Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























CONSTATAREA TEHNICO-STIINTIFICA A URMELOR LASATE DE MAINI EFECTUAREA EXAMINARILOR DACTILOSCOPICE IN SISTEMUL A.F.I.S.

Drept




CONSTATAREA TEHNICO-sTIINŢIFICĂ A URMELOR LĂSATE DE MÂINI EFECTUAREA EXAMINĂRILOR DACTILOSCOPICE ÎN SISTEMUL A.F.I.S.

1. Teoria si practica judiciara referitoare la identificarea persoanelor pe baza urmelo 323m1216d r lasate de m ini nregistreaza n ultima perioada o evolutie spectaculoasa, interesul acordat dactiloscopiei de catre comunitatea stiintifica gasindu-si fundamentul n valoarea deosebita a acestei categorii de urme.




Cercetarile stiintifice vizeaza fatetele multiple ale investigarii dadiloscopice, acoperind o arie tematica destul de cuprinzatoare.

- Punerea la punct a unor noi tehnici de cautare si relevare, precum si diversificarea materialelor destinate ridicarii, con­servarii si prelucrarii urmelor.

- Standardizarea activitatilor dadiloscopice ca o cerinta a cooperarii pe plan international a autoritatilor judiciare.

- Informatizarea cartotecilor dadiloscopice pentru sporirea operativitatii si preciziei n identificarea raufacatorilor.

- Utilizarea dactiloscopiei n tehnopreventie pe baza progreselor nregistrate de cercetarile n domeniul biometriei si extin­derea spre alte aplicatii asa-zis civile.

n activitatea de urmarire penala urmele de m ini fac parte din categoria probelor indirede (indiciilor), dar au calitatea remarcabila de a permite identificare certa a persoanei.

Operatiunile de identificare a persoanelor prin examinarea urmelor de m ini contribuie n numeroase cazuri la lamurirea mprejurarilor n care s-au sav rsit faptele penale.

Dupa cum este cunoscut, ntre activitatea tehnica de cautare, relevare, ridicare si examinare a urmelor si activitatea proce­suala de administrare a probelor modalitate e conversie, respectiv mijlocul de proba este constatarea tehnico-stiintifica

Nu vom reitera n acest cadru reglementarile procedurale referitoare la conditiile, modul de dispunere si continutul raportu­lui de constatare tehnico-stiintifica ntruc t sunt arhicunoscute, n legea organica aduala neexist nd prevederi speciale aplica­bile doar n cazurile n care obiedul l constituie examinarea urmelor de m ini.

Totusi, n practica judiciara nu putine sunt cazurile n care, mai ales n ceea ce priveste examinarea urmelor de m ini, inter­pretarea data reglementarilor procedurale este destul de larga, apredindu-se n mod eronat ca lucrarile respective sunt socotite constatari tehnico-stiintifice n functie de institutia n care se efedueaza, astfel ca operatiunea tehnico-procedurala av nd contin­ut identic executata de un laborator al politiei si de unul din subordinea Ministerului Justitiei, ar fi n primul caz constatare tehni­co-stiintifica, iar n al doilea expertiza, c nd de fapt legea le diferentiaza dupa obiectul lor.

Nu voi dezvolta un comentariu pe marginea acestei stari de fapt, relev nd doar mprejurarea ca n efectuarea examinarilor dadiloscopice, asigurarea obiedivitatii si calitatii nu pot fi atinse prin folosirea unor spedalisti din alte domenii ale stiintei si tehnidi care executa aceste activitati ca pe un hobby", fiind numiti ocazional, deoarece n profesia lor ei nu vin n contad cu acele probleme si cunostinte ce sunt necesare acestor tipuri de examinari si deci nu au cum sa si formeze deprinderi si sa stap neasca tehnici de lucru adecvate.

De asemenea, instrumentarul tehnic si materialele utilizate sunt spedal construite sau adaptate pentru a servi la efectuarea unor astfel de examinari.

La locul sav rsirii infractiunii, ram n numeroase urme sau obiede purtatoare, a caror examinare prin metodele tehnice de laborator, uneori foarte complicate, nu pot fi executate dec t de spedalisti av nd cunostintele si dotarea materiala necesare.

n cazul urmelor latente este necesara examinarea n laborator pentru constatarea existentei si evidentierea lor, operatiuni care pot dura n timp chiar si c teva zile (de pilda n cazul documentelor), astfel nc t rezultatul nu poate fi consemnat dec t ntr-un raport de constatare si nu n procesul-verbal de cercetare la fata locului, n asemenea situatii fiind ntrunite conditiile prevazute de normele procesual-penale pentru efectuarea constatarii tehnico-stiintifice.

Problema este ca efeduarea acestora trebuie dispusa de organuj de cercetare penala n strida concordanta cu prevederile legii.

Practica nregistreaza numeroase situatii n care la identificarea autorului faptei, ca urmare a adivitatilor organului de cerc­etare penala sau pe baza examinarilor dadiloscopice efeduate n cartotecile politiei, pentru consemnarea identificarii se dispune efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice dadiloscopice, chiar daca de la momentul constatarii faptei au trecut luni sau ani de zile. Este evident ca n aceste situatii nu sunt ntrunite conditiile de dispunere si efeduare a constatarii tehnico-stiintifice, ci ale unei expertize.



Pentru stabilirea persoanei careia i apartin urmele, situatiile n care se justifica legal dispunerea efectuarii unei constatari tehnico-stiintifice se refera la cazurile n care autorii sunt cunoscuti, au fost identificati n timpul efectuarii cercetarii la fata locu­lui sau imediat dupa aceasta. Nu se exclude posibilitatea dispunerii si efeduarii constatarii tehnico-stiintifice de identificare dac-tiloscopica si n cazul altor adivitati de urmarire penala, cum ar fi de exemplu perchezitia, c nd provenienta bunurilor poate fi stabilita si prin asemenea examinari, pradica nregistr nd astfel de spete.

3. Cerintele practidi judiciare privind identificarea dactiloscopica ndeosebi pe linia eficientizarii cartotedlor specifice, au impus cautarea si adaptarea unor solutii de modernizare, n pas cu progresul tehnologic, cu aparitia sistemelor automate de iden-

tificare a amprentelor (AFIs

Implementarea n practica judiciara din Rom nia a tehnologiei AFIs a constituit o optiune semnificativa pe linia modernizarii politiei tehnico-stiintifice, a potentarii eforturilor si capacitatii profesionale a specialistilor criminalisti.

n cadrul Politiei Rom ne, o asemenea tehnologie a fost adusa n stare operationala la data de 11.11.1996, ntr-o configuratie minimala, amplasata la Institutul de criminalistica din Inspectoratul General al Politiei, av nd urmatoarele componente lucrative:

- doua statii pentru procesarea urmelor latente;  ,

- o statie cu utilizare mixta, permind procesarea at t a urmelor latente, c t si a impresiunilor de pe fisele dactiloscopice;

- o statie de verificare;

- o statie de amprentare directa (LIVE SCAN); Caracteristicile principale ale acestei dotari pot fi rezumate astfel:

a) capacitatea de stocare:

- impresiunile a 600.000 persoane

- urme latente: 40.000

b) posibilitati de procesare zilnice, n intervalul 8-22.

- scanarea, controlul, examinarea si stocarea n baza de date a impresiunilor de pe 200 fise dactiloscopice.

- verificarea si stocarea n baza de date specifica a 150 urme papilare.

c) durata cautarii n bazele de date a unei fise sau urme: ntre c teva zecimi de secunda si 7 minute.

De o deosebita utilitate si eficienta s-a dovedit optiunea implementarii n banca de date a imaginilor si caracteristicilor impre­siunilor de pe 300.000 fise decadactilare de catre furnizor, ceea ce a permis realizarea primelor identificari chiar la data aducerii n stare operationala a sistemului.

Pentru evaluarea impactului implementarii acestei tehnologii n activitatea curenta a politiei este concludent sa mentionam ca numai numarul identificarilor realizate n primul semestru de utilizare depaseste rezultatele obtinute pe parcursul a peste trei decenii de exploatare manuala a cartotecii monodactilare centrale, fara a lua n calcul faptul ca datorita vitezei si preciziei, n multe situatii identificarile au fost efectuate la data ori la scurt timp dupa comiterea infractiunilor, ceea ce n mod evident sub aspectul eficientei politienesti faciliteaza urmarirea si prinderea faptuitorilor, administrarea probatoriului si recuperarea prejudici­ilor.

Pe parcursul a peste 3 ani de utilizare a sistemului n configuratia mentionata, au fost realizate 3120 de identificari, din care peste 90% se refera la stabilirea faptuitorilor pe baza examinarii urmelor latente, celelalte fiind identitati false (aliasuri) folosite de infractori ndeosebi n afara granitelor tarii precum si identificari de cadavre, o parte dintre acestea apartin nd unor victime ale infractiunii de omor.

Cu privire la structura faptelor ai caror autori au fost identificati pe baza urmelor latente, ele acopera o gama diversificata de infractiuni judiciare at t prin natura urmarilor (omoruri, violuri, t lharii, nselaciuni, distrugeri de bunuri, furturi de toate genurile), c t si sub aspectul modurilor de operare si a ariei geografice de actiune a faptuitorilor, a duratei activitatilor infractionale.



Exemplificativ mentionam:

- identificarea lui S.T., care a actionat ntr-un grup de 4 infractori, cu 60 de t lharii si furturi comise pe raza a 3 judete;

- cazul lui H.l. identificat ca autor de furturi pe raza a 6 judete;

- M.V., 18 ani, identificat pe baza urmelor latente ca autor a 98 furturi din locuinte, comise n Bucuresti, Cluj si Timisoara, cu un prejudiciu total de peste 1.000.000.000 lei (100.000 DM).

Exemplele mentionate releva eficienta deosebita a tehnologiei n cazul infractorilor voiajori.

n ceea ce priveste infractiunile de competenta parchetului, exemplificam cazul identificarii autorului omorului a carui victima a fost profesorul GHI UNTARU, fapta comisa n Bucuresti, mediatizat la vremea respectiva ca si n momentul solutionarii, pre­cum si urmatoarele exemple:

- identificarea lui Colompar Gheorghe de 52 ani, din orasul Deta, judetul Timis, amprentat la Arad pentru t lharie, care n luna ianuarie 1993 a comis un omor a carui victima a fost Halasz Anadin orasul Deta, str. Avram lancu nr. 18, judetul Timis

- identificarea numitilor Constantin Gheorghe, de 20 ani din Zizin, judetul Brasov si Grancea Sorinei, de 24 ani din comuna Valea Mare, judetul Arges, care la 22.07.1997 au comis un omor, victima fiind Bercaru Vasile din Brasov, str. Parcul Mic nr. 7, ap .6.

Pe baza cooperarii politienesti internationale au fost identificati infractori care au comis omoruri, t lharii, furturi si alte fapte n Austria, Cehia, Croatia, Germania, Irlanda, Italia, Polonia si Ungaria.

Modesta noastra experienta n utilizarea unei asemenea tehnologii si rezultatele obtinute ne-au demonstrat ca identificarea dactiloscopica pe baza urmelor latente este de stricta actualitate, spulber nd eventualele prejudecati privind profesionalizarea excesiva a infractorilor sub aspectul masurilor de precautie pentru a nu lasa urme papilare la fata locului ori a actiunilor de dis­trugere si nlaturare a acestora stimul nd interesul criminalistilor de teren pentru efectuarea cu nalt profesionalism a activitatilor de cautare, relevare si procesare a amprentelor.

Din numarul mare de avantaje ale utilizarii tehnologiei se evidentiaza ca fiind cel mai important, n opinia noastra, facilitatea examinarii comparative a urmelor imprimate fragmentar, n contrast cu sistemul clasic de lucru n care criteriile de organizare si utilizare a cartotecilor monodactilare se raportau la o situatie ideala: cerinta imprimarii cvasicomplete a desenului papilar pentru

-7Q

a i se putea atribui o formula de clasificare c t mai exacta

Rezultatele nregistrate si calitatile sistemului au constituit principalele argumente de sustinere a deciziei extinderii si mod­ernizarii acestei tehnologii pentru a satisface n si mai mare masura necesitatile politiei.

Astfel, la data de 01.04.2000, a fost adusa n stare operationala dotarea actuala, care cuprinde pe l nga arhitectura de lucru initiala nca o statie mixta si una de verificare la sediul centra! precum si sapte statii pentru impresiuni si urme latente la Politia municipiului Bucuresti si n sase unitati judetene de politie, iar statia de amprentare directa a fost reamplasata la Politia Capitalei.

Toate componentele ndepartate sunt interconectate cu procesoarele din sediul central pe linii telefonice de 64K.

Sub aspectul caracteristicilor, au fost marite capacitatile de stocare la:

- 2.000.000 fise decadactilare;

-100.000 urme latente.

Capacitatea operationala actuala este de 700.000 fise decadactilare si 43.000 urme latente. n ceea ce priveste viteza zil­nica de lucru, sistemul permite 2.000 de cautari n bazele de date pe intervalul a doua schimburi.

n primele 7 luni de utilizare a actualei dotari au fost identificati pe baza urmelor latente 1480 infractori.

Proiectam etapa urmatoare de modernizare a sistemului, masura ce vizeaza dotarea Politiei de Frontiera cu c teva statii cu utilizare specifica, interconectare la procesoarele si bazele de date existente, precum si adaugarea unui procesor de cautare rapida (matcher expert).

Cautam solutii, ndeosebi financiare pentru marirea capacitatii si vitezei de transmisie a datelor, experiment nd ntr-o prima etapa dublarea acesteia.










Document Info


Accesari: 1483
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )