformare si producere a energiei, precum si alimentarea agentilor economici portuari cu combustibil, energie electrica, apa calda, abur;

·   &nbs 151i87b p;    Asigura asistenta tehnica necesara in domeniul energetic.

3. SUCURSALA NAVE TEHNICE PORT:

·   &nbs 151i87b p;    Asigura intretinerea, repararea digurilor si cheurilor portuare precum si efectuarea de masuratori hidrografice la senalul navigabil si in bazin;

·   &nbs 151i87b p;    Asigura semnalizarea si balizarea senalelor navigabile din porturile Constanta, Midia si Mangalia;

·   &nbs 151i87b p;    Asigura stingerea incendiilor la tarm si la bordul navelor cu nave specializate;

·   &nbs 151i87b p;    Asigura depoluarea acvatoriului portuar si colectarea apelor de santina si a gunoiului de la nave.

4. SUCURSALA SERVICII PORT:

·   &nbs 151i87b p;    Asigura depoluarea acvatoriului portuar si colectarea apelor de santina si a gunoiului de la nave;

·   &nbs 151i87b p;    Asigura mentinerea in stare de functionare a cladirilor, drumurilor, retelelor de alimentare cu apa si canalizare, precum si platformelor portuare aflate in patrimoniul unitatii;

·   &nbs 151i87b p;    Asigura furnizarea utilitatilor si a serviciilor auxiliare pentru agentii

care isi desfasoara activitatea pe teritoriul portuar;

·   &nbs 151i87b p;    Asigura interventia terestra cu mijloace de stingere a incendiilor.

3. 2 Aplicarea metodei LEST in cazul unui lucrator portuar - macaragiu

Studiile de natura ergonomica au un caracter individual. Am aratat in capitolul anterior ca echilibrul general se realizeaza prin realizarea echilibrului individual pe fiecare loc de munca in parte. In vederea luarii masurilor optime de realizare a acestui obiectiv se impune o analiza a factorilor care determina organizarea locurilor de munca. In acest sens, vom aplica metoda LEST pe care am descris-o in capitolul anterior.

In urma aplicarii unui chestionar nenominalizat pe un macaragiu am ajuns la urmatoarele rezultate:

Tabelul nr. 3.1

Tabelul nr. 3.1- continuare

In conformitate cu cerintele metodei, vom lua in atentie numai aprecierile privind influenta diferitelor variabile numai pentru evaluarile care sunt cuantificate prin scorurile 8-9-10.

Interpretarea rezultatelor

Se vor lua in atentie urmatorii factori de solicitare:

1. La ambianta fizica:

·   &nbs 151i87b p;    Gradul de solicitare determinat de temperatura scazuta a suprafetelor metalice in timpul iernii;

·   &nbs 151i87b p;    Curentii de aer din cauza neetanseitatii cabinei care genereaza afectiuni ale cailor respiratorii;

·   &nbs 151i87b p;    Nivelul zgomotului in cabina operatorului care genereaza tulburari auditive;

·   &nbs 151i87b p;   &nbs 151i87b p; Deplasarea si manevrarea macaralei cu sarcini precum si vantul care genereaza tulburari de sanatate;

2. Solicitari fizice:

·   &nbs 151i87b p;   &nbs 151i87b p; Efortul static prelungit in pozitii fortate la manevrarea instalatiilor de ridicat si transportat pe nave (bigi, cranice, vinciuri) genereaza tulburari osteomusculare.

3. Solicitari mentale:

·   &nbs 151i87b p;   &nbs 151i87b p; Salarizarea corespunzatoare in raport cu durata normala de munca;

·   &nbs 151i87b p;   &nbs 151i87b p; Se impune o atentie marita pentru vehicularea nepericuloasa a marfurilor

4. Solicitari psihosociale:

·   &nbs 151i87b p;   &nbs 151i87b p; Modul de dispunere al macaralei genereaza solicitari privind observarea vizuala a detaliilor in zona de manipulare;

Se impune ameliorarea cu prioritate a acestor factori de solicitare.

Sa -i analizam individual.

A.   &nbs 151i87b p; Temperatura este un factor de solicitare, atunci cand este perceputa intr-un

mod dezagreabil de lucratorii portuari. Din punct de vedere fiziologic, reglarea termica se face printr-un sistem complex.

Potrivit literaturii de specialitate[1], rolul coordonator il are diencefalul care primeste informatii asupra temperaturii corpului fie pe cale directa fie prin intermediul nervilor cutanati. Diencefalul declanseaza mecanismele de compensare ce permit mentinerea unei temperaturi constante in interiorul corpului. Pentru aceasta intre organism si mediul exterior exista permanent un schimb de caldura, actiune care in cazul nostru este facilitata de macroclimat (temperatura aerului, umiditate, aeratie) respectiv suprastructurile metalice.

Acest schimb se face prin intermediul diferitelor cai de schimb al caror bilant de caldura este prezentat in tabelul urmator.

Tabelul nr. 3.2 Bilantul de caldura al cailor de schimb

Sursa: Adaptare dupa Gheorghe Popa si colectiv, Ergonomie, Aplicatii in domeniul militar, Editura Militara, Bucuresti 1981, p. 86

Temperatura mediului inconjurator, trebuie coroborata cu temperaturile suprafetelor de pe utilajele aflate in operare. Din acest motiv rezultanta temperaturii percepute va fi una de ordin subiectiv, fiind de fapt o medie intre temperatura aerului si suprafetelor utilajului unde se afla personalul.

Relatia de calcul a acesteia este:

unde:

Tp - temperatura perceputa in mod subiectiv;

Ta - temperatura medie a aerului

Ts - temperatura medie a suprafetelor unde se afla personalul de deservire.

Practic efectele temperaturii sunt determinate in principal prin radiatie termica care are dupa cum se observa din tabelul anterior o pondere de circa 58% in totalul cailor de schimb.

Temperatura aerului fiind data se impune luarea de masuri pentru mentinerea temperaturilor la cote acceptabile.

B.   &nbs 151i87b p; Nivelul zgomotului - este un parametru care este determinat de o serie de

surse majore de zgomot. Principalele surse de zgomot identificate au fost:

-   &nbs 151i87b p;   &nbs 151i87b p; instalatia de forta - motoarele si generatoarele;

-   &nbs 151i87b p;   &nbs 151i87b p; instalatiile auxiliare cum ar fi: pompele de racire, de ulei, de combustibil s.a.;

-   &nbs 151i87b p;   &nbs 151i87b p; surse determinate de cauze constructive sau defectiuni.

Conform prevederilor actelor normative in vigoare[2] evaluarea nivelului zgomotului la locurile de munca, se face cu ajutorul indicatorului denumit "nivelul acustic echivalent continuu"

Nivelul acustic echivalent continuu se defineste ca fiind nivelul acustic in dB(A) al unui zgomot constant si care, actionand continuu pe toata durata saptamanii de lucru, are un efect auditiv similar cu efectul zgomotului variabil masurat real la locurile de munca fiind de fapt o rezultanta a nivelurilor acustice zilnice.

Evaluarea acestuia se face conform standardelor in vigoare cu ajutorul urmatorului tabel:

Tabelul nr. 3. 3

Sursa: Anexa 22 din Normele generale de protectie a muncii /1996

Conform normelor generale de protectie in vigoare[3] limita maxima admisa pentru zgomotul de la locurile de munca cu solicitare neuropsihica si psihosenzoriala normala a atentiei este de 90 dB (A) nivel acustic echivalent continuu pe saptamana de lucru.

Datele din tabelul 3.3 permit determinarea indicilor partiali de expunere corespunzatori claselor de zgomot demers pe care il vom realiza in continuare.

Pentru aceasta vom determina indicii partiali de expunere corespunzatori claselor de zgomot. Astfel:

In ziua a I-a:

Nivelul de zgomot de 101 dB (A) se incadreaza in clasa de zgomot[4] C_z=100; conform datelor din tabelul 3.3 acestuia ii corespunde un indice partial de expunere de I₁=85;

In ziua a II - a:

Nivelul de zgomot de 102 dB (A) se incadreaza in clasa de zgomot C_z=100;

conform datelor din tabelul 3.3 acestuia ii corespunde un indice partial de expunere de I₂=85;

In ziua a III - a:

Nivelul de zgomot de 105 dB (A) se incadreaza in clasa de zgomot C_z=105; conform datelor din tabelul 3.3 acestuia ii corespunde un indice partial de expunere de I₃=260;

In ziua a IV - a:

Nivelul de zgomot de 103 dB (A) se incadreaza in clasa de zgomot C_z=105; conform datelor din tabelul 3.3 acestuia ii corespunde un indice partial de expunere de I₄=260;

In ziua a V - a:

Nivelul de zgomot de 101 dB (A) se incadreaza in clasa de zgomot C_z=100; conform datelor din tabelul 3.3 acestuia ii corespunde un indice partial de expunere de I₅=85;

In ziua a VI - a:

Nivelul de zgomot de 100 dB (A) se incadreaza in clasa de zgomot C_z=100; conform datelor din tabelul 3.3 acestuia ii corespunde un indice partial de expunere de I₂=85;

In ziua a VII - a:

Nivelul de zgomot de 102 dB (A) se incadreaza in clasa de zgomot C_z=100; conform datelor din tabelul 3.3 acestuia ii corespunde un indice partial de expunere de I₂=85;

Indicele compus de expunere la zgomot (I) este dat de suma indicilor partiali:

Valoarea indicelui compus de expunere la zgomot permite in baza datelor din tabelul 3.4 , determinarea nivelului de zgomot echivalent continuu.

Tabelul nr. 3.4

Sursa: Anexa 23 din Normele generale de protectie a muncii /1996

Nivelul de zgomot echivalent continuu determinat este de 99-100 dB (A).

Nivelul de zgomot pe zile de mars si nivelul de zgomot echivalent continuu determinat sunt reprezentati cu ajutorul urmatoarei histograme:

Literatura de specialitate recomanda unele limite maxime ale nivelului de zgomot echivalent continuu.

Acestea sunt determinate in functie de caracterul activitatii la fiecare post, de gradul de solicitare a atentiei , precum si de unele recomandari internationale

Avandu-se in vedere aceste restrictii, in conformitate cu normele generale de protectia muncii zgomotul nu trebuie sa depaseasca 75 dB (A) .

Din aceasta perspectiva, in continuare vom aborda doua probleme:

a) Solicitarile fiziologice ale personalului de deservire determinate de zgomot;

b) Comunicarea intre membrii echipelor si asigurarea desfasurarii normale a serviciului .

Referitor la prima problema scoatem in evidenta urmatoarele:

Urechea are o sensibilitate deosebita la agresiunea sonora, fapt care explica in mare masura modificarile cu caracter functional si organic aparute in urma actiunii zgomotului.

Practic urechea prin mecanismele ei anatomice si fiziologice converteste energia mecanica data de sursa de zgomot intr-un influx nervos.

Absenta perceperii unor sunete armonioase, de diverse frecvente si intensitati, antreneaza unele modificari de ordin fiziologic cum ar fi reducerea amplitudinii toracice care la randul ei determina insuficienta miscarilor respiratorii, ajungandu-se la incetinirea ritmului cardiac si reducerea tensiunii arteriale, fenomene care au ca rezultanta oboseala si lipsa de disponibilitate in munca.

In cabina de comanda, personalul percepe un zgomot de fond, amplificat si de cel generat de functionarea aparatelor de comanda si control, care fara a aduce riscul provocarii unor traumatisme sonore, in interactiune cu factori psihosociali provoaca fenomenul numit "hipnoza proceselor de munca".

Este o situatie care determina distragerea atentiei (sub aspectul stabilitatii, concentrarii si distributiei) si care este considerata responsabila pentru o serie de accidente.

Deoarece zgomotele reprezinta o agresiune asupra sistemului nervos anihiland celelalte tonalitati ale sunetelor, suntem de parere ca introducerea muzicii functionale, usureaza eforturile de adaptare ale organismului pentru restabilirea echilibrului.

Din punctul de vedere al conditiilor de odihna, zgomotul de fond al motoarelor, determina in contextul in care personalul incadrat la locul de munca este supus agresiunii unor factori de natura diversa, o stare de moleseala, de somnolenta continua care conduce la apatie, lipsa disponibilitatii pentru miscare, ceea ce in final duce la instalarea kinetozelor.

Exercitiile si antrenamentele privind diferite roluri ale echipajului, constientizarea echipajului privind practicarea exercitiilor fizice sunt in opinia noastra mecanisme de compensare.

C.   &nbs 151i87b p; Vibratii - din punct de vedere constructiv, o nava este de fapt o grinda

elastica complexa, adica o grinda a carei masa este neuniform distribuita si ale carei sectiuni transversale au arii, deci momente de inertie variabile pe lungimea navei.

Ca orice grinda elastica, o macara poate fi supusa urmatoarelor tipuri de vibratii:

-   &nbs 151i87b p;   &nbs 151i87b p; vibratii verticale de incovoiere;

-   &nbs 151i87b p;   &nbs 151i87b p; vibratii orizontale de incovoiere;

-   &nbs 151i87b p;   &nbs 151i87b p; vibratii torsionale;

-   &nbs 151i87b p;   &nbs 151i87b p; vibratii longitudinale.

O data cu vibratiile generale ale corpului, se pot produce insa si vibratii locale ale unor anumite structuri. De exemplu cand macaraua vibreaza ca o grinda, un element structural poate vibra independent si totodata impreuna cu aceasta.

Acest element se comporta ca un sistem elastic aparte, cu frecventa diferita de frecventa oscilatiei generale a navei. Actiunea unor eforturi periodice asupra corpului utilajului provoaca vibratii fortate, ale caror amplitudini pot deveni extrem de mari cand apare fenomenul de rezonanta adica cand frecventa fortei periodice exterioare este egala cu frecventa uneia din oscilatiile principale ale acesteia.

Vibratiile actioneaza pe trei directii dupa un sistem de axe de coordonate X,Y,Z dupa cum se poate vedea din fig. 3.7:

Fig. nr. 3.2

Figura de mai sus reprezinta directiile de actionare ale vibratiilor mecanice asupra corpului omenesc.

Pentru evaluarea vibratiilor pe axa Z (a_z) se utilizeaza tabelul 36 care permite determinarea limitei maxime admise pentru vibratii pe aceasta axa.

Tabelul nr. 3.5. Limite maxime admise pentru vibratii pe axa Z (a_Z) pentru locuri de munca care necesita o solicitare neuropsihica si psihosenzoriala crescuta.

Dupa aprecierile specialistilor frecventa vibratiilor masurata cu ajutorul indicatorului denumit "frecventa centrala a benzii de 1/3 octava" ajunge in cele mai nefavorabile situatii la valori cuprinse intre 1-3 Hz.

Conform tabelului, la o acceleratie angulara de aproximativ 1 m/s² considerata ca fiind continua, timpul de expunere la vibratiile pe axa Z nu trebuie sa depaseasca 25 minute.

Se considera ca vibratiile pe aceasta axa sunt cele mai periculoase mai ales sub aspectul solicitarilor mentale ale personalului incadrat in diverse locuri de munca.

In practica asemenea acceleratii pot fi uneori depasite ajungand chiar si la valori de 3 m/s² dar actiunea lor este scurta si foarte periculoasa numai daca se ajunge la fenomenul de rezonanta. Aceasta este situatia vanturilor puternice pentru care exista insa masuri de avertizare prin statiile cu aceasta destinatie care sunt amplasate pe diferite puncte ale coastei si transmit avertismente meteo.

Tabelul 3.5 mai scoate in evidenta faptul, ca limita maxima a vibratiilor timp de 24 de ore luand ca referinta intervalul 1-3 Hz caracteristic pentru situatia navelor trebuie sa fie cuprinsa in intervalul 0,088- 0,050 m/s².

Pentru evaluarea vibratiilor pe axele Y si Z se foloseste tabelul 3.6 unde pentru acelasi interval de frecventa (1-3 Hz) la o acceleratia angulara de 1 m/s² se admite un timp de expunere de 1 minut. La fel ca si in cazul anterior, aceste situatii sunt rare si numai in cazuri de genul celor aratate mai inainte.

Tabelul nr. 3.6. Limite maxime admise pentru vibratii pe axa X si axa Y (a_x si a_y) pentru locuri de munca care necesita o solicitare neuropsihica si psihosenzoriala crescuta.

Tabelul 3.7 mai scoate in evidenta faptul ca limita maxima a vibratiilor pe aceste doua axe, timp de 24 de ore luand ca referinta intervalul 1-3 Hz caracteristic pentru situatia navelor, trebuie sa fie cuprinsa in intervalul 0,031- 0,050 m/s². Vibratiile pe cele trei axe de coordonate actioneaza insa emergent si din acest motiv se considera ca normativ in domeniu o limita maxima a acceleratiei permanente de 0,015 m/s²

Acest normativ ne permite din punct de vedere ergonomic determinarea urmatoarelor variabile :

-   &nbs 151i87b p;   &nbs 151i87b p;  timpul de expunere corespunzator limitei de capacitate redusa prin oboseala este de maximum 24 ore; acest indicator, fixeaza valorile peste care orice expunere la vibratii comporta un important risc mai ales sub aspectul scaderii performantelor profesionale;

-   &nbs 151i87b p;   &nbs 151i87b p;  limita de expunere la vibratii se obtine inmultind cu 2 valoarea acceleratiei deci 0,015 m/s²x2= 0,030 m/s²; acest indicator semnifica limita conservarii securitatii si sanatatii;

-   &nbs 151i87b p;   &nbs 151i87b p;  limita de confort redus se obtine impartind valoarea acceleratiei cu 3,15 deci 0,15/3,15= 0,048 m/s²; acest indicator semnifica limita conservarii confortului.

Vibratiile de joasa frecventa (sub 1 Hz) produc dezechilibrarile si senzatiile de voma (o forma de manifestare a raului de inaltime), ca urmare a variatiilor de acceleratie asupra urechii interne, care are dupa cum se cunoaste din fiziologie un rol important in echilibrarea corpului omenesc.

Reactiile cardiovasculare la vibratii, constituie consecinta majora a acestor fenomene perturbatoare. Se cunoaste ca sistemul cardiovascular este extrem de sensibil la vibratii.

Literatura de specialitate releva faptul ca intre 2 si 5 Hz presiunea sanguina se dubleaza fata de nivelul de control in timp ce intre 6 si 20 Hz aceasta scade cu 1/3 din nivelul initial.

La frecvente mai mici (specifice domeniului) apar deplasari alternative ale toracelui si abdomenului, este prezenta manevra valsava[9] precum si contractiile musculare voluntare.

Literatura de specialitate arata ca este posibila scaderea acuitatii vizuale, fenomen confirmat in discutiile cu unele persoane cu practica multa la bordul navelor.

De asemenea s-a constatat si verificat prin confirmare de la persoanele in cauza, ca dupa lucru indelungat pe utilaje cu deficiente constructive, apar dificultati in mentinerea echilibrului, ceea ce arata ca vibratiile produc chiar si dupa incetare, unele alterari fiziologice

D.    Efortul static - este determinat de pozitia corpului in diferite situatii.

In pozitia sezand - caracteristica pentru un macaragiu dimensiunile corpului nud asa cum sunt prezentate in literatura de specialitate sunt:

Sursa: Petre Burloiu, Managementul Resurselor Umane, Editura Lumina Lex, 1998 p. 207

Fig. nr. 3.7 Dimensiunile corpului nud. Pozitia sezand

Pozitiile vicioase ale operatorului genereaza o serie de solicitari.

In literatura de specialitate, pozitia normala de lucru este aceea in care personalul care presteaza o activitate este obligat sa se aplece inainte cu cel putin 10-15 fara aplicarea unei forte inainte sau inapoi.

Se apreciaza[10] ca daca vom considera solicitarea muschilor ca fiind egala cu unitatea atunci:

-   &nbs 151i87b p;   &nbs 151i87b p; in pozitia ortostatica solicitarea creste de 1,6 ori;

-   &nbs 151i87b p;   &nbs 151i87b p; in pozitia asezat cu aplecarea corpului, solicitarea creste de 4 ori;

-   &nbs 151i87b p;   &nbs 151i87b p; in pozitie ortostatica cu aplecarea capului de 10 ori.

Ne gasim in cea de a doua situatie care determina o serie de tulburari osteomusculare.

E.   &nbs 151i87b p;  Salarizarea corespunzatoare in raport cu durata normala de munca- Motivatia

pentru munca a personalului incadrat pe diverse locuri de munca, este evident in primul rand determinata de obtinerea unor venituri salariale cat mai mari .Aceasta motivatie va determina personalul imbarcat sa munceasca mai mult peste programul de 8 ore reglementat, intrand astfel in "regim overtime".

Aceasta realitate trebuie studiata cu multa atentie din perspectiva ergonomica.

Se contureaza in acest mod o noua directie de analiza si anume cunoasterea influentei stimulentelor asupra comportamentului oamenilor care lucreaza in conditiile unui mediu fizic nefavorabil. La prima vedere s-ar parea ca stimulentele mari pot compensa efectele negative produse de factorii fizici si psihosociali asupra performantelor si ca personalul este puternic motivat de o salarizare corespunzatoare si nu va suferi nici o pierdere in eficienta, cand lucreaza in conditii fizice si psihosociale adverse.

Discutiile cu personalul supus investigatiei, au scos in evidenta faptul, ca la un moment dat al marsului raportul dintre utilitatea muncii si dezutilitatea acesteia, devine subunitar personalul avand scaderi in eficienta. Aceste observatii confirma cercetarile efectuate de Mackworth pe un esantion de 30 de subiecti care lucrau in diferite conditii de mediu fizic greu carora li s-a acordat stimulente materiale puternice. Acestia in conditii de stimulente obisnuite au lucrat pana la extenuare. Stimulentele materiale puternice au determinat o mai mare cantitate de munca, comparativ cu situatia stimulentelor obisnuite. In conditii identice, la punctele critice eficienta a scazut in acelasi mod si in aceiasi cantitate in ambele situatii indiferent de stimularea si motivatia lor. Personalul in opinia noastra, se poate adapta in anumite limite la conditiile dificile ale mediului fizic si sa-si indeplineasca sarcinile si atributiile prin interventia factorilor volitivi, dar cu timpul se produce slabirea capacitatilor fizice si mentale, reducerea rezistentei care devanseaza momentul instalarii oboselii[11]. In acest mod se ajunge la reducerea capacitatii de munca care are ca urmare o serie de manifestari dintre care relevante in opinia noastra sunt urmatoarele: dezautomatizarea miscarilor; aplicarea cunostintelor se face cu multa greutate; rezolvarea sarcinilor de ordin mental se face cu dificultate; scaderea atentiei sub aspectul stabilitatii, concentrarii si distributiei; cresterea irascibilitatii; aparitia stresului si a oboselii.

Deci se impune aplicarea cerintelor ergonomiei la specificul proceselor de munca.

Statisticile scot in evidenta faptul ca cea mai mare parte din accidente s-au produs datorita oboselii. Unele studii in domeniu au delimitat principalele tipuri de oboseala, cauzele, categoriile de personal la care se manifesta preponderent, simptomele, consecintele care pot apare in urma desfasurarii activitatilor complexe. Pornind de la tipurile de oboseala identificate, am delimitat si pe aceasta baza am formulat unele masuri pentru contracararea acestora, avand in vedere faptul, ca senzatia de oboseala este in primul rand una subiectiva care deterioreaza randamentul economic.

Aceasta senzatie depinde de constitutia fizica, de starea de sanatate si de antrenamentele fiecarui individ.

Nivelul vitalitatii organismului uman si nivelul senzatiei de slabiciune se afla intr-un permanent balans, in functie de faza bioritmica in care se afla acesta; senzatia de oboseala se accentueaza in faza descendenta si cea minima si se estompeaza pana la disparitie in cea maxima[12].

Aceste aprecieri ne deschid in continuare o noua directie de abordare a problematicii de fata si anume din perspectiva bioritmurilor individuale[13].

Sincronizarea proceselor fiziologice si implicit a celor psihice cu fenomene externe (de exemplu miscarea planetara de rotatie sau de revolutie) produce efecte semnificative care pot avea consecinte importante asupra performantelor umane in diferite activitati.

Din acest motiv vom se impune analiza diferitilor factorii de solicitare in trei categorii:

- Factorii masurabili, ce pot fi determinati cantitativ (factorii ambiantei fizice);

- Factori de solicitare ce pot fi masurati indirect (efortul static si factorii energetici);

- Factori ale caror valori se determina pe baza de experienta (solicitari neuropsihice, incordarea organelor de simt, monotonia muncii etc.).

Acesti factori pot fi stabiliti individual sau grupati in diferite combinatii.

Pe aceasta baza, trebuie sa se evalueze factorii care determina gradul de oboseala si sa se stabileasca cotele procentuale de timp de odihna corespunzatoare timpului in care asupra personalului actioneaza diferiti factori agresivi din mediul marin. Pornind de la argumentele aduse anterior, ar trebui in opinia noastra ca durata concediului de odihna suplimentar sa se stabileasca diferentiat in functie de conditiile specifice de munca.

F.   &nbs 151i87b p;  Atentia -este un proces , un act de selectare psihica activa si din punct de vedere

practic ea realizeaza semnificatia, importanta si ierarhizarea unor evenimente, obiecte si fenomene care ne influenteaza existenta. De fapt indivizii acorda atentie lucrurilor si o mentin prin scopul urmarit.

In domeniul pe care il abordam, studiul atentiei sub aspectul stabilitatii, distragerii, distributiei si comutarii acesteia prezinta o importanta deosebita in analiza proceselor de munca desfasurate in domeniul portuar.

Au fost elaborate importante studii si cercetari stiintifice, pentru a fi identificati factorii care intervin in scaderea vigilentei, concentratiei si in descoperirea mijloacelor ce pot intretine stabilitatea la un nivel inalt. S-a constatat ca starile afective au un rol important in stabilirea atentiei si ca este un act adaptativ ce poate fi dezvoltat prin procesul de invatare.

De asemenea interesul este tendinta de a da atentie unor obiecte, persoane sau situatii de care suntem atrasi si in care gasim satisfactii. El stimuleaza dorinta de a continua o experienta inceputa, in timp ce aversiunea duce la abandonare si respingere (Th. Ribot).

Aceste rationamente ne conduc la concluzia pe care o vom dezvolta in cursul acestui capitol, ca suportul energetic al activitatii este asigurat de un complex motivational alcatuit dintr-o serie de elemente (trebuinte, intentii, aspiratii, idealuri, convingeri). In timpul atentiei concentrate dupa cum a rezultat si din discutiile purtate cu personalul care incadreaza locurile de munca din societatea de exploatare portuara apar si o serie de fenomene vasomotorii (modificari respiratorii, cardiace si motorii). Ribot arata ca stabilitatea atentiei este rezultatul educatiei. Consideram ca personalul incadrat pe utilajele portuare, trebuie sa faca o serie de antrenamente la simulatoare care sa permita o cat mai buna formare a stabilitatii atentiei. Cercetarile in domeniu au scos in evidenta faptul ca pe langa stabilitatea atentiei o importanta deosebita o reprezinta si fenomenele de distragere, distributie si comutare a acesteia. Psihologii scot in evidenta faptul ca pentru a mentine stabilitatea atentiei in conditii perturbatoare trebuie ca formarea unei dominante prin concentrarea excitatiei intr-un anumit focar sa se realizeze prin inhibarea altor centrii subordonati .

Din acest motiv, in conditiile aparitiei monotoniei factor caracteristic la in acest domeniu, procesele mobilizatoare se sting.

Stimulii puternici complementari devin inhibitorii si perturbatori in mentinerea atentiei, deoarece reduc energia activitatii dominante si determina noi reactii de orientare care distrage atentia. Gradul de distragere al atentiei depinde de motivatia, de interesul pe care il avem pentru activitatea desfasurata si de noutatea si varietatea acestuia. De asemenea modificarile raportului de forta intre activitatea dominanta si stimulul perturbator sunt determinate de structura de personalitate a fiecarui component. Atentia trebuie studiata si in contextul relatiei dintre starile psihice si corelatele lor comportamentale:

Tabelul nr. 3.7. Starile psihice si corelatele lor comportamentale (dupa Lindsley).