Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Metode generale de analiza farmacognostica si fitochimica a produselor vegetale

medicina




METODE GENERALE DE ANALIZA FARMACOGNOSTICA SI FITOCHIMICA A PRODUSELOR VEGETALE


Produsele vegetale sunt o importanta sursa de materie prima pentru industria farmaceutica in vederea obtinerii preparatelor medicamentoase.



Termenul de produs vegetal (PV) sau drog cuprinde materia prima vegetala sau utilizata pentru a obtine un preparat farmaceutic. Cand spunem PV ne referim fie la planta intreaga, fie la parte din planta: radacina, tulpina, frunze, flori, fructe, seminte, muguri. Tot in categoria PV intra si produsele de metabolism: (oleorezine-pin, gume-leguminoase, latex-mac, uleiuri volatile-lamiaceae).

Formele sub care se utilizeaza produsele vegetale in stare naturala:

- intregi ~in toto~

-fragmente ~ concissum~

- pulberi ~pulveratum~

Principiul activ reprezinta substanta chimica sintetizata de organismul vegetal cu actiune terapeutica.

Exemple de principii active: alcaloizi- morfina (Papaver somniferum), heterozide- digitoxina si digoxina (Digitalis),flavonoide, taninuri etc.

Principiile active izolate si purificate pot fi utilizate ca atare sau se pot stabiliza prin metode diferite.

Se mai pot izola din materialul vegetal si precursori ai princiilor active care desi sunt substante fiziologic inactive, stau la baza semisintezei unor compusi active. Exemplu: diosgenina (Dioscorea sp.) sta la baza sintezei derivatilor steroidici.








OBTINERE PV


PV le putem obtine prin recoltarea plantelor fie direct din flora spontana fie prin introducerea speciilor de interes terapeutic in culturi. Recoltarea plantelor se face in momentul in care PV care ne intereseaza a ajuns la cantitatea cea mai mare de principii active.

Indicatii privind recoltarea diferitelor PV:

a) mugurii (gemma) – recoltare primavara inainte de desfacere;

b) scoartele (cortex) – primavara dupa incetarea circulatiei sevei (martie-mai)

c) frunzele (folium) – pe timp frumos si uscat, in perioada de dinainte si dupa inflorire

d) florile (flos) – in momentul imbobocirii, la dezvoltare completa sau numai petalele

e) partea aeriana (herba) – se recolteaza toata partea aeriana, daca tulpina este lignificata se recolteaza doar varfurile inflorite numite “somitati florale”

f) fructele (fructus) – atat inainte de maturitate cat si la maturitate.

g) semintele (semen) – la complete lor maturitate

h) organe subterane (radix, rhizome) – toamna, la sfarsitul perioadei de vegetatie.

Conservarea produselor vegetale este necesara din cauza faptului ca principiile active pot suferi hidrolize astfel ajungandu-se la o pierdere a activitatii terapeutice a produsului.

Aceste degradari sunt de natura enzimatica si apar in prezenta apei. Se pot evita prin uscare sau stabilizare.

Uscarea PV se face prin doua cai:

a) natural – in aer liber, la soare (rizomi, radacini, flori albe sau galbene, fructe, seminte) sau la umbra

- plantele puternic mirositoare sau care contin principia active toxice se usca in incaperi separate.

b) artificial – uscarea este de scurta durata evitand astfel procesele enzimatice.







STABILIREA IDENTITATII PRODUSELOR VEGETALE


Principalele metode de analiza ale produselor vegetale se pot imparti in doua mari grupe:

a) calitative

b) cantitative

a) Metodele calitative urmaresc caracterele macroscopice si microscopice ale produselor vegetale si identificarea principiilor active prin analiza microchimica.

b) Metodele cantitative stabilesc puritatea produselor vegetale precum si continutul in princiipii active al produsului vegetal.


Examenul macroscopic

Examenul microscopic

Examenul microchimic

Examenele macroscopice si microscopice sunt necesare pentru identificarea produselor vegetale, iar examenul microchimic pune in evidenta pricipalele grupe de principii active din produsele analizate.

1. Examenul macroscopic stabileste caracterele morfologice observate atat cu ochiul liber cat si cu lupa, dar si cele organoleptice percepute prin miros si gust al unui produs vegetal nou sau cunoscut.

Dupa forma de prezentare produsele vegetale pot fi:

- intregi ( in toto )

- fragmente (concissum)

- pulverizate (pulveratum )


In urma examenului macroscopic se pot face urmatoarele percizari:

particularitatile fetelor

fractura

consistenta

tipul sectiunii



Dimensiunile se apreciaza:

in cm pentru majoritatea produselor ( utilizand rigla )

mm pentru fructele si semintele mici (cu hartia milimetrica)

nm pentru celule si incluziuni celulare (se utilizeaza micrometrul ocular sau obiectiv)

Culoarea: - la exterior si interior

Mirosul: - se percepe pe produsul ca atare, zdrobit intre degete (flori, frunze)

sau pulverizat

Intensitatea mirosului:

-absent

-slab

-conturat(clar)

-puternic

Tipul mirosului:

-aromat

-fructat

-greoi

- ranced

- caracteristic

Gustul: -se determina pe produs ca atare sau pe decoct 10 %. Produsul se pulverizeaza; 5-10 mg se gusta; se tine in gura timp de 10-30 secunde. ( NU SE INGHITE, se elimina si se clateste cu ap etc.a).



-poate sa distinga pana la 9000 de tipuri de nuante:

-bine conturate: dulce, acid, sarat, amar

-slab conturate: greu (mucegait), iute, racoritor mucilaginous,

astringent aromatic, metalic,

Gustul amar al produselor vegetale, intregi, maruntite sau pulverizate arata posibilitatea prezentei unor alcaloizi, a unor anumite glicozide sau a unor principii amare. Gustul aromat poate fi atribuit unor uleiuri volatile sau balsamuri. Gustul astringent presupune prezenta taninurilor, iar cel dulce indica prezenta glucidelor.


a) PRODUSE VEGETALE INTREGI


Detaliile tehnice ale examinarilor macroscopice depind de grupa morfologica in care se incadreaza produsul vegetal ( radix–radacina, rhizome–rizom, bulbus–bulb, tuber- tubercul, cortex-scoarta, folium-frunza, flos-floare, herba-parte aeriana, fructus-fruct, semen-samanta, gemmae-muguri, stipites-petiol) si vor fi redate in Tabelul I.


RADACINILE SI RIZOMII (RADIX ET RHIZOMA) BULBUS, TUBER

Reprezinta partea subterana a plantei.

Se analizeaza aspectul exterior. Produsul poate fi intreg, fragmentat, despicat longitudinal, decorticat. Se observa consistenta si fractura radacinilor si rizomilor care poate fi: granuloasa, neteda, spongioasa, fainoasa sau fibroasa. Pe proba uscata se determina dimensiunile (lungime, grosime, diametru), culoarea atat pe suprafata cat si pe partea interna.

PARTEA AERIANA (HERBA)

Reprezinta partea aeriana a plantei ierbacee (tulpina, frunza, flori, uneori fructe). Pe proba uscata se determina pubescenta plantei, nervatiunea frunzelor, dispozitia frunzelor, tipul inflorescentei culoarea, mirosul, dimensiunile.

Frunzele, florile, fructele se rup si se analizeaza separate.

FLOAREA (FLOS)

Reprezinta ramura scurta a plantei cu crestere limitata care contine frunze metamorfozate adaptate pentru formarea de microspori si macrospori necesari reproducerii sexuate.

Se examineaza inflorescentele intregi si florile izolate, in general complet dezvoltate. Pe proba uscata se determina culoarea, mirosul., dimensiunile, iar pe proba umectata se observa caliciul, corola, staminele etc.

FRUNZA (FOLIUM)

Reprezinta expansiunea laterala a tulpinii.

Pe frunzele uscate se examineaza pubescenta pe ambele fete la lupa, nervurile si caracterul ramificatiei lor, culoarea pe ambele fete, mirosul, forma, dimensiuni. Frunzele mari si subtiri care sunt zbarcite trebuie umectate, apoi se intind pe o placa, se observa conturul, marginea, nervatiunea etc.


FRUCTUL (FRUCTUS)

Reprezinta organul rezultat dupa fecundare prin dezvoltarea si cresterea ovarului.

Se examineaza forma (intreg, taiat), suprafata (striuri, pubescenta), consistenta, sectiunea transversal, prezenta si numarul semintelor, dimensiunea, culoarea, stadiul in care a fost recoltat.

SEMINTELE (SEMEN)

Reprezinta organul plantei provenit din ovul in urma fecundatiei.

Se intrebuinteaza semintele complet mature. Aspectul exterior se determina prin examinare cu lupa (netede, cu proeminente). Dimensiunile se masoara cu ajutorul hartiei milimetrice.

MUGURII (GEMMAE)

Reprezinta partea apicala nedezvoltata si embrionara a tulpinii si ramificatiilor ei.

Se examineaza forma (sferici, ovoizi, conici, ascutiti, fusiformi), consistenta, dimensiunea, culoarea, mirosul.

SCOARTA (CORTEX)

Reprezinta tesutul protector extern al tupinii si radacinii plantei.

Pe proba uscata se determina forma, aspectul, suprafata exterioara si interioara (poate sa fie neteda, cu crapaturi longitudinale, cu lenticele), fractura, dimensiunile, consistenta, miros, culoare


b) PRODUSE VEGETALE MARUNTITE

Controlul macroscopic al acestor produse constituite din fragmente variate ca forma si marime, cu lungimea de 2-10 mm, se efectueaza prin metode similar metodelor folosite la produsele vegetale intregi.


c) PRODUSE VEGETALE PULVERIZATE

Controlul macroscopic al acestor produse stabileste gradul de maruntire, culoarea, mirosul, gustul acestora.















Document Info


Accesari: 2068
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )