Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Proiectarea fundatiilor constructiilor cu pereti structurali de beton armat

Arhitectura constructii




Proiectarea fundatiilor constructiilor cu pereti structurali de beton armat

10.1. Principii generale de proiectare

Peretii structurali de beton armat având rigiditate si rezistenta mare transmit infrastructurii în gruparile speciale de încarcari eforturi semnificative (momente încovoietoare si forte taietoare) si sunt, în general, insuficient lestati (forta axial 24524s183y 59; mica), astfel încât solutia de fundatie independenta nu poate fi utilizata decât în unele cazuri particulare.




Solicitarile mari (M, Q) transmise de peretii infrastructurii pot fi preluate, în general, de fundatii dezvoltate în plan ca o retea de fundatii continue, pe una sau doua directii (fig.10.1) sau de infrastructuri cu rezistenta si rigiditate foarte mare, alcatuite din pereti de beton armat, plansee si fundatii de tip radier considerate ca o structura spatiala (fig.10.2).

Prin calibrarea rezistentei elementelor sistemului structural (suprastructura si infrastructura) se realizeaza dirijarea mecanismului de plastificare în cazul actiunilor seismice intense. De regula, deformatiile plastice sunt dirijate în suprastructura iar infrastructura este proiectata sa raspunda în domeniul elastic de comportare (fig. 10.3).

Dirijarea articulatiilor plastice în elementele infrastructurii (fig. 10.4) poate fi acceptata în unele situatii, ca de exemplu:

- în elementele suprastructurii trebuie limitate degradarile produse de cutremure (spitale etc.);

- suprastructura dezvolta rezistente foarte mari datorita alcatuirii acesteia, mult peste cerintele

proiectarii antiseismice;

- inteventiile postseism la elementele infrastructurii se pot realiza cu usurinta.

10.2. Încarcari transmise infrastructurilor de peretii structurali de beton armat

Valorile eforturilor transmise de peretii structurali de beton armat la infrastructuri se determina conform prevederilor de la cap. 5.

Schema de aplicare a încarcarilor transmise de peretii structurali infrastructurii se conformeaza prevederilor de la pct. 12.2.

10.3. Dimensionarea talpii fundatiilor

Dimensionarea talpii fundatiilor se face conform prevederilor de la capitolul 6.

Daca infrastructura este suficient de rigida si rezistenta pot fi acceptate distributii liniare de presiuni pe teren (fig. 10.5). Calculul presiunilor pe teren (si implicit dimensionarea talpii fundatiilor) se poate face acceptând ipoteza sectiunilor plane. 

În cazul infrastructurilor cu deformatii semnificative calculul presiunilor pe teren se face pe baza unui model care permite luarea în considerare a interactiunii dintre infrastructura si terenul   de fundare.

Text Box: Infrastructura
          hs

Fig. 10.1 Fundatii pentru pereti de beton armat.

Fig. 10.2 Infrastructura rigida supraterana pentru constructii cu pereti de beton armat

Fig. 10.3 Fundatii cu comportare elastica: a - fundatie independenta; b - infrastructura


Fig. 10.4 Infrastructura cu articulatii plastic

10.4. Alcatuirea fundatiilor pentru peretii structurali de beton armat

10.4.1 Fundatii independente sub pereti de beton armat se pot realiza în situatii rare datorita eforturilor mari (M, Q) transmise terenului.

Fundatiile sunt conformate si dimensionate ca si fundatiile sub reteaua de pereti ai substructurii.

10.4.2. Fundatii continue sub peretii substructurilor

Fundatiile sub peretii care compun substructura pot fi realizate ca fundatii continue sau radier general. Fundatiile tip radier se conformeaza si se dimensioneaza conform prevederilor de la cap. 11 al prezentului normativ.

Fundatiile continue sub pereti pot fi realizate ca talpi de beton armat (fig. 10.6) sau cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat (fig. 10.7).

G

 

Mx

 

My

 

B

 

B



 

B

 
Text Box: pef

pef

 

 

 

 

 

 

y

 

x

 

Fig. 10.5 Considerarea presiunilor pe teren pentru ansamblul fundatiilor

10.4.2.1 Fundatii continue tip talpa de beton armat.

Sectiunea transversala a fundatiei sub peretii de beton armat se poate alcatui ca în fig. 10.6. Conditiile minimale privind sectiunea de beton a fundatiei sunt urmatoarele:

. raportul H / B are valorile minime date în tabelul 7.1;

. H are valoarea minima 300 mm;

. H' are valoarea mai mare de 250 mm;

. înaltimea la marginea fundatiei (H sau H') se stabileste astfel încât sa fie asigurata lungimea de ancoraj a armaturilor transversale de pe talpa fundatiei (la ≥ 15 f

Clasa minima de beton în fundatie este C8/10.

Armarea fundatiilor peretilor de beton armat se realizeaza, de principiu, ca în figura 10.7.

●Armatura transversala (1) rezulta din verificarea consolei talpii la moment încovoietor în sectiunea de la marginea peretelui. În unele cazuri, în care peretele este excentric pe talpa fundatiei, armaturile (1) pot rezulta si din verificarea fundatiei la momente de torsiune.

Procentul minim de armare pe fiecare directie este 0.10% pentru armaturi OB37 si 0.075% pentru armaturi PC52.

Diametrul minim al armaturilor este de 10 mm.

Distanta maxima între armaturi este de 250 mm; distanta minima este de 100 mm.

a.

b.

Fig. 10.6 Fundatii continue sub peretii de beton armat ai substructurilor

Fig. 10.7 Schema de armare a fundatiei peretelui de beton armat

●Armatura de conectare cu peretele substructurii (2) poate rezulta functie de urmatoarele conditii:

. verificarea la lunecare în rosturile de turnare ale betonului (fig.10.7);

. verificarea la forta taietoare a peretelui substructurii;

. verificarea la moment încovoietor si forta axial 24524s183y 59; a peretelui substructurii; armatura rezultata

din aceasta conditie nu poate depasi aria corespunzatoare greutatii fundatiei;

. verificarea sectiunii de la baza peretelui la moment încovoietor determinat de presiunea

pamântului pe planul peretelui; în calcul se poate considera si efectul favorabil al fortei axiale din perete.

Diametrul minim al armaturilor este de 10 mm; pmin= 0,10%

Distanta maxima între armaturi este de 250 mm iar distanta minima de 100 mm.

●Armaturile longitudinale (3) rezulta din verificarea sectiunii verticale a peretelui la încovoiere, conform schemei de solicitare din figura 10.7. Armatura minima (3) trebuie sa corespunda armaturii de repartitie corespunzatoare marcii (1).

10.4.2.2 Fundatii continue cu bloc de beton simplu si cuzinet

Sectiunea transversala a fundatiei sub peretii de beton armat se poate alcatui ca în figura 10.8.

Conditiile minimale privind sectiunea de beton a fundatiei sunt cele date la cap. 7.1.2.1, în tabelul 7.1 si în tabelul 7.2.

Fundatiile tip bloc si cuzinet ale peretilor nu sunt admise în cazurile în care peretele este rezemat excentric fata de talpa blocului de beton.

Conditiile privind armarea minima a cuzinetului sunt cele date la pct. 10.4.2.1.

Fig. 10.8 Fundatie tip bloc si cuzinet sub pereti de beton armat










Document Info


Accesari: 9616
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )